6,212 matches
-
J. Adler, director East-West Parliamentary Practice Project. Temele propuse în cadrul celor 10 forumuri au acoperit o arie foarte bogată de probleme și subiecte actuale și pertinente în raport cu tema generală a integrării europene și construcției identității europene. Tratarea lor în cadrul fiecărui forum a fost realizată prin metoda scenariului, care a permis o explorare în profunzime a tendințelor principale ale societății contemporane, precum și a relațiilor dintre acestea și un model de evoluție „ideal” sau dezirabil. În cele ce urmează vom prezenta această metodă
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
implicațiile fiecărui scenariu din perspectiva strategiilor actuale și viitoare. Tehnicile folosite în acest stadiu presupun brainstorming-ul, discuția liberă, colectarea de informații relevante, producerea unor concepte și a recomandărilor. Deși cea mai intensă parte a activităților s-a realizat în cadrul forumurilor, nu au lipsit nici discuțiile libere și prezentările realizate cu participarea unor invitați de marcă ai conferinței: R. Willems, președinte al Shell Nederland B.V., prof. O. von der Gablenz, fost ambasador al Germaniei în Olanda, dr. Sijbolt Noorda, președintele Consiliului
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
-și argumenta propunerile oficiale: teatru, mimă, dans, muzică, desen, coregrafie. Juriul a apreciat în mod deosebit ingeniozitatea și efortul participanților, sancționând însă ignorarea unor probleme-cheie, precum pacea și securitatea în spațiul european în viitor. Cel mai bun scenariu - realizat de forumul care a abordat tema mijloacelor de comunicare în masă și a consumismului - a fost foarte generos premiat. După cum era de așteptat, conferința a fost încheiată prin prezentarea echipei care a participat la organizarea ei și prin discursul președintelui UNICA, Arthur
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
Revoluție de Catifea, cînd conducerea politică s-a schimbat deja și au Început negocierile cu mișcările de opoziție, „situația actuală din societate este mult complicată de televiziune”, arată În 27 noiembrie șeful secției de politică internațională din CC al PCC. „Forumul Civic a cîștigat teren În cadrul emisiunilor, iar lucrătorii televiziunii le difuzează declarațiile fără a mai ține seama de părerea directorului general. Va trebui ca președintele guvernului să intervină, deoarece organizația de partid de la Televiziune este practic dizolvată. La Radio, situația
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
nu a fost ocupată la sfîrșitul celui de-al Doilea Război Mondial, așa cum s-a Întîmplat cu partea de est a Poloniei la Începutul războiului. Kroner, op.cit., p. 4. Hannelore Baier (ed.), Deportarea Etnicilor Germani din România În Uniunea Sovietică, Forumul Democrat al Germanilor din România, Sibiu, 1994, p. 7. Ibidem, p. 14. Ibidem. Ibidem, p. 13. Dumitru Șandru, „Etnicii germani și detașamentele de muncă forțată din România, 1944-1946”, Arhivele Totalitarismului, anul 3, nr. 1, 1995, p. 26. Kroner, op.cit., pp.
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
întoarcerea acasă, București, 1985; O confesiune asupra Labirintului, Timișoara, 1995; România (O pastișă după Ginsberg) - Romania (A Ginsberg Pastiche), ed. bilingvă, Timișoara, 1996; Petru, Timișoara, 1997; România. Post scriptum, Timișoara, 1998; Revoluția, Timișoara, 2000. Repere bibliografice: Viorel Boldureanu, „Pastel handicapat”, „Forum studențesc”, 1978, 2; Nicolae Ciobanu, Petru Ilieșu, LCF, 1978, 17; Laurențiu Ulici, Cultura poetică, RL, 1978, 19; Eugen Dorcescu, „Pastel handicapat”, CRC, 1978, 19; Virgil Nistor, „Pastel handicapat”, ST, 1978, 5; Livius Ciocârlie, Petru Ilieșu, „Forum studențesc”, 1980,1; Ion
ILIESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287525_a_288854]
-
Viorel Boldureanu, „Pastel handicapat”, „Forum studențesc”, 1978, 2; Nicolae Ciobanu, Petru Ilieșu, LCF, 1978, 17; Laurențiu Ulici, Cultura poetică, RL, 1978, 19; Eugen Dorcescu, „Pastel handicapat”, CRC, 1978, 19; Virgil Nistor, „Pastel handicapat”, ST, 1978, 5; Livius Ciocârlie, Petru Ilieșu, „Forum studențesc”, 1980,1; Ion Maxim, Petru Ilieșu, „Forum studențesc”, 1980, 1; Daniel Vighi, „Autoportret cu foxterrier”, „Forum studențesc”, 1981, 6; Marcel Corniș-Pop, „Camera de mercur”, O, 1982, 25; Ion Arieșanu, „Camera de mercur”, O, 1982, 34; Ion Bogdan Lefter, Melancolia
ILIESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287525_a_288854]
-
Nicolae Ciobanu, Petru Ilieșu, LCF, 1978, 17; Laurențiu Ulici, Cultura poetică, RL, 1978, 19; Eugen Dorcescu, „Pastel handicapat”, CRC, 1978, 19; Virgil Nistor, „Pastel handicapat”, ST, 1978, 5; Livius Ciocârlie, Petru Ilieșu, „Forum studențesc”, 1980,1; Ion Maxim, Petru Ilieșu, „Forum studențesc”, 1980, 1; Daniel Vighi, „Autoportret cu foxterrier”, „Forum studențesc”, 1981, 6; Marcel Corniș-Pop, „Camera de mercur”, O, 1982, 25; Ion Arieșanu, „Camera de mercur”, O, 1982, 34; Ion Bogdan Lefter, Melancolia adolescenței pierdute, RL, 1982, 38; Ioan Holban, Epica
ILIESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287525_a_288854]
-
Cultura poetică, RL, 1978, 19; Eugen Dorcescu, „Pastel handicapat”, CRC, 1978, 19; Virgil Nistor, „Pastel handicapat”, ST, 1978, 5; Livius Ciocârlie, Petru Ilieșu, „Forum studențesc”, 1980,1; Ion Maxim, Petru Ilieșu, „Forum studențesc”, 1980, 1; Daniel Vighi, „Autoportret cu foxterrier”, „Forum studențesc”, 1981, 6; Marcel Corniș-Pop, „Camera de mercur”, O, 1982, 25; Ion Arieșanu, „Camera de mercur”, O, 1982, 34; Ion Bogdan Lefter, Melancolia adolescenței pierdute, RL, 1982, 38; Ioan Holban, Epica poemului, CRC, 1985, 44; Berca, Dicț. scriit. bănățeni, 72-74
ILIESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287525_a_288854]
-
polemice îndreptate împotriva exagerărilor ultranaționaliste și ortodoxiste manifestate în mișcarea gândirista. În 1931 îi apare românul Cavalerii verticali, scris împreună cu Alexandru Bilciurescu. În același an își deschide un birou de avocatură și întemeiază, alături de câțiva colegi de generație, Gruparea Intelectuală Forum, din care se va naște în 1933 gruparea Criterion (la care doar J. va refuza să adere). Va deschide, în 1942, galeria Căminul Artei (împreună cu Ecaterina Dulfu și Marc Haldner), care va juca un rol esențial în viață artistică a
JIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287673_a_289002]
-
în 1920 liderul liberal nu mai era la putere, ceea ce-i făcea „împotrivirea“ mult mai puțin eficace! România și Conferința de pace de la Paris din perspective diplomației lui Ion I.C. Brătianu, notează în treacăt faptul că s-a discutat la forumul păcii despre o „conspirație“ româno-italiană „în ideea de a plasa un conducător-marionetă pe un tron maghiar restaurat“4. Iar istoricul britanic Robert Seton-Watson era de părere că liderul liberal Ionel Brătianu, chiar „în momentul în care provoca cele mai mari
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
și ne temem că ați fi prea des la Budapesta“ (subl. M. Sturdza)84. Până la urmă, datorită faptului că în perioada respectivă s-au desfășurat în România primele alegeri pe baza sufragiului universal și pentru că relațiile dintre statul român și forumul păcii de la Paris au cunoscut o deteriorare accentuată în a doua jumătate a lui octombrie și în decursul lunii noiembrie 1919, ideea unei reuniuni între liderii politici importanți români și maghiari nu s-a mai putut concretiza. Ungurii înșiși nu
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
necesității reformei electorale 6, guvernul condus de baronul Paul von Gautsch și-a anunțat intenția de a modifica legea electorală existentă în ședința din 28 noiembrie 1905 a Consiliului Imperial din Viena. La începutul lui februarie 1906 a fost prezentat forumului legislativ central, spre discutare și aprobare, proiectul guvernamental al noii legi privitoare la alegerea deputaților în Parlamentul imperial. Proiectul prevedea introducerea dreptului de vot universal pentru cetățenii de sex masculin, după modelul statelor vest europene „cele mai cultivate“, chestiune resimțită
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
constituie o rodnică sfidare a regimului”2. Despre aceeași conferință (nu Întâmplător, ultima pe care Puterea o mai Îngăduie, deși statutul breslei o prevedea o dată la patru ani), Norman Manea scrie În 1990 că aceasta ar fi fost „un adevărat Forum al Revoltei”1, după cum Gabriela Adameșteanu Își amintește, plecând de la același moment, despre „aerul de semilibertate agonică de acolo”, Întrucât „Uniunea Scriitorilor Își construise un spațiu de societate civilă, plin desigur de informatori, dar inexistent pentru celelalte instituții din România
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
rezistenței este faptul că s-au oferit singuri să construiască un site (www.comunism.ro) despre comunism, victime și călăi. Eu nu i-am Împins de la spate, ei singuri au dorit să construiască acest site, În care să existe un forum de discuții. Ca să Închei, mai vreau să spun că eu nu cred că există o memorie coercitivă În legătură cu istoria recentă sau cel puțin ceea ce am promovat eu nu a fost o memorie coercitivă, motiv pentru care reacțiile studenților au fost
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
a lui Constantin Filimon, militar. După ce urmează liceul la Bacău și Constanța, își ia, în 1963, licența la Facultatea de Filosofie, secția pedagogie-română, a Universității din București. Devine doctor în pedagogie în 1986. Lucrează până în 1990 la revistele „Albina” și „Forum”, ca redactor. Din 1990 este conferențiar la Academia de Artă din București. Primele versuri le publică în 1953, în ziarul local din Bacău. Volumul de început este Recital, apărut în 1976. Colaborează la „Viața studențească”, „Scânteia tineretului”, „Luceafărul”, „Viața românească
FILIMON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286994_a_288323]
-
Noi întâmplări de la broscotecă și alte povestiri, București, 1995; Amfiteatrul din nori, București, 1998; Lecția de nesupunere, București, 1998; Retorica mării, Timișoara, 1998; Pagina de gardă, Constanța, 2003. Repere bibliografice: Nicolae Motoc, „Recital”, TMS, 1976, 2; C. Grosu, Primul recital, „Forum”, 1976, 3; Al. Piru, Lirică feminină, LCF, 1976, 14; Laurențiu Ulici, „Recital”, RL, 1976, 20; Valentin Tașcu, „Stampe”, TR, 1985, 10; Elena Tacciu, Pagina albă, RL, 1985, 15; Elena Ștefoi, Poezie, CNT, 1989, 10; Ion Cristofor, Discreția melancoliei, TR, 1989
FILIMON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286994_a_288323]
-
de inspecție care furnizează informații nu secrete, ci publice, cu circulație limitată în medii specializate. Realitățile anului 2008 diferă însă mult prin faptul că mediul virtual - în care se interacționează adesea spontan și nestructurat, dar nu neapărat numai așa, lumea forumurilor și blogurilor - este în aceeași măsură purtător de informație și mult mai dinamic, dar scapă - probabil din rațiuni de claritate a demersului - atenției celor doi autori. Capitolul 3, intitulat sugestiv „Ce înseamnă toate acestea? Analiza și producerea informațiilor”, trece în
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
Călin Zarojanu, Alfred Hoffman, Octavian Nemescu, în timp ce la rubricile dedicate cinematografiei - „Film”, „Revista cinematografică”, „Un film pe zi”, „Pe ecrane”, „Cronica TV”- comentatori sunt Adrian Bucurescu, Sorin Comșa, Ilinca Florescu, Roxana Pană, Călin Stănculescu ș.a. Alte rubrici: „Învățământ”, „Tradiții românești”, „Forumul artelor”, „Ideea europeană în acțiune”, „Revista revistelor”, „Secvențe plastice”, „Muzeul Național de Artă”, „Balet”, „La radio”. Alți colaboratori: Alexandru George, Roxana Iordache, Nora Iuga, Ruxandra Cesereanu, Nicolae Mecu, Mihai Ursachi, Corneliu Antim, Constantin Vrânceanu, Costin Tuchilă, Iulia Blaga, Anca Florea
ROMANIA LIBERA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289316_a_290645]
-
personaj de ficțiune, cel mai adesea el limitându-se la notații ce aparțin unui reporter aflat în documentare cu scopul întocmirii unui articol de gazetă. Asistă la discuțiile bețivilor dintr-un compartiment de tren, legate de certurile dintre vecini (În forum), prezintă întâmplări ale banalului de fiecare zi, cu situații caracteristice pentru anii ’80 (un funcționar, obligat să își petreacă niște ore în capitală până la trenul ce urma să îl ducă acasă, încearcă disperat să găsească vreun cunoscut îndeajuns de amabil
RUSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289399_a_290728]
-
schemă pentru organizarea lumii naturale, pe care a numit-o metoda științifică. Această nouă unealtă Împrumută Înțelegerea critică de la concepția artistului asupra perspectivei. Metoda era bazată pe noțiunea de a separa observatorul de ceea ce era observat, creînd, În efect, un forum neutru pentru acumularea a ceea ce el a numit cunoștințe obiective. Metoda științifică, la fel ca și perspectiva În artă, pune omul În centrul universului și transformă totul În câmpul său vizual Într-un obiect pentru expropriere umană. Dacă artistul a
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
atașați, de Europa, În timp ce o treime din tineretul european Între douăzeci și unu și treizeci și cinci de ani spun că „se văd pe ei Înșiși mai mult ca fiind europeni decât de naționalitatea țărilor lor de baștină”7. Studiul făcut de World Economic Forum printre liderii europeni arată că 92% dintre ei văd „identitatea lor viitoare ca majoritar sau parțial europeană, nu națională”8. Cu toate că este dificil de Înțeles, această schimbare extraordinară În modul În care oamenii se percep pe ei Înșiși, a avut
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
pentru a defini limitele puterii Comunității Europene pe cale de apariție. În timp ce federaliștii au pledat pentru cedarea de puteri sporite către Uniune, antifederaliștii au Încercat să rețină puterea În mâinile statelor membre și au privit Uniunea Europeană mai mult ca pe un forum interguvernamental care să coordoneze obiectivele naționale și să Întărească interesele proprii ale fiecărui membru. Fostul prim-ministru francez Lionel Jospin a descris poziția antifederalistă astfel: „Vreau Europa, dar rămân atașat națiunii mele. A construi Europa fără a desființa Franța sau
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
continuă să o Împingă În drumul său către uniune, au creat o dinamică politică diferită. În loc să devină un superstat sau un mecanism care să reprezinte interesele naționale superioare, Uniunea Europeană s-a metamorfozat Într-o a treia alternativă. A devenit un forum de dezbateri a cărui funcție este să arbitreze relațiile și să ajute la coordonarea activității Între un anumit număr de jucători, dintre care statul-națiune este doar unul. Rolul principal al Uniunii Europene a devenit orchestral. Facilitează Întâlnirea rețelelor de angajament
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Întâlnire pentru reproducerea culturii În diversele ei forme. Este locul unde oamenii se angajează În „joc profund” pentru a crea capital social și pentru a stabili coduri de conducere și norme comportamentale. Cultura este domeniul valorilor intrinseci. Societatea civilă este forumul pentru exprimarea culturii și sectorul ei primordial. În ciuda importanței societății civile În viața socială, acest domeniu a fost marginalizat În era modernă, Într-o măsură din ce În ce mai mare, de către forțele pieței și guvernarea statului-națiune. Economiștii și liderii din domeniul afacerilor, În
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]