3,509 matches
-
Augustin este considerată a fi o culme a indeterminismului. 3.2. Geniul lui Thomas d'Aquino (1225-1274) Thomas d'Aquino a fost filosoful prin excelență al bisericii creștine. Societatea europeană a secolului al XIII-lea s-a caracterizat prin puternice frământări sociale, chiar adverse formei instituționale a bisericii și, prin extensie, credinței în Dumnezeu. Ea s-a caracterizat prin mișcări eretice tot mai numeroase, cărora a trebuit să li se opună un catolicism tot mai hotărât și energic. Așa au luat
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
Societatea feudală s-a clădit pe ruinele vechii societăți antice, în completarea acesteia, în fața căreia s-a impus ca un nou mod de gândire, cu un alt cadru conceptual, instituțional și cultural. Pentru realizarea trecerii sunt relevante o serie de frământări sociale, unele mai profunde, născute la sfârșitul epocii antice, sub influența cărora vechile orașe antice aproape că au dispărut. Viața socială proprie cetăților antice nu putea dăinui și a fost preschimbată într-o alta, dominant rurală, a comunităților sătești, între
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
biserică. A apărut o nouă pătură socială, susținută de activitatea productivă materială individuală, a meșteșugarilor. Schimbările care au loc în viața oamenilor sunt profunde și diverse. Se întărește puterea cetăților, care devin orașe prospere. Tot acum se nasc și înmulțesc frământările sociale, care nu mai pot fi clasate simplist în categoria ereziilor, renaște interesul pentru tradiția filosofică a Antichității, pentru idealismul lui Platon, pentru determinismul lui Epicur, pentru cosmogonie. Se transformă în erezii o seamă de convulsii sociale potrivnice ordinii ecleziaste
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
trebuie să fie pusă în permanență în acord cu necesitățile și nevoile sale, cu cele cu care natura l-a dotat. O concepție "iluministă" generoasă, care a stimulat creația tehnico-științifică a vremii, care l-a așezat pe acest om în mijlocul frământărilor sociale, o poziție interesantă pentru apariția și dezvoltarea cunoașterii psihologice. 3. Condiția morală a psihicului la Jean-Jacques Rousseau Jean-Jacques Rousseau (1712-1778) a fost autorul unei remarcabile teorii despre viața psihică, teorie cu care a pretins, într-un spirit caracteristic iluminismului
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
care ajunge însă deteriorată de civilizație, de rezultatele progresului societății. Concepția lui Rousseau despre viața psihică poate fi suspectată de un panteism caracteristic epocii antice. Nu este, însă, un panteism de contemplare pasivă a universului și a naturii, ci de frământare interesată, încărcată de problemele vieții cotidiene, în care omul încearcă a-și depăși în permanență condiția, spațiul în care trăiește, universul pe care-l imaginează și-l gândește. În fața acestora, spune Rousseau, poți ajunge încercat de o veritabilă încântare. "Eu
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
suflet și suportul său organic l-a avut ca autor pe medicul anatomist și psihofiziolog ceh Georgius Prochaska (1749-1820). Pentru el, toate fenomenele comportamentale sunt de aceeași natură reflexă ca și cele neuronale. Învățătura sa a fost realizată în spiritul frământărilor sociale și ideologice din Cehia acelei vremi, însuflețită de ideea de eliberare națională, fiind expresia unui echilibru superior al relației cunoașterii științifice cu ideologia scolasticii. Prochaska a moștenit de la Descartes o serie de concepte interesante, dar care i s-au
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
imediată și spontană. 2. O psihologie contopită încă cu fiziologia Secenov Vlăstarele psihologiei ca știință de sine stătătoare au înmugurit într-o parte a estului Europei, în Rusia, unde ordinea de stat capitalistă a generat cele mai profunde și revoluționare frământări sociale. Imperiul rus corespundea unei entități statale care cerea să fie mereu apărată, mereu extinsă, aflată într-o presiune suficientă pentru stimularea continuă a activității productive, cu deosebire a celei militare. Era o țară antrenată în conflicte permanente cu vecinii
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
aprins focul eternelor probleme ale filosofiei, ținând cont de implicațiile etice, religioase pe care le presupune reformularea relației dintre suflet și corp, a legăturilor dintre obiecte și cel care le reflectă. Societatea germană a acelei vremi era încercată de mari frământări, iar filosofia de cabinet se voia adusă la nivelul omului de rând, pentru a putea să dea explicații problemelor sociale cotidiene. În tot ceea ce a întreprins s-a simțit influența filosofiei germane clasice, a lui Kant și Hegel, în recunoașterea
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
Prin aceasta el a fost suspectat de apartenență la curentul speculativ voluntarist al vremii. 4. Identitatea franceză a psihologiei Théodule Ribot La sfârșitul secolului al XIX-lea, în Franța era un climat de efervescență socială și spirituală aparte, încărcat de frământări sociale profunde, care a fost favorabil apariției psihologiei ca știință de sine stătătoare. Revoluția Franceză a ieșit victorioasă, au luat avânt activitățile productive, populația orașelor s-a înmulțit, s-a întărit statul modern cu identitate națională proprie, s-au schimbat
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
de a putea înrola psihologia alături de celelalte domenii ale cunoașterii științifice. Era atunci nevoie de descoperirea și formularea unor legi cu aplicabilitate generală și universală, comparabile cu cele existente în domeniile științelor naturii, în fizică, fiziologie. Concomitent însă cu intensificarea frământărilor sociale, a crizelor din diversele sisteme sociale, în fața psihologiei se formulează probleme noi, care nu pot fi reproductibile simplist în laboratorul de psihologie experimentală. Pentru problemele de acest fel, psihologul a fost nevoit să se deplaseze pe teren, în mijlocul mulțimii
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
S. Freud. Era o tendință de dezvoltare în care accentul era pus pe substanța subiectivă bogată a relațiilor omului cu natura și societatea. Unii dintre aceștia erau americani, alții însă erau imigranți, refugiați din fața nazismului german (Eeick Fromm, Karen Horney). Frământările sociale din Europa antrenau din plin problematica formulată inițial de S. Freud, care de astă dată cerea implicarea unor specialiști avizați care să se pronunțe asupra noii identități culturale a omului, dobândită antropogenetic, etnologic, care să găsească aici originile de
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
înțeles în Occident, nu exista. O societate în care raporturile umane erau urmarea unui trecut patriarhal și legat de pământ, dar în care democrația și modernizarea făcuseră progrese importante între cele două războaie. Libertatea fundamentală care domnea în România rezistase frământărilor politice din anii ’30 și mai apoi ocupației germane și celor mai cumplite momente ale războiului, când aproape un milion de oameni luptau pe frontul sovietic. Pentru noi, comunismul însemna, înainte de toate, frica viscerală de ruși (acest visceral avea să
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
de stat din 23 august 1944, ia sfârșit odată cu abdicarea regelui Mihai, în decembrie 1947. Pentru ca să putem înțelege cum de s-a putut ajunge la aceasta în 1948, punct de pornire al povestirii Sandei Stolojan, trebuie să revenim la perioada frământărilor din țară, în timpul celor trei-patru ani precedenți. Lovitura de stat din 23 august 1944 și răsturnarea alianțelor României au avut consecințe decisive pentru continuarea războiului. Frontul de sud-est a fost scurtat cu 700 de kilometri și durata ostilităților, scurtată cu
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
pagina de ziar). Identificarea intențiilor care stau la baza publicisticii eminesciene ține de domeniul speculațiilor câtă vreme pierdem din vedere însemnările pe care le face însuși autorul, atât în cadrul textelor jurnalistice, cât, mai ales, în manuscrisele rămase ca semn al frământărilor și preocupărilor sale. Care sunt rațiunile care stau la baza activității jurnalistice eminesciene? reprezintă o întrebare cu ecou în exegeza specifică. O astfel de interogație propune Dan Mănucă într-un articol din Cronica: Ce îl va fi atras totuși pe
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
că e dotat pentru portretistică. Atras de Înfățișarea fizică, de jocurile luminii pe rotunjimile corpurilor, sondează În psihologia personajului Încercînd a-și transcende propriile sale limite. Căutînd Îndelung formele semnificative, Nicolae Popa Încearcă să smulgă din dăltuirea lemnului, marmurei sau frămîntarea lutului, fragmente de viață, trăsături definitorii sau ipostaze ale sentimentului. De aceea seria satisfacțiilor În plan artistic nu s-a oprit. În 1987, obține locul I la Expoziția Județeană "Muncă, Sănătate, Tinerețe", cu lucrările "Flacăra olimpică" și "Discobol În repaus
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]
-
Străuț, (O moarte care dovedește ceva, 2001 și Ultima graniță a terorii, 2003) și pe cele ale lui Portik Imre (Portik Imré, Hora morții, 2003). Nicolae Labiș a debutat, pe când avea cincisprezece ani, în 1950, deci în plină epocă de frământări, de convulsiuni istorice și nu numai, iar restul vieții lui atât de scurte nu mai numără decât șase ani, până în 1956, când dogmatismul proletar, cu întregul lui cortegiu de consecințe pentru conștiințele scriitorilor era în floare, la apogeul lui. Sigur
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
orgolios pentru a compune o erotică manifestă. Ea există în scrieri de altă natură, în prima parte din Rapsodia pădurii. Vasta destăinuire, proiect cu suflu narativ, dramatic și filosofic, Rapsodia pădurii este construită din: Locuri și întâmplări, Descrierea chipurilor și Frământare intimă. Poemul a fost imaginat pentru a înfățișa esența unui spațiu geografic așezat în timpul istoric al copilăriei și adolescenței. Rapsodia pădurii verifică existența eroticii implicite, unde tandrețea lasă loc, de cele mai multe ori, regretului. Candoarea absolută nu există nici la nivelul
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
atât de departe în căutarea purității legată lingvistic de ideea de alb, încât la un moment dat are impresia că el e singurul care întunecă lumea: „Și-i totul alb și parcă-s rușinat Că singur eu lumina o întunec.” (Frământare intimă) Meșter al cuvântului și bun cunoscător al limbii vorbite, poetul utilizează cu iscusință posibilitățile ei expresive, împrumutând și prelucrând numeroase expresii pline de savoare și de pitoresc: „Porțile nourilor s-au dezlegat, Plouă cu cofa pe munți și pe
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
terminologia nouă privind tehnica, știința, viața culturală. Cu sens propriu sau metaforic, poetul întrebuințează din domeniul tehnicii cuvinte proprii mai multor sfere: Din anatomie: sânge, arteră, bolnav, pupilă, craniu, bronhii: „Îmi era milă. Mila îmi aducea Mângâietoare lacrimi pe pupile.” (Frământare intimă) Arhitectură: a calcina, bloc, arc ș.a. „Când nu ar fi această înnoire Superbul arc de trece, de beton.” (Frământare intimă) Filozofie: distinct, pasiune, etapă, aspect, amorfă, sentiment, instructivă, fenomen, strat social, plasmă: „Materia își începea, enormă, Viața-n cea
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
multor sfere: Din anatomie: sânge, arteră, bolnav, pupilă, craniu, bronhii: „Îmi era milă. Mila îmi aducea Mângâietoare lacrimi pe pupile.” (Frământare intimă) Arhitectură: a calcina, bloc, arc ș.a. „Când nu ar fi această înnoire Superbul arc de trece, de beton.” (Frământare intimă) Filozofie: distinct, pasiune, etapă, aspect, amorfă, sentiment, instructivă, fenomen, strat social, plasmă: „Materia își începea, enormă, Viața-n cea mai primitivă formă.” (Geneza) Geologie: faună, floră, fluviu, mineral, rocă, organic. „Și fluviul curge în curbe-ndoite spre nalturi Cu
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
Locuri și întâmplări, introduce într-un „frunziș de aramă” amintitor de Eminescu: „Eu m-am desprins din munții vineții, Cascade vuitoare port în mine [...] Pădurea care mi-i a doua mamă [...] Fremătător la ea mereu mă cheamă.” Regretul nostalgicului din Frămîntare intimă, dus în lume (clișeul Goga) și întors cu pas „împleticit”, descinde din fondul abisal, dintre înaintași: „Pădure, sora mea, la tine vin [...] Sunt vinovat c-am risipit în vânt, Din ce mi-ai dat, fuioare de lumină” Ursul, ciutele
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
participarea României a avut consecințe importante asupra întregii dezvoltări sociale, economice și politice a țării. În perioada 1918- 1921 s-au înviorat acțiunile țărănești (și a altor categorii sociale) din întreaga țară și, implicit, și ale locuitorilor din Șipote. Aceste frământări sociale au obligat clasele dominante din România să înfăptuiască reforma agrară din 1921. Aceasta nu a dus însă la schimbarea radicală a relațiilor din agricultură, marea proprietate continuând să se manifeste destul de acut în domeniul agricol. Astfel, starea de nemulțumire
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
să conveargă spre același scop. Creația intelectuală de orice fel, tehnică, literară, artistică, științifică etc. rezidă În Încolțirea unei idei sintetice, formată prin combinație nouă din elemente existând deja În spirit, cel puțin În parte. În spirit are loc o frământare Între elementele existente. Pentru a avea loc această țâșnire a ideii sintezei noi, este necesar să existe o bogăție de elemente sufletești și să fie trăite În același timp cu o deosebită intensitate afectivă. Unul din caracterele invențiunii este de
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
să conveargă spre același scop. Creația intelectuală de orice fel, tehnică, literară, artistică, științifică etc. rezidă În Încolțirea unei idei sintetice, formată prin combinație nouă din elemente existând deja În spirit, cel puțin În parte. În spirit are loc o frământare Între elementele existente. Pentru a avea loc această țâșnire a ideii sintezei noi, este necesar să existe o bogăție de elemente sufletești și să fie trăite În același timp cu o deosebită intensitate afectivă. Unul din caracterele invențiunii este de
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
4% din aceste venituri revine celor 20% din populația lumii care trăiesc În cele mai sărace țări de pe mapamond 127. Este, desigur, un act de imoralitate din partea comunității umane existența acestor decalaje Între bogați și săraci, fiind cauză a multor frământări sociale. În interiorul țărilor, aceste discrepanțe sunt reduse prin anumite politici sociale de corelare Între veniturile salariale mari și mici. În România se stabilește simplu salariul minim pe economie care permite o discrepanță oricât de mare cu veniturile salariale mari; În
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]