5,324 matches
-
Bujor dar și un George Tutoveanu, Tudor Pamfile, Toma Chiricuță, peste activitatea cărora nu se poate trece cu buretele, nici prea grăbit... Rândurile cu cronică publicistică vin să repare ori să îndemne la aceasta, să atenueze în parte sentimentele de frustrare pe care le încerc în calitate de bârlădean în ocaziile amintite... După cum se vede, Bârladul a fost u n puternic centru cultural în care, din 1870 până în 1944 și 1958, ziarele și revistele, societățile culturale și cenaclurile literare n‐au lipsit. Mă
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
moment dat câștigătorul premiului Nobel pentru economie, Herbert Simon, bogăția informațională creează un deficit de atenție. Cu cât sunt mai multe de ascultat, cu atât ascultăm mai puțin. Cu cât proliferează mai mult informația, cu atât contradicțiile - și, cu ele, frustrările - noastre se acumulează. Informațiile ne spun că toate cauciucurile Acme sunt sigure, dar, în același timp, că sunt periculos de proaste; că acțiunile companiilor tehnologice reprezintă o mină de aur sau un mijloc sigur de a-ți rupe gâtul; că
Ce Doresc Clienții Noștri. Ghid pentru dezvoltarea afacerii by Harry Beckwith [Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
în acest caz, era vorba despre ceva de care clientul nu avea nevoie (dată fiind clima din Minneapolis) în următoarele șapte luni. Funcționarul din ziua respectivă, un individ cu părul negru ca pana corbului, pe nume Roger Azzam, a sesizat frustrarea clientului și a zbughit-o până în atelierul croitorului, pentru a se întoarce într-o fugă câteva secunde mai târziu. „În cinci minute”, a gâfâit Roger către client. „Va fi gata în cinci minute.” A fost clientul satisfăcut? Acesta a fost
Ce Doresc Clienții Noștri. Ghid pentru dezvoltarea afacerii by Harry Beckwith [Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
i-au returnat prețul încasat pe coafură. S-a simțit femeia satisfăcută? Nu. A primit înapoi doar banii pe care îi cheltuise. N-a fost despăgubită pentru timpul pierdut cu drumurile la salon, pentru timpul petrecut coafându-se sau pentru frustrarea de a nu fi obținut ce își dorea - lăsând la o parte banii pe care îi plătise. Returnarea banilor nu i-a acoperit femeii decât banii cheltuiți, neglijând timpul pierdut și nervii irosiți. Ca orice serviciu, salonul trebuia să fie
Ce Doresc Clienții Noștri. Ghid pentru dezvoltarea afacerii by Harry Beckwith [Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
programe universitare de tip., sandwich", În S.U.A., prin „programele cooperative" de activitate practică oferite În universități), nu numai ca o consecință a Încercării de pregătire optimă a absolventului În vederea integrării sale socio-profesionale, ci și ca un răspuns la starea de frustrare resimțită de tineretul studios ca urmare a lipsei de responsabilitate socială datorate concepției tradiționale a formației universitare. Sistemul actual de practică profesională Îndeplinește dubla funcție: (1) de a prelua asupra sa procesul achiziției de către student a abilităților și competențelor necesare
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
caracterului alimentației și creșterii standardului de viață —, și acela al maturizării sociale, marcat de asumarea unei responsabilități sociale efective — care survine pentru student, mult mai târziu, datorită lungimii studiilor universitare. Acest stadiu de dependență este potențial generatorul unui sentiment de frustrare În rândurile tineretului universitar, manifestat În special prin (1) transferul de valori În afara grupurilor formale universitare și (2) prin numărul de eșecuri apărute În procesul de integrare socio profesională a absolvenților. În mod semnificativ, printre soluțiile preconizate de Raportul final
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
și tehnici ale “simțului comun”. Cu ajutorul NLP-ului: Îmbunătățești relațiile tale personale și profesionale; ÎȚi descoperi abilitățile și zonele de excelență; Întărești stima de sine și Încrederea personală; Înveți să comunici; Înveți să ÎȚi gestionezi stările și comportamentele; elimini stresul, frustrările și gândurile negative; Împlinești În cel mai scurt timp obiectivele importante pentru tine; creezi viața pe care ai visat-o dintotdeauna. Iată câteva remarci lapidare ale unor mari personalități preocupate de NLP: NLP se ocupă cu studiul experienței subiective.“ John
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
sau obligația ascultătorului de a susține sau ajuta persoana ce se plânge (văicăreală). Cum ne putem apăra de hoții de energie? In primul rând să nu devenim obiectul atitudinilor de mai sus. Să devenim conștienți că toate certurile, necazurile și frustrările oamenilor au ca scop aprovizionarea cu energie. Aceasta se petrece la nivel subtil, rareori fiind conștienți cei implicați. Înțelegând natura profundă a acestor manifestări putem zâmbi când se Încearcă antrenarea noastră În conflicte, bârfe, văicăreli, judecați, etc. Persoanele din jurul nostru
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
calitate și a tulburărilor de comunicare cu anturajul sau echipa de îngrijire, reprezintă un element prognostic defavorabil. - anumite elemente caracteriale, cum ar fi hiperactivitatea procesivă, temperamentul activ, bătăios și pasional, orgoliul sau neîncrederea, susceptibilitatea, iritabilitatea coleroasă, impulsivitatea, hiperemotivitatea, sentimentele de frustrare și de inferioritate, tendințele perverse sadice, cu manifestări de cruzime față de semeni sau animale, reprezintă elemente de o importanță particulară. - apariția episoadelor de agitație psihomotorie, de excitație, depresie, de întunecare a câmpului conștiinței, însoțite de amenințări de suicid și/sau
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
și, într-o oarecare măsură, pe termen lung. Trebuiește totuși cunoscut că, majoritatea trecerilor la actele antisociale sunt imprevizibile, declanșarea lor adesea accidentală, și favorizată de factori situaționali hazardanți și ocazionali și/sau ținând de atitudinea viitoarei victime: întâlnire, dispute, frustrări, intoxicații sau alcoolizări, gesturi interpretate ca având o semnificație amenințătoare, insultătoare, sau cu o valoare simbolică. Dacă periculozitatea paranoiacului este centrată exclusiv asupra celor pe care-i consideră ca fiind inamicii săi, cea a schizofrenului paranoid este mult mai puțin
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
inconștient al locuitorilor săi. S-a ajuns aici pentru că noi, cobaii din R.M., ne-am blocat nepermis de mult în trăirea euforică a stării de libertate: că puteam spune ce dorim, că am obținut în sfârșit permisiunea să ne clamăm frustrările în gura mare și să ne veștezim, impunitiv, adversarii, dar nu am conferit realității conținutul sloganurilor noastre. Cu alte cuvinte, libertatea nu mai este pentru basarabenii de azi o stare de grație, cum părea la cumpăna dintre anii ’89 și
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
plătească odată și odată pentru politica și orgoliul său nemăsurat”. Un asemenea „raționament” mi se pare greșit și profund nedrept, mărturisind o reacție de tip „taliban”, care deconspiră și reactivează o răutate latentă, care face să irumpă cu violență niște frustrări și complexe mult timp ascunse, nemărturisite. Ceea ce mă uimește în asemenea situații este nepăsarea, ușurința și chiar indecența cu care oamenii se alătură răului. Am încercat să-mi explic această reacție a lor și cred că una din cauzele care
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
la întâlnire vreo cinci scriitori - de obicei aceiași care onorează și alte evenimente cu participare internațională - și câteva eleve și studente, cunoscătoare de limbă engleză. Astfel, s-a ratat un dialog ce părea interesant și util pentru ambele părți, iar frustrarea oaspetelui englez a fost mai mult decât evidentă. La fel au stat lucrurile și în cazul simpozionului „Literatura română sub semnul integrării”, la care majoritatea „condeierilor” autohtoni au excelat prin absență, ca de altfel și la recent încheiatul seminar internațional
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
ai față de ea. Dar nu mai acceptăm să o privim ca pe o expresie resentimentară a unor stări de spirit și, în definitiv, a ghinionului istoric pe care îl întruchipează Basarabia. Nimic mai simplu decât să luneci pe panta unor frustrări, transformându-ți sentimentul de marginalizare într-o redută a orgoliului plăvan - o atare ispită îl pândește pe orice scriitor din stânga Prutului, mai tânăr sau mai vârstnic. E calea minimei rezistențe în fața greului numit azi printr-o sintagmă ușor uzată integrarea
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
la mulți dintre ei. S-a văzut atunci că acești tineri singuratici, bibliomani, individualități creatoare fiecare în felul ei, fără un program comun sau manifest literar declarat, au și multe lucruri care-i apropie: aceleași lecturi, aceleași modele literare, aceleași frustrări - un complex mai special pentru limba română, pe care au însușit-o perfect, contrar obișnuințelor locului -, în fine, o tendință comună de sincronizare cu literatura din Romania (din „Țară” - după o formula consacrată). După decembrie ’89, grație unui interes sporit
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
când în când simt nevoia (bănuim că și bucuria) unor formulări care să le întrețină contactul cu lumea creatorilor, dar și iluzia că ar putea - numai să dorească acest lucru - să concureze cu aceștia pe terenul ficțiunii. Este explozia unor frustrări mai delicate, niciodată mărturisite, dar cu insistență probate pe sol basarabean. Pe de altă parte, cantonarea Mesagerului (organ de presă al Partudului Forțelor Democratice, o formațiune politică care se declară proeuropeană), prin vocile sale șugubăț-anonime, în „demolarea” postmodernismului și optzecismului
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
Drieu la Rochelle este un complicat caz psihologic. Jurnalul său, unul dintre cele mai contradictorii scrise În acest secol, e un document Întins pe mai multe paliere. E și un jurnal al vieții intime (așa cum Îl concepea Amiel), cu toate frustrările și meschinele sale neliniști, dar și unul de analiză politică, de sălbatică dezlănțuire antisemită. Dar e, mai ales, un lucid, un Înspăimântător drum spre moarte. Sinuciderea nu e o descoperire de ultimă oră a lui Drieu, una din acele obsesii
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
mai târziu), el trăiește cu un acut presentiment al dezastrului. Recapitulând, constată că nimic În viață nu i-a ieșit cum trebuie. Cinismul și răceala spiritului, calculul fără scrupule nu i-au adus, totuși, fericirea visată. Jurnalul e dominat de frustrările unui ins cu un temperament despotic, dar de o sensibilitate și o fragilitate neverosimile. Jurnal atipic, caietele lui Drieu la Rochelle relevă drama unui intelectual prins În menghina istoriei și incapabil să se sustragă maleficelor tentații de a-i deveni
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
al oficialității, al osificatei structuri statale. Tot ceea ce decurge de aici - refuzul legii, al ordinii stabilite, al convențiilor - va fi o cădere treptată În afara societății și a socialului. Filipicele sale Îmbracă, uneori, forma răutății gratuite, de jos nivel, transpunându-și frustrările Într-o arguție plină de venin: Ce fericit că nu mai sunt Însurat, când văd nevasta câte unui scriitor Îmbrățișându-i toate micile certuri și ticuri, partizană, exagerând și trădându-i toate defectele. Femeia trădează Întotdeauna bărbatul. Ce instinct bun
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
lui. Personaje luminoase, iradiind un calm și o senzualitate care contrazic desele, prea desele răbufniri antifeminine ale autorului. În fapt, ideea sinuciderii e, la Drieu, consecința logică a acumulării violente de detalii atroce, de sentimente greu de suportat și de frustrări care se adună În cascadă. Nici unul dintre aceste detalii, considerat singur, nu ar conduce, În mod normal, la ideea sinuciderii. Prin combinarea lor, Într-o alchimie a Răului, se ajunge Însă la tensiuni insuportabile și la construirea obsesională a salvării
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
exterior. Am sacrificat totul unei idei nebunești despre frumusețe”. Un personaj demonic, așadar, un posedat, un damnat din familia marilor romantici. Nu lipsește din repertoriul său - ba chiar prisosește - terifianta problemă a morții. Anul 1940 Începe sub dublul semn al frustrării artistului și al spaimei individului prins În plasa fără ieșire a presiunii Însumate a creației și a existenței: Am patruzeci și șapte de ani. E vârsta la care Stendhal scria Roșu și negru. Toți scriitorii mijlocii sau ratați se consolează
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
panica, despre spaima fără cuvinte, ca Într-o sfântă și blestemată muțenie, cu care și contemplă indeterminarea fizică și psihică. Clipele de adevărată liniște sunt puține și se dizolvă ca o picătură Într-un ocean tumultuos de Îndoieli, nehotărâri și frustrări. Își percepe viața ca pe o monotonă, monocordă, inutilă cursă solitară spre moarte. Totul e tautologie, lucru știut și răsștiut, rutină și previzibilitate. Se știe invulnerabilă, iar imensa ei fragilitate acționează tocmai În numele conștiinței că n-o poate atinge nimic
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
disponibile, a arcului de cerc În care ființa scriitorului e prinsă ca un păianjen În propria plasă. Ca materializare a unei lumi ce trăiește În inconștiența fragmentarismului, intimul reevaluează insignifiantul și Îi acordă un rol determinant În viața scriitorului. Neliniștea, frustrările, ambițiile, automatismele sunt captate de pagina de hârtie și transformate Într-o formulă coerentă, a cărei expresivitate autorul nu și-o poate imagina. Absența „stilului” În majoritatea scrierilor intime provine dintr-un dispreț neconștientizat față de materia primă avută de autor
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
a unui gând Împotriva lui Însuși”19, precum și istoria unui eu care-și pune În joc, În fiecare clipă, condiția 20. Mișcarea dramatică petrecută În interiorul textului confesiv răspunde dorinței sale fundamentale de clarificare. Obiectivul prim al confesiunii e presentimentul unei frustrări: experiența lăuntricului se produce În paralel cu proiecția dramatică a pierderii de sine. Prins În capcana așteptărilor, eul resimte nevoia de a se obiectiva simultan cu obiectivarea caracterului dramatic al experienței la care se supune. Autorul de jurnale suferă aceeași
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
de artă față de artist și a acestuia față de tatăl său40. Adică admirația și dorința morții. Același lucru se Întâmplă și În jurnalul intim, doar că presiunea acestor contradicții e sporită de faptul că scriitorul e biograful propriei sale existențe. Resentimentele, frustrările, tensiunea care, În mod normal, s-ar rezolva Între două ființe, Între două sensibilități, sunt obligate să se confrunte, să se stingă În pagina unică, de jurnal. Scriitorul are de Înfruntat și absența celuilalt, handicap pe care-l compensează doar
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]