23,954 matches
-
sănătate publică județene sau a municipiului București, a inspectoratului județean pentru situații de urgență sau al municipiului București ori a Centrului național de coordonare și conducere a intervenției.“ Ba mai mult, chiar Guvernul/M.A.I., în diverse întâmpinări, specifică expres că la fundamentarea hotărârilor au stat (sau ar trebui sa stea): „analizele unor specialiști, reuniți în Grupul de suport tehnico-științific privind gestionarea bolilor înalt contagioase pe teritoriul României, măsurile fiind propuse având în vedere evoluția răspândirii infecției la nivel național și riscurile pe
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
le poate genera“. Prin urmare, Guvernul României nu face dovada existenței unei analize a factorilor de risc întocmită de către Grupul de suport tehnico-științific privind gestionarea bolilor contagioase pe teritoriul României, motiv pentru care nu este îndeplinită condiția premisă (a fundamentării hotărârii Guvernului prin care se poate dispune prelungirea stării de alertă pe baza analizei Grupului), prevăzută la art. 4^3 din O.U.G. nr. 21/2004. Distinct de aceste aspecte, în cuprinsul analizei nu reiese că la întocmirea Analizei factorilor de risc au
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
86. Astfel fiind, în acord cu susținerile autorilor sesizării, Curtea constată că legea, în integralitatea sa, este neconstituțională, în raport cu prevederile art. 1 alin. (3) și (5) și art. 141 din Constituție, întrucât nu au fost realizate motivarea și fundamentarea economică, socială și juridică a soluțiilor adoptate și nu a fost solicitat avizul C.E.S. ... ... II. În ceea ce privește inexistența propunerii ministrului afacerilor interne de prelungire a stării de alertă În ceea ce privește împrejurarea că Hotărârea C.N.S.S.U. nr. 112/2021
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
nr. 24/2000, proiectele de acte normative trebuie însoțite de următoarele documente de motivare, care constituie instrumente de prezentare și motivare ale noilor reglementări propuse: a) expuneri de motive - în cazul proiectelor de legi și al propunerilor legislative; b) note de fundamentare - în cazul ordonanțelor și hotărârilor Guvernului; c) referate de aprobare - pentru celelalte acte normative; d) studii de impact - în cazul proiectelor de legi de importanță și complexitate deosebită și al proiectelor de legi de aprobare a ordonanțelor emise de Guvern
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
funcționale la nivelul administrației publice centrale și locale. ... Complementar, dispozițiile art. 7 din Legea nr. 24/2000 definesc evaluarea preliminară a impactului proiectelor de acte normative ca fiind un set de activități și proceduri realizate cu scopul de a asigura o fundamentare adecvată a inițiativelor legislative. Evaluarea preliminară a impactului presupune identificarea și analizarea efectelor economice, sociale, de mediu, legislative și bugetare pe care le produc reglementările propuse. Potrivit prevederilor exprese ale alin. (3^1) al art. 7, propunerile legislative, proiectele de legi
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
sau vaccinate, în comparație cu ce s-a observat pentru variantele anterioare. Din toate aceste studii și date, transmise chiar de autorități naționale, rezultă cu claritate că și persoanele vaccinate/îmbolnăvite pot transmite virusul. Pe de altă parte, în notele de fundamentare nu exista niciun studiu, nicio analiză care să releve impactul pe care îl are interzicerea accesului la diverse activități a anumitor categorii de persoane, nici din perspectiva rezultatelor în împiedicarea răspândirii virusului, nici din perspectiva consecințelor asupra persoanelor vizate (din
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
științific, iar în atare condiții H.G. este nemotivată, fiind contrară art. 31 din Legea nr. 24/2000. ... VII. În ceea ce privește condițiile legale de prelungire a stării de alertă în ceea ce privește amploarea situației de urgență: În nota de fundamentare se specifică că: 1. în ceea ce privește situația la nivelul Uniunii Europene, la data de 5.12.2021 România înregistrează cea mai mică rată de incidență din întreaga uniune; ... 2. la nivel național, în ultimele 14 zile, valoarea medie a cazurilor
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
cazurilor nu sunt în măsură să susțină prelungirea stării de alertă În ceea ce privește intensitatea situației de urgență, respectiv viteza de evoluție, înregistrată sau prognozată, a fenomenelor distructive și gradul de perturbare a stării de normalitate, în nota de fundamentare se specifică că: 1. În prezent, incidența cumulată la 14 zile în data de 5.12.2021 arată că 949 localități înregistrează o valoare între 1 și 3 cazuri la 1.000 de locuitori și 167 de localități înregistrează o incidență cumulată la
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
presupune, din partea statului, două obligații principale și anume: de abținere, respectiv de a nu aduce atingere sănătății persoanei prin recurgerea la acțiuni violente/nonviolente, și de asigurare a cadrului necesar protejării dreptului, ambele subsumate interesului public legitim. În nota de fundamentare a H.G. nr. 1.242/2021 se regăsesc studiile avute în vedere, analiza efectuată de specialiști, precum și măsurile luate în alte state și impactul pe care acestea le-au avut asupra stopării răspândirii virusului. Statele membre ale Uniunii Europene au introdus
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
și măsurile luate în alte state și impactul pe care acestea le-au avut asupra stopării răspândirii virusului. Statele membre ale Uniunii Europene au introdus treptat măsuri de restricție, inclusiv a circulației. S-a mai precizat în cuprinsul documentului de fundamentare faptul că un răspuns eficient și concentrat la riscul de sănătate publică cauzat de pandemia de SARS-CoV-2 trebuie să vizeze în mod direct trei aspecte: mobilitatea, interacțiunea și mijloacele de protecție individuală. În lipsa unor mijloace eficiente de tratare sau
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
participării la diverse activități de prezentarea dovezii de vaccinare, a trecerii prin boală, respectiv de prezentare a unui test PCR/antigen, apreciază ca fiind relevante aspectele reținute de Curtea de Apel Cluj, prin Sentința civilă nr. 313/26.11.2021, potrivit căreia: „existența unei fundamentări științifice reiese din cuprinsul Regulamentului (UE) 2021/953 al Parlamentului European și al Consiliului din 14.06.2021 privind cadrul pentru eliberarea, verificarea și acceptarea certificatelor interoperabile de vaccinare de COVID-19 (certificatul digital al UE privind COVID) pentru a facilita libera circulație pe
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
temeiul dispozițiilor constituționale și infraconstituționale care sunt indicate ca atare în preambulul său. Actul contestat cuprinde atât motive de drept (indicate chiar în preambul, după cum a arătat), cât și motive de fapt, cum sunt cele regăsite în nota de fundamentare ce însoțește actul contestat și în celelalte acte ce au însoțit proiectul de hotărâre și pe care le depune alăturat. În speță, niciunul dintre pretinsele motive de nelegalitate invocate prin raportare la dispozițiile hotărârii Guvernului în discuție nu este de
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
perspectiva unei persoane care se consideră îndreptățită să susțină că măsurile luate de autoritatea publică sunt abuzive. În concluzie, atât timp cât în preambulul actului este indicat temeiul de drept al emiterii, iar actul este însoțit de o notă de fundamentare, legal întocmită, precum și de alte înscrisuri reprezentate de hotărâri ale C.N.S.U. (nr. 112/2021) și de Analiza factorilor de risc privind managementul situației de urgență generate de virusul SARS-CoV-2 pe teritoriul României, nu se poate constata o aparentă nelegalitate. Dimpotrivă
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
fi dispusă suspendarea executării actelor contestate. În privința cazului justificat, s-a reținut în jurisprudență că, „în ceea ce privește susținerile legate de nemotivarea actului, Curtea apreciază că, în condițiile în care actul a avut la bază o notă de fundamentare, acestea nu pot fi primite, din perspectiva cazului bine justificat. Astfel, existența unei note de fundamentare contrazice teza potrivit căreia ar exista o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ. Faptul că, în realitate, nota nu ar cuprinde o motivare
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
în ceea ce privește susținerile legate de nemotivarea actului, Curtea apreciază că, în condițiile în care actul a avut la bază o notă de fundamentare, acestea nu pot fi primite, din perspectiva cazului bine justificat. Astfel, existența unei note de fundamentare contrazice teza potrivit căreia ar exista o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ. Faptul că, în realitate, nota nu ar cuprinde o motivare efectivă sau aspectele ce țin de necesitatea acestei motivări sau întinderea acesteia, față de natura actului
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
fără fundament în ceea ce privește aspectele exterioare, străine de cauză, cum sunt aprecierile reclamantului, la nivel declarativ, asupra transmisibilității virusului de către persoanele vaccinate și imunitatea dobândită pe cale naturală a persoanelor trecute prin boală, fără nicio susținere medicală, fundamentare științifică. Prin utilizarea vaccinurilor se urmăresc construirea imunității împotriva unei boli, declanșarea unui răspuns imun și producerea anticorpilor și celulelor specifice care să recunoască patogenul-țintă. Pentru mai multe informații cu privire la vaccinurile anti COVID-19 autorizate la nivel european, dar
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
stării de alertă la nivel național, în acord cu dispozițiile art. 8^1 alin. (2) din O.U.G. nr. 21/2004, iar, pe de altă parte, propunerea ministrului afacerilor interne s-a realizat și prin înaintarea proiectului hotărârii Guvernului și semnarea notei de fundamentare. Reclamantul este în eroare cu privire la denumirea Centrului Național de Coordonare și Conducere a Intervenției, cât și rolul acestuia stabilit prin reglementarea de la art. 8^1 alin. (4) din O.U.G. nr. 21/2004: „în cazul situațiilor de urgență de amploare
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
sunt de natura colectării de date, centralizării acestora, precum și asigurării secretariatului tehnic al Comitetului Național și a grupurilor de suport tehnic, întocmind astfel documente suport/acte administrative interne, și au rolul de a ajuta C.N.S.S.U. și grupurile de suport în fundamentarea luării unor hotărâri/decizii/propuneri de măsuri pe durata stării de alertă etc. Este de menționat și faptul că analiza atacată nu este un act emis în regim de putere publică, care dă naștere, modifică sau stinge raporturi juridice, astfel cum este
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
nr. 21/2004. ... 2. În ceea ce privește susținerile reclamantului că starea de alertă nu trebuia prelungită, având în vedere scăderea cazurilor de infectare, aprecierile reclamantului sunt pur subiective și nu se întemeiază pe date științifice, medicale, fiind lipsite de orice fundamentare obiectivă. Decizia aparține autorităților administrative, astfel cum a arătat anterior, care și-au întemeiat propunerile pe analizele factorilor de risc. Analizele factorilor de risc au avut în vedere și interpretarea datelor referitoare la noile variante ale virusului SARS-CoV-2, apărute deja
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
Motivarea proiectelor de acte normative Art. 30 Instrumentele de prezentare și motivare (1) Proiectele de acte normative trebuie însoțite de următoarele documente de motivare: a) expuneri de motive - în cazul proiectelor de legi și al propunerilor legislative; ... b) note de fundamentare - în cazul ordonanțelor și al hotărârilor Guvernului; ordonanțele care trebuie supuse aprobării Parlamentului, potrivit legii de abilitare, precum și ordonanțele de urgență se transmit Parlamentului însoțite de expunerea de motive la proiectul legii de aprobare a acestora; ... c) referate de
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
de impact - în cazul proiectelor de legi de importanță și complexitate deosebite și al proiectelor de legi de aprobare a ordonanțelor emise de Guvern în temeiul unei legi de abilitare și supuse aprobării Parlamentului. ... (2) Expunerile de motive, notele de fundamentare, referatele de aprobare și studiile de impact constituie instrumentele de prezentare și motivare ale noilor reglementări propuse. (3) În cazul proiectelor de legi pentru care Guvernul își angajează răspunderea, documentele de motivare care însoțesc aceste proiecte sunt expunerea de motive
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
1.361/2006, iar procedurile la nivelul Guvernului pentru elaborarea, avizarea și prezentarea proiectelor de acte normative, în vederea adoptării/aprobării, sunt reglementate detaliat în H.G. nr. 561/2009. În speță, pârâții au depus la dosar instrumentul de prezentare și motivare intitulat „Nota de fundamentare“ ce a stat la baza adoptării H.G. nr. 1.242/2021, precum și avizele solicitate și obținute pe parcursul procesului de adoptare a actului. Ca atare, cerința formală a motivării este îndeplinită, neputându-se susține că actului îi lipsește motivarea. În ceea
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
și asupra unor chestiuni care țineau de fondul reglementării, din aceasta ultimă categorie făcând parte mențiuni precum: încălcarea principiului egalității în drepturi, consacrat de art. 16 alin. (1) din Constituție, solicitându-se reevaluarea măsurilor propuse, necesitatea includerii în Nota de fundamentare a unei motivații științifice a acestor măsuri prin indicarea rezultatelor studiilor sau cercetărilor care au condus la stabilirea eficacității lor, se exprimă dubii asupra posibilității luării măsurilor propuse printr-o hotărâre a Guvernului, încălcarea dreptului constituțional la petiționare, posibila încălcare
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
din urmă structuri. Pârâtul Comitetul Național pentru Situații de Urgență a susținut că dovada faptului că proiectul a fost promovat la propunerea ministrului afacerilor interne o constituie împrejurările că acesta face parte din cadrul C.N.S.S.U., că a semnat nota de fundamentare și că ar fi înaintat proiectul hotărârii Guvernului. Cu privire la aceste apărări, instanța reține: Sintagma „la propunerea ministrului afacerilor interne“, utilizată de textul legal, nu poate avea decât o singură semnificație, respectiv aceea că persoana care ocupă funcția de
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
să fie însușită de conducătorul instituției inițiatoare, în speță de ministrul afacerilor interne. Se observă, de asemenea, că textul face o distincție clară între „proiectul de act normativ“ și „instrumentele de prezentare și motivare“ care îl însoțesc (adică Nota de fundamentare, notă care reprezintă unul din instrumentele de prezentare și motivare reglementate de H.G. nr. 1.361/2006 privind conținutul instrumentului de prezentare și motivare a proiectelor de acte normative supuse aprobării Guvernului), impunând condiția ca însuși proiectul de act normativ să fie
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]