8,881 matches
-
săvârșită asupra lui Lazăr, care arată, în chip lămurit, că Dumnezeu a fost Acela Care a săvârșit, însă aceia care erau pe atunci cârmuitori, desigur fariseii și cărturarii, erau atât de departe de a crede în El, încât spumegau de furie împotriva Lui și voiau să-L dea morții din pricina smintelii lor, pe El, Care Se vadea și Se dovedea că este Domn și Stăpân al vieții și al morții, atât prin cele pe care le săvârșea, cât și prin cele
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362092_a_363421]
-
furioase rup lanțurile îmbrățișările noastre încătușate în uitări sigilate cu sărutări prăfuite zâmbetul fericit de iubire al soarelui s-a ascuns speriat în bezna temnițelor furtunii destinelor damnate vântul turbat ieșit la balul ielelor cu tunetul în pereche pe cărările furiilor dantești dansul lor dezmățat a rupt zăgazurile firii norii- turme înnebunite de trăznet și furia biciului păstorului ceresc au revărsat fluviul de lacrimi peste torțile cerului caii iubirilor noastre aleargă bezmetic pe câmpiile alizee ale trecutului fantomatic. Referință Bibliografică: Iubire
IUBIRE ÎN FURTUNĂ de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378775_a_380104]
-
iubire al soarelui s-a ascuns speriat în bezna temnițelor furtunii destinelor damnate vântul turbat ieșit la balul ielelor cu tunetul în pereche pe cărările furiilor dantești dansul lor dezmățat a rupt zăgazurile firii norii- turme înnebunite de trăznet și furia biciului păstorului ceresc au revărsat fluviul de lacrimi peste torțile cerului caii iubirilor noastre aleargă bezmetic pe câmpiile alizee ale trecutului fantomatic. Referință Bibliografică: Iubire în furtună / Maria Giurgiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1991, Anul VI, 13 iunie
IUBIRE ÎN FURTUNĂ de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378775_a_380104]
-
energetică al unui areal al Domnului. areal în care noi, românii ne ducem traiul, gustând otrava prostiei celor ce spiritul și l-au vândut demult pe câteva suluri de hârtie igienică mai pufoasă. să mă ierte Domnul, dar simt acum furia tuturor celor care au lăsat umbra vieții lor să ne protejeze și vor continua mereu să o facă, oricâtă prostie s-ar crede mai presus de toate, mai presus de Voia Lui. tabloul aerului continuă să se nască, prin piatră
TABLOU TRĂIT de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1359 din 20 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377744_a_379073]
-
un prosop, l-am prins de cap și picioare reușind să-i desfac firul de nailon. Fiind foarte aproape de mine, îi admiram penele, de un alb strălucitor, cu rezonanțe de gri pe vârful aripilor. Ochii lui verzi mă fulgerau cu furie și ură, în timp ce asaltul stolului de pescăruși furioși devenise foarte periculos pentru mine. Reușind să desprind nailonul, i-am dat drumul să zboare. Atunci, întreg stolul l-a înconjurat și s-au depărtat gălăgioși spre mal. Semnalele colegilor de pescuit
PESCAR PE MAREA NEAGRA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377710_a_379039]
-
pieritor" (331, 7); "bătrînețea și moartea sînt doi lupi nimicitori ai viețuitoarelor, fie tari, fie slabe, fie mici, fie mari" (340, 16); "moartea nu iubește și nu urăște pe nimeni; ei ne plecăm capul cu toții, ca firele de iarbă în fața furiei vîntului" (cf. C. FORMICHI, Gl'Indiani, ed. cit., p. 109)... Și doar, se întreabă neliniștit indianul, "cine știe cînd va fi ora morții cuiva?" Și totuși, nu aceasta pare să fie atitudinea caracteristică a sufletului indian cu privire la viață și la
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
Dimitrie Cantemir, în Descrierea Moldovei, propune o povestire frumoasă, structurată, care se înscrie în linia cronicii anterioare a lui Miron Costin. Cantemir povestește că invaziile sarmaților, ale hunilor și ale goților au distrus Moldova și coloniile romane. Locuitorii, fugind de furia barbarilor, s-au adăpostit în munții Maramureșului, reușind astfel să supraviețuiască. Atunci cînd s-au simțit sufocați de creșterea populației, conducătorul lor, Dragoș fiul lui Bogdan, a decis să treacă munții spre Răsărit, însoțit de trei sute de oameni, ca pentru
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
verișoarei sale, este amară: "Prințul i-a arestat pe majoritatea sărmanilor diavoli care s-au dus la Iași pentru a da o mînă de ajutor. Alții fug și se ascund. E trist și ridicol... Sufăr atîta, inima-mi sîngerează de furie și sînt nefericit atît cît poate fi un om care își iubește țara și o vede compromisă". Noul avînt valah apare deci cîteva luni mai tîrziu ca o revanșă, în timp ce însușirea revoluției valahe de către tinerii moldoveni este un pas spre
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de la Revue de Deux Mondes, spre exemplu, votul universal nu va conduce la încetarea luptelor naționale în favoarea luptelor sociale pentru că națiunea ungară este condamnată ca națiune nobiliară. Reacția românilor față de legile ungare din 1907 este violentă și determină în replică furia deputaților unguri care denunță mișcările iredentiste ale românilor din interiorul țării și din afara frontierelor. În noiembrie 1908, lorga lansează o campanie stânjenitoare pentru guvernul de la București, arătînd că legea din 1907 este un atentat la existența naționalității române din Ungaria
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
cîntece la toate atacurile nejustificate ale poliției. În țară, legionarii nu țineau discursuri; ei construiau, zideau, munceau la cîmp. Acest fel de politică, munca împletită cu cîntecul îi înfuria pe politicienii ale căror minciuni nu mai erau crezute de populație. Furia lor se exprima prin violența poliției și a jandarmeriei". Crainic continuă: Aveam ambiția să-l determin pe Codreanu să vorbească în Parlament. Mișcarea se afla în ascensiune vertiginoasă, iar oamenii doreau să fie lămuriți asupra obiectivelor acesteia. Trebuia făcută o
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
unii intelectuali și putere este atît de mare, încît se vorbește de o "revoluție culturală" și se evocă influența modelului chinez asupra șefului statului. Poate că inundațiile din 1970 și dezastrul pe care 1-au antrenat întrețin un fel de furie a lui Ceaușescu el este frînat în voința lui de a stăpîni natura ce alimentează o nouă flacără ideologică: trebuie să se revină la crezul care asigură victoria și să se regăsească convingerea comunistă. În mai 1970, "... după ce am vizitat
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
cu ocazia unei conferințe de presă la Editura Senil, Paul Goma va anunța constituirea primului sindicat liber din România și va furniza presei numele primilor douăzeci de semnatari ai acestei mișcări pentru a-i pune la adăpost. Pe terenul românesc furia mustește. Între secretarul general al partidului și muncitori legătura nu s-a rupt încă, dar nemulțumirea minerilor din Valea Jiului și Lupeni s-a exprimat cu curaj. 30.000 de mineri intră în grevă; ei refuză mărirea duratei zilei de lucru
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
revoluționare, se opun două teze: aceea a strigătelor spontane venite dintr-o mulțime care nu mai este mută și aceea a strigătelor lansate din exterior, însoțite de trosnetele gloanțelor trase asupra difuzoarelor care i-au terorizat pe manifestanți, determinînd creșterea furiei. Toate ipotezele sînt deschise deoarece disidența și voința de ruptură au atins atunci fracțiuni ale partidului, armatei și Securității. Autorul unei lucrări de autojustificare, un responsabil al Serviciilor Române de Informații susține în 1992 că se aștepta ca, după revenirea
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
cel de Interne și prezidenția. Cu toată hotărârea încordată a vânătorilor de portofoliuri, d. Brătianu, pe cât aflăm, va păstra pe d. V. Boerescu; cât despre d. Cogălniceanu, se crede că va fi jertfit pe altarul constituționalismului, pentru a se împăca furia votatorilor. Nu se știe ce va urma apoi daca majoritatea nu va fi mulțumită numai cu eliminarea d-lui Cogălniceanu; oricum, mai ales după votarea împrumutului de 34 de milioane și în vederea trecerii administrației căilor ferate în mâinile statului, se
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cestiune constituțională. O modificare a Constituției va fi neapărat necesară și aceasta nu se poate face decât prin alegeri nouă, cu două treimi, a Adunării de revizuire. Vedem de pe acum spectacolul hidos al mecanismului prefectorial, pus în mișcare cu toată furia, pentru ca, prin liste falsificate, prin puneri în funcțiuni, prin promisii și intimidări să se scoată din urne Fundeștii și Costineștii respectivi. Nicicând siluirile conștiinței alegătorilor nu vor fi mai desperate decât acum, căci de la o vreme încoace prea și-au
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
republica de la Ploiești; oamenii cari numeau pe Vodă un agent al d-lui de Bismarck și-l amenințau, prin gura unui actual ministru plenipotențiar, cu asasinatul; oamenii cari, nefiind în pita lui Vodă, ajunsese în ziarele lor la paroxism de furie, oamenii cari declarau că între țară și tron e un abis - umplut c-un portofoliu ministerial și o guvernatură de bancă!... Ca să se judece tonul destrăbălat pe care-l avea "Romînul" în opoziție fiind, reproducem următoarele șiruri din numărul lui
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
le regula cu Serbia și Romînia? Cum stăm nediplomaticește cu micile popoare vecine o cam știm, încît nu ne trebuie, lămuriri oficiale; opinia publică suverană a țărilor balcanice nu-și pune margini în manifestările ei contra Austro-Ungariei și spumegă de furie și ură. De la Cetinie la Filipopole urlă un cor de indiani, tot mai turbat și mai asurzitor, ca-n ajunul unui război. Despre opiniile bandei sîntem lămuriți; rămâne cestiunea dacă diplomația noastră face ceva pentru a provoca aceste sentimente de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
o știe, ucisese pe {EminescuOpXI 446} părintele său și se cununase cu mumă-sa. Aflând de la oracolul din Delfi că țara e bântuită de ciumă din cauza acestei crime nemaipomenite, pe al cărei autor nu-l știa, a pronunțat cu mare furie o osândă energică asupra autorului... asupra sa însuși. Astfel îi vezi pe roșii căzând într-o adâncă furie când își condamnă vorbele și faptele lor proprii. Sânt momente de taină în viața oamenilor, când ei se sperie de ei înșii
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Delfi că țara e bântuită de ciumă din cauza acestei crime nemaipomenite, pe al cărei autor nu-l știa, a pronunțat cu mare furie o osândă energică asupra autorului... asupra sa însuși. Astfel îi vezi pe roșii căzând într-o adâncă furie când își condamnă vorbele și faptele lor proprii. Sânt momente de taină în viața oamenilor, când ei se sperie de ei înșii, când descopăr pe demonul relelor în ei și-l blestemă orbește, neștiind că lovesc cu această estremă cruzime
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
se vor simți lezați atunci când e vorba de schimbare, iar dacă anumite circumstanțe îi obligă, schimbarea va fi doar de suprafață și de scurtă durată. Pentru a avea cu adevărat succes va trebui să eliminăm din mintea și comportamentul nostru: furia, resentimentele, invidia și proastele obiceiuri, viciile și legăturile cu oamenii care ne trag în jos. Succesul de lungă durată se construiește doar pe principii morale și spirituale. Putem avea succes înșelând vigilența și așteptările celor din jurul nostru, însă minciuna are
Manual de citire rapidă by Silviu Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/1653_a_2980]
-
a sosit în omenire. Din mărire la cădere, din cădere la mărire Astfel vezi roata istoriei întorcând schițele ei..." Conștiința istoricității îl face pe poet să aibă pe acest plan ca personaje, regii. Ei sunt sortiți pulberii: Nu e antica furie-a lui Achile, Nu este Nestor blândul-cuvântător. Aprigul Ajax Țărână-i azi, și nimic mai mult" (În van căta-veți...) Simbol al strălucirii "unei clipe", regii 21 ("păstorii de nații") măresc și mai acut discrepanța dintre zeu și om, drama
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
GHEORGHIU 1990 Revenire la Peleș 10 mai Lume răsturnată. În cîteva minute, castelul e părăsit, soldățeii fug speriați, mulțimea năvălește din oraș, hooo! jos! (cine?), soldățeii reapar după cîteva ore, cu epoleții schimbați, armata e cu noi!, castelul scapă de furia gloatei, (stră)bunele fantome se întorc mirate (după o jumătate de secol) din păduri, (re)iau totul în stăpînire. Și, uite, nu e nici anul de cînd cărările spre încoace erau gîtuite: staiii! nu e voie!, o luai pe altă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
stîlcit capete de demonstranți pașnici, au bătut recordul în materie de producere a certificatelor de revoluționar; pentru ei și pentru cei de-acasă, plus cățel și purcel. Cică, în zilele de pomină, ei au apărat cu arma-n mînă, de furia teroriștilor, fabrica de oxigen și spitalul Budimex, din vecini. Prins pe picior greșit, poate la o cinzeacă în plus, un vajnic imeghebist a declarat: "N-am avut nici o armă în mînă, n-am făcut nici o revoluție. Ni s-a spus
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
care provine, de unde?, de la sportivi? de la Conu Leonida? de la turci? (de-acolo de unde vin și petardele?); oricum, nu de la reușitele exemplare biologice pe care încă le putem admira pe aceleași trotuare - piețele alimentare n-au fost nici ele cruțate de furia cretină a artificierilor: chiar cei ce-și vindeau marfa (și ei cu fes, bineînțeles) se "amuzau" făcînd să explodeze petarda în coasta cumpărătorului; petardele explodau nu numai afară, la tarabe, ci, dement, în chiar incinta Halei, nici unul dintre administratori neridicîndu-se
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
urmă a românului să-și mai și alinte vrăjmășia cu vreun nume de Cosînzeană. S-ar putea și altfel? Adică, s-ar putea ca stat relativ mic, mai și situat într-o zonă gri a Europei să reușim a contracara furiile elementare în așa fel încît ele să nu mai perturbe ordinea în care ne aflăm și ne mișcăm? Din capul locului, să convenim că nu avem vocația mult mai micului decît noi olandez, aceea de a ține piept marelui ocean
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]