KorAP: Find »[drukola/base=gardian & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...112 113 114 ...204 >

5,094 matches

Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297

de le Goiciu vii? ăsta era criminalul din Gherla, șeful, comandantul... Și mai era Istrate, frații Șomlea, Cârciu... ăștia era’ spaima Gherlii. Hai dom’le, zice, ce dracu, crezi că vin să te trag de limbă? Păi îți spun toți gardienii și din fabrică și de pe secție... Atunci ai face parte dintre ei dacă îi cunoști atât de bine, zic eu. Și îmi arată că o fost condamnat și el 7 ani, tot politic. Te mint? Nu știu, n-am încredere

VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă (2007) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
uita la ei cum joacă table, da’ nu își dădeau seama că ce fac... Și în dimineața aia o fost percheziție, da’ n-o găsit nimic. Și după percheziție ăștia s-o apucat să joace șah, să joace table. Acuma gardienii care o’ fost n-o putut să facă proces verbal, că ce le-ar fi zi? „Voi nu vă faceți datoria, mă. Ați făcut percheziție dimineață și n-ați găsit nimic, și ați găsit după amiază?” Tot ei erau vinovați

VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă (2007) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
ăștia, fiind tineri, o riscat. Că o’ fost dintr-ăștia care cum o’ terminat liceul i-o înhățat și i-o băgat în pușcărie. Cât ați stat în Gherla nu ați fost scos la lucru? Nu, că să vă spun... Gardianul ăla bun mi-o zis: Să nu te ceri la lucru că acolo-ți rămâne pielea. Să știi de la mine, nu cumva să te ceri. Și nu m-am cerut. Doar nu era obligatoriu. Acolo a trebuit a lucra, și

VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă (2007) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
fi fost țigan, dar n-avea moacă, așa că nu spui că ar fi fost. Ei o fost condamnați la drept comun, că s-o’ apucat ș-o’ băut spirt sanitar, s-o’ îmbătat și o fugit cu briciurile după niște gardieni să-i omoare. Și i-o băgat pe amândoi la organizație, și le-o mai dat mai multă pedeapsă. Și noi am scăpat, da’ ei nu, că o trebuit să-și termine și pedeapsa de la drept comun. Și să vă

VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă (2007) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
liniștit până dimineață, altă soluție nu era. Și când o fost dimineața ne bagă în cameră unii... Ai de mine și de mine! Numa’ eu cu Savu Vasile și cu încă unu de prin Sălaj am scăpat nebătuți... Nume de gardieni din Jilava mai știți? Nu, fiindcă nici nu m-o interesat... Numa’ mi-o arătat unu’ care o fost mai vechi în Jilava, că: Uite, ăsta îi execută pe care sunt condamnați la moarte. Un tuciuriu... El mergea cu executatul

VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă (2007) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
interesat săracu’ dacă n-am auzit de taică-său. Păi n-am auzit, că numa’ așa puteam auzi dacă îl băga în cameră la noi în Galați sau în Jilava, sau dam peste el, sau mă rog... Și odată deschide gardianul ușa la celulă... Noi la ofițerii ăștia de la Galați le zicem căcănari, că ăia venea cu noi cu tineta, o goleam tineta, mergeam în celulă... Și deschide ușa, și zice: Care ești tu ăla Pop Ioan? Eu. Data nașterii? Spun

VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă (2007) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
secție la noi, civil? Nu, e unul Gordan, deținut, jos cu pălăria. Și nu îi ziua aia, în cealaltă, strigă Iacob Cimpoca: Domnule doctor, Pop nu mănâncă de două zile. Pe la 12 și ceva, vine doctorul Gordan să mă consulte. Gardianul era cu el, dar nu l-o interesat, și cât m-o consultat s-o dus și s-o uitat pă geam afară. Și zic: Domnule doctor, salutări și îmbrățișări de la Farca. Vai de mine dar ce face? Bine deocamdată

VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă (2007) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
aici niște cumnați. Pe cine? Pe Pop Victor, pă Pop Virgil, pă Tămăior. Bine, îți aduc eu țigări când ți-oi aduce și medicamentele. Mă gândeam că astea îs vorbe de popă bat... Cum mi-o da el țigările cu gardianul lângă el? Și prima dată mi-o băgat pă vizetă o legătură de țigări, că nu era’ la pachet, numa’ vărsate. Și zic: Măi fraților, câte vreme o’ ține din ele nu vă bateți capul, luați-le, și când or

VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă (2007) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
celulă o fost întuneric beznă, și n-am mai văzut nimic, că m-o ars soarele ăla tare... Și-apoi o venit comandantul Securității. Era atunci, mi se pare, unu’ Polak, ceva evreu zice c-ar fi fost, cu niște gardieni. Și zice: Cum te simți afară? Apoi zic: Ca și un leu în cușcă... Da’ cum vorbești? Bine vorbesc, asta-i realitatea... O zi la plimbătorul ăla, cu un zid de 6 metri, cu sârmă pusă de-asupra... Și la

VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă (2007) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
și sub unul nu. Și de-acolo de unde era caloriferul ăla vinea un șoarece. Apoi ce rămânea din mâncare... îi păstram. Și dacă mâncam arpacaș, îi dam și lui câte un pic, că vinea și mânca... Și m-o’ văzut gardienii pe vizetă, și o’ zis că de-i mai dau mâncare... m-or băgat la izolare... la șo’reci... Și cum am lucrat la telefoane, aveam o căciulă de-ale cu clape, sistem de-ăla rusăsc, da’ nici n-am

VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă (2007) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
ei: Nu ne duce la Sighet, ne duce-n altă parte. Nu știu unde, da’ la Sighet nu merem. Și ne-o dus în Gherla. Când o fost în capătul orașului Gherla, o oprit duba. Și auzit gălăgie, și am crezut că gardienii care era’ cu noi îi bate pe careva, c-o făcut ceva. Da’ nu era decât câțiva care o’ amețit, că fumul de la țeava de eșapament venea tot în dubă, și era și căldură mare, că era în august. Și

VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă (2007) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
Numa’ pe ei i-o luat, că pe Popescu, șefu’, l-o’ oprit în Securitate, pentru procesul cu lotul doi. Și-acolo i-o băgat pe ăia, și pe noi ne-o ținut în mașină... Și-apoi o venit un gardian acolo la dubă, și zice: Care știi a tunde? Un fost coleg, pretin’, tot în lot cu noi, Farcaș, o murit el, ierte-l Dumnezeu, zâce: Io! Și-apoi l-o’ dus acolo sub bolta aia, și acolo o văzut

VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă (2007) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-napoi din fabrică iară ne dezbrăca în pielea golă... Asta a fost... Și când am ieșit din atelier și-am mers la veceu, că era veceu d-ăsta comun... trebuia să fugi în pas alergător, că de nu, te bătea gardianul. Și de-o fost om de 80 de ani trebuia să fugă... Era teroarea asta atunci în fabrică... Dumneavoastră cât ați stat acolo în fabrică? Apoi am lucrat din ’59 până-n ’64. În fabrică prima dată pă mine și pe

VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă (2007) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
80 de ani trebuia să fugă... Era teroarea asta atunci în fabrică... Dumneavoastră cât ați stat acolo în fabrică? Apoi am lucrat din ’59 până-n ’64. În fabrică prima dată pă mine și pe frate-miu ne-o bătut un gardian, Gabor. Noi am vrut să fim într-un schimb, și-apoi o-nceput gardianul: Ce-i bă, ați vrut să evadați? Și alte chestii... Atunci ne-o bătut la palmă... Da’ nu mai știu cu ce ne-o dat la

VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă (2007) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
ați stat acolo în fabrică? Apoi am lucrat din ’59 până-n ’64. În fabrică prima dată pă mine și pe frate-miu ne-o bătut un gardian, Gabor. Noi am vrut să fim într-un schimb, și-apoi o-nceput gardianul: Ce-i bă, ați vrut să evadați? Și alte chestii... Atunci ne-o bătut la palmă... Da’ nu mai știu cu ce ne-o dat la palmă, că numa’ primele o’ durut, pe urmă nu o mai... Pe urmă căpitanul

VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă (2007) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
da’ puțin. Și-apoi ăștia o dat jos toate obloanele alea de scândură, și-apoi a-nceput a striga: Criminalii! și Vrem procuror general! Era Goiciu atunci comandant. Și-apoi pân’ la urmă o venit Goiciu cu-n batalion de gardieni și cu Istrate, că ăsta era cu regimu’ și paza. Și-apo’ o blocat ușa... ăștia din-năuntru or strigat: Gherla! Și o ieșit lume din oraș către pușcărie, s-o făcut mare scandal atunci... Pă noi pe toți ne-

VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă (2007) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
apă, da’ n-o reușit, că ăștia o băgat toate saltelele-n geamuri și n-o putut băga. Pă urmă locotenentul major Istrate o deschis vizeta și o tras cu automatul în cameră, și-atunci i-o demoralizat... Și-apoi gardienii o împins ușa și paturile alea de le-or pus ei la ușă, și o’ intrat înăuntru. Dup-aia i-o’ scos afară, i-o’ pus pe toți în lanțuri, și-n fiecare zi-i ducea la baie jos, și

VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă (2007) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
apoi l-o’ dus la spital, l-o’ făcut bine și i-o făcut și proteză, mina. Am stat multă vreme... mai mult de șase luni în cameră cu el. Și-avea patul așa, și-aici era ușa, și nu gardianul nu mă putea vedea pe vizetă nicecum. Și io în fiecare zi dormeam până la ora șepte... Da’ la cinci trebuia să te scoli și să șezi pe bancă... Da’ gardienii nu prea aveau voie să deschidă ușa până când se făcea

VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă (2007) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
Și-avea patul așa, și-aici era ușa, și nu gardianul nu mă putea vedea pe vizetă nicecum. Și io în fiecare zi dormeam până la ora șepte... Da’ la cinci trebuia să te scoli și să șezi pe bancă... Da’ gardienii nu prea aveau voie să deschidă ușa până când se făcea apelul, și pă vizetă nu mă putea vedea. Mai țineți minte nume de gardieni de la Gherla? Nu... Că tăți avea poreclă... Cu noi în fabrică era unu’, mi se pare

VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă (2007) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
până la ora șepte... Da’ la cinci trebuia să te scoli și să șezi pe bancă... Da’ gardienii nu prea aveau voie să deschidă ușa până când se făcea apelul, și pă vizetă nu mă putea vedea. Mai țineți minte nume de gardieni de la Gherla? Nu... Că tăți avea poreclă... Cu noi în fabrică era unu’, mi se pare că-l porecliseră deținuții „Bubi”. Și era’ maiștri civili... Era unu’ la sala de mașini, Engelberg. Apoi zicea către deținuți: Du-te, măi, la

VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă (2007) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
și-n fiecare duminică era bătaie de la ora opt și până pă la 12. Urla celularul! P-un fost coleg, Victor Orha, l-o’ dus în pavilionul 2, și cică i-o dat 25 la fund. Și asta pentru că un gardian i-o dat ordin să mute o piatră mare și el avea un necaz cu-n picior, că era paralizat și o refuzat, că nu poate. Și i-o făcut raport și i-o dat 25. Zicea: Eu nu mă

VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă (2007) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
care le-am pus peste paie și am stat așa câteva luni de zile... Nu ne-a întrebat nimeni nimic, n-a stat nimeni de vorbă cu noi, eram numai noi între noi deținuții... Așa au fost primele arestări atunci... Gardienii se plimbau printre noi și n-aveau ce să ne spună. Ei își făceau meseria. Și mâncarea era foarte puțină... De-abia ne țineam pe picioare de foame... După circa patru-cinci luni de zile au început să citească câte o

VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă (2007) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
avea 24 de persoane... Un episod interesant și impresionant s-a petrecut cu Ioan Nicolaescu, fostul prefect liberal din 1936. Acesta era om în vârstă, trecut de 75 de ani, bolnav, prăpădit, fiind adus în sala de judecată susținut de către gardieni. A implorat instanța să-i dea cât a făcut, fiindcă e bolnav și nu poate suporta. Deși a implorat instanța să fie indulgentă... i s-au dat opt ani, și peste două luni a murit în pușcărie... De altfel, toți

VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă (2007) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
de la Țăndărei, care era un om foarte rău. Nu-i mai rețin numele... Acesta îi bătea mereu pe cei care nu-și făceau norma, care era de trei kilometri de prășit pe zi, și era foarte greu de realizat... Oricum, gardienii erau mereu după tine și te zoreau, dar te și atenționau să nu acoperi porumbul când prășești... Erai mereu ținut sub teroare... Pe dumneavoastră v-au bătut vreodată? Pă mine nu m-au bătut cât am stat pe „Gironde”... Dar

VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă (2007) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
medicul venea întotdeauna însoțit de ofițerul de Securitate, ca să nu stea de vorbă cu deținuții. Iar când venea, îți punea mâna la ceafă și punea să-ți dea o pastilă... Mi-aduc aminte ce spuneau unii pă la Jilava: Domnu’ gardian! Să vină doctorul iute că moare cineva! Iar răspunsul pe care-l primeau era: E... bă! Și ce? Nu poate muri fără doctor? Cam asta era asistența medicală, să știți... Și a fost un eveniment care m-a impresionat în

VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă (2007) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]