7,117 matches
-
jumătate iar în două, și îl fracționam tot așa până reușeam să-l cuprind în mână. La ora zece închideam televizorul, mă întorceam în cameră și mă culcam. Pe la sfârșitul lunii, Cavaleristul mi-a adus un borcan de ness, cu găuri în capac, cu câteva firicele de iarbă și un pic de apă. În el se afla un licurici. Pentru că era încă lumină, insecta arăta ca un gândăcel de apă negru, dar Cavaleristul a încercat să mă convingă de faptul că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
vreo cincisprezece minute până când am ajuns la primul cătun. Nici urmă de ființă umană pe-acolo, iar cele douăsprezece-treisprezece case păreau a fi într-o stare de degradare avansată. Iarba crescuse până la brâu în preajma caselor, iar cuiburile porumbeilor făcute în găurile din zid se uscaseră complet. O casă se prăbușise cu totul, rămânând în picioare doar stâlpii de susținere, iar altele păreau încă locuibile dacă deschideai ușile. Ne-am strecurat pe aleea dintre casele tăcute, fără viață. — Casele astea erau locuite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
era atent la mare și la busolă, și se uita după farul de la Sand Key, așa că nu avusese cînd să se uite cu atenție cum stau lucrurile. Stăteau rău. Negrul zăcea cu piciorul În sus, printre sacii cu băutură. Opt găuri de glonț despicaseră carlinga. Geamul era spart. Nu avea cum să știe cîtĂ marfă se spărsese, și pe unde nu sîngerase negrul, sîngerase el. Da’ cel mai rău, așa cum i se părea atunci, era mirosul de băutură. Se-mbibase În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
lucrul Ăsta și În zece minute un obuz de 152 a căzut exact pe locul unde fusesem eu, iar acum nu mai era nici un semn că pe-acolo ar fi fost vreodată o ființă umană. Nu mai era decît o gaură mare cu marginile bine conturate. Apoi, după două ore, un ofițer polonez detașat recent de la batalion și mutat la statul major s-a oferit să ne arate poziția pe care doar ce-o cuceriseră polonezii și, ieșind din adăpostul pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
și zăvorul tras. Cum stătea așa, auzea frunzele de dafin foșnind În vînt, claxonul unui taxi care trecea pe stradă și vocile copiilor care se jucau pe un teren viran. Și apoi auzi din nou cheia care se Învîrtea În gaură. Auzi cum se deschide ușa, cum se izbește de zăvor și apoi cum este Încuiată din nou. În același timp, pe terenul viran se auzi cum o bîtĂ lovește mingea de baseball, urmată de țipete ascuțite și strigăte În spaniolă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
Nu vreau. Și-l ridică singur la spate și se aplecă din nou. — Uită-te, Maria. Asta nu-i din nici o carte. Nu pot să văd nimic. Nici nu vreau. Pune-ți degetele pe șale. Simți cum degetele ei ating gaura aia imensă În care ar fi Încăput o minge de baseball, cicatricea grotescă rămasă de pe urma rănii În care chirurgul Își băgase tot pumnul cu mănușa de cauciuc cînd i-o curățase, cicatricea care se Întindea dintr-o parte a șalelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
pe dinafară, iar pe dinăuntru erau bine făcuți și aveau carnea moale. Apoi aruncară oasele păstrăvilor pe foc și mîncară cîte un sendviș cu șuncă, după care Piticot bău ceaiul slab cu lapte praf și Nick Înfipse două așchii În găurile pe care le făcuse În cutie. — Te-ai săturat? — SÎnt plină. PĂstrăvul a fost foarte bun, și șunca la fel. Nu-i așa c-am avut noroc să găsim pîinea asta de secară? — MĂnîncă un măr. Poate o s-avem ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
Îi duseseră la el. Era un craniu care-i venea lui David pînĂ la piept, albit de ploi și de soare. Fruntea i se adîncea mult Într-un loc și dintre găvanele ochilor pornea o crestătură care Înflorea În două găuri, acolo unde fuseseră colții Înainte să fie retezați. În timp ce privea craniul, Juma le arătĂ unde se oprise elefantul pe care-l urmăreau, le arată cum acesta mutase puțin craniul cu trompa și unde vîrfurile colților Își lăsaseră urma În pămÎnt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
Înainte să fie retezați. În timp ce privea craniul, Juma le arătĂ unde se oprise elefantul pe care-l urmăreau, le arată cum acesta mutase puțin craniul cu trompa și unde vîrfurile colților Își lăsaseră urma În pămÎnt. Îi arătĂ lui David gaura din adîncitura de pe occipitalul albit al craniului și cele patru găuri, apropiate una de cealaltă, din osul de deasupra urechii. Le zîmbi, apoi scoase un cartuș de 303 și-l potrivi În gaura de pe frunte. — Uite, acolo l-a rănit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
se oprise elefantul pe care-l urmăreau, le arată cum acesta mutase puțin craniul cu trompa și unde vîrfurile colților Își lăsaseră urma În pămÎnt. Îi arătĂ lui David gaura din adîncitura de pe occipitalul albit al craniului și cele patru găuri, apropiate una de cealaltă, din osul de deasupra urechii. Le zîmbi, apoi scoase un cartuș de 303 și-l potrivi În gaura de pe frunte. — Uite, acolo l-a rănit Juma pe masculu’ Ăsta pe care-l căutăm, spuse taică-său
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
urma În pămÎnt. Îi arătĂ lui David gaura din adîncitura de pe occipitalul albit al craniului și cele patru găuri, apropiate una de cealaltă, din osul de deasupra urechii. Le zîmbi, apoi scoase un cartuș de 303 și-l potrivi În gaura de pe frunte. — Uite, acolo l-a rănit Juma pe masculu’ Ăsta pe care-l căutăm, spuse taică-său. Ăsta e askari-ul lui. Prietenul lui, mai degrabă, pentru că și Ăsta a fost un mascul mare. El a atacat și Juma l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
că în astfel de momente sunt în siguranță, pentru că îmi umplu timpul cu diverse activități. Însă nu e chiar așa. Cea mai mică aluzie ori cea mai mică asemănare cu vreun tip oarecare mă face să cad din nou în gaura neagră a nefericirii. Duminică noaptea citesc toate mailurile pe care mi le-a trimis, lucru pe care-l fac doar în situațiile disperate. Mă abțin să-i dau un telefon, deoarece în weekend sunt șanse foarte mari să-mi răspundă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
unde firul era agățat era unicul punct fix al universului. Deci nu atât către pământ mi se Îndrepta privirea, ci Într-acolo, sus, unde se oficia taina nemișcării absolute. Pendulul Îmi spunea că, totul mișcându-se, globul, sistemul solar, nebuloasele, găurile negre și toate cele născute din marea emanație cosmică, de la primii eoni până la materia cea mai vâscoasă, un singur punct rămânea, pivot, pilon, sprijin ideal, făcând ca universul să se miște În juru-i. Iar eu mă Împărtășeam acum din această
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
pivniță În 1851, pe urmă la Observatoire și apoi sub cupola Panteonului, cu un fir de șaizeci și șapte de metri și o sferă de douăzeci și opt de kilograme. În fine, din 1855 e aici, În format redus, și atârnă din gaura aia de la crucea bolții.” „Și ce face, se bâțâie și-atâta tot?” „Demonstrează rotația Pământului. Dat fiind că punctul de suspensie rămâne nemișcat...” „Și de ce rămâne nemișcat?” „Pentru că un punct... cum să-ți spun... În punctul lui central, fii atentă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
din Yellow Submarine, apeși cu buricul degetului și ireparabilul Începe să lunece Îndărăt către un cuvânt vorace și dispare Între fălcile lui, el suge și svârrllurp, Întuneric, dacă nu te oprești, se mănâncă singur și se Îngrașă din nimicnicia-i, gaură neagră a Cheshire-ului. Iar dacă scrii ceea ce pudoarea n-ar vrea, totul sfârșește pe dischetă, iar tu Îi pui dischetei o parolă și nimeni nu te va mai putea citi, lucru excelent pentru agenții secreți, scrii mesajul, Îl pui bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
adune tuburi goale de cartușe și felurite resturi, care după 8 septembrie nu lipseau: caschete vechi, cartușiere, ranițe, uneori cartușe Încă neatinse. Pentru a utiliza un cartuș Încă bun, se proceda așa:. ținând tubul În mână, se introducea proiectilul În gaura unei broaște de ușă și se strângea bine; glontele ieșea și ajungea să facă parte din colecția specială. Tubul era golit de pulbere (uneori era vorba de niște șuvițe subțiri de exploziv fără fum), ce era apoi aranjată În forme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
s-a Întors acasă după o jumătate de oră, proaspătă ca un trandafir, iar pe salteaua bătrânului găsiseră o revistă sadic-pornografică, poate i-o fi venit ideea năstrușnică să se ducă să tragă cu ochiul În camera doamnei respective pe gaura cheii și văzuse vreo perdea agitându-se În semiântuneric. Singurul lucru cert este că odaia nu-i În ordine și că Ardenti s-a volatilizat. Dar acum am vorbit prea mult. E rândul dumneavoastră, domnule Belbo. Singura urmă pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
Caus știa bine că dacă se ia un vas, se umple cu apă și se Închide În partea de sus, chiar dacă apoi i se face un orificiu pe fund, apa nu curge din el. Dar dacă se mai deschide o gaură deasupra, apa curge sau țâșnește În jos”. „Păi nu-i evident?” am Întrebat. „În al doilea caz intră aer pe sus și Împinge apa În jos”. „Explicație tipic scientistă, În care se Înlocuiește cauza cu efectul, sau invers. Dumneata nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
chipul bunelor și sfintelor noastre măruntaie, iar când cineva vrea să inventeze ceva important, Îl face să vină de-acolo, pentru că de-acolo ai venit și tu În ziua În care te-ai născut, iar fertilitatea e Întotdeauna Într-o gaură, În care ceva mai Întâi putrezește și apoi, iacătă, un chinez mititel, un curmal, un baobab. Dar sus e mai bine decât jos, pentru că dacă stai cu capul În jos Îți vine sângele În cap, pentru că picioarele put, iar părul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
și ia-le pe-astea două plus trunchiul și ai nouă, care, dacă mai pui și capul, fac zece. Și tot așa, dacă te Învârți În jurul trupului, scoți din el toate numerele pe care le vrei, gândește-te numai la găuri”. „La găuri?” „Da, câte găuri are trupul tău?” „Ei bine...”, număram eu. „Ochi nări urechi gură fund, fac opt”. „Vezi? Încă un motiv pentru care opt e un număr frumos. Dar eu am nouă! Iar cu a noua te fac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
-le pe-astea două plus trunchiul și ai nouă, care, dacă mai pui și capul, fac zece. Și tot așa, dacă te Învârți În jurul trupului, scoți din el toate numerele pe care le vrei, gândește-te numai la găuri”. „La găuri?” „Da, câte găuri are trupul tău?” „Ei bine...”, număram eu. „Ochi nări urechi gură fund, fac opt”. „Vezi? Încă un motiv pentru care opt e un număr frumos. Dar eu am nouă! Iar cu a noua te fac să vii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
două plus trunchiul și ai nouă, care, dacă mai pui și capul, fac zece. Și tot așa, dacă te Învârți În jurul trupului, scoți din el toate numerele pe care le vrei, gândește-te numai la găuri”. „La găuri?” „Da, câte găuri are trupul tău?” „Ei bine...”, număram eu. „Ochi nări urechi gură fund, fac opt”. „Vezi? Încă un motiv pentru care opt e un număr frumos. Dar eu am nouă! Iar cu a noua te fac să vii pe lume, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
servit și pe copiii stăpânilor, chiar dacă doar în chip de fantomă cu șolduri lăbărțate. În casa de pe strada Ipsilanti nr.5 tot ce nu era de metal sau din piatră fusese ciuruit de molii. Chiar și tanti Clemanza avea patru găuri în urechea stângă, deși ea zicea că-s de la cercei. Din nasul lui tanti Mizi a mai rămas un sfârc care îi atârna peste buze. Până și pechinezul lor, Chilot, care văzuse la TV venirea la putere a lui Nicolae
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
învețe pe dinafară. Mi-am dat seama brusc că mă „înghițea” încetul cu încetul. Era rândul lui acum. Deja dansam pe alocuri în cinstea accidentului. L VII Dimineața soarele bucureștean poartă pe față un capac de canal. Prin cele patru găuri ale lui țâșnesc exact patru raze: una spre Casa Populației, alta spre Intercontinental, a treia spre Casa Presei Libere și ultima spre Guvern. Capacul de canal-solar cu patru găuri este cea mai sofisticată instalație de orientare în viață și carieră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
bucureștean poartă pe față un capac de canal. Prin cele patru găuri ale lui țâșnesc exact patru raze: una spre Casa Populației, alta spre Intercontinental, a treia spre Casa Presei Libere și ultima spre Guvern. Capacul de canal-solar cu patru găuri este cea mai sofisticată instalație de orientare în viață și carieră de care dispune poporul român. Gurile grele șoptesc că se lucrează deja la un sistem de canalizare solară cu șase găuri. Li s-ar da, asfel, o șansă femeilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]