40,327 matches
-
din existență ș�ț fără a-și asmuți câinii sarcasmului", Angela Marinescu "adoptă în poezie o indiferență a dinților de rechin" etc.. Poeții pe care Traian Coșovei îi aduce în discuție sunt, în marea lor majoritate, colegi ai săi de generație, optzeciști - Mariana Marin, Liviu Ioan Stoiciu, Bogdan Ghiu, Florin Iaru, Denisa Comănescu, Ion Stratan ș.a. -, sau mai tinerii nouăzeciști - Simona Popescu, Cristian Popescu, Daniel Pișcu. Figură aparte fac Mircea Ivănescu, Ștefan Augustin Doinaș, Mircea Dinescu, Grigore Hagiu și, mai ales
Un poet despre poeți by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16909_a_18234]
-
nu are parte de un tratament mult diferit, oricum neconsiderat decît un poet de a doua sau a treia mărime. Diagnoza în receptarea liricii lui se produce, uimitor, tîrziu, chiar după moartea poetului (1957), pe la începutul anilor șaizeci, cînd noua generație critică îl redescoperă (aici un rol de prim ordin l-au îndeplinit dl. Nicolae Manolescu, regretații poeți Victor Felea și A.E. Baconsky ca și tot regretatul critic Mihail Petroveanu, care îi adună întreaga operă într-un volum ediție critică
Viața lui Bacovia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16913_a_18238]
-
răsturnare extraordinară de receptare și instalare a uimit la început. Și mi-aduc aminte că Mircea Eliade, într-un interviu publicat în țară pe la începutul anilor șaptezeci, se mira foarte că Bacovia se află, azi, situat atît de sus, cum generația sa, în anii treizeci, nu considera că e posibil. E asta, negreșit, o reparație a istoriei literare, rar se întîmplă cu posteritatea în care mulți literați își investesc speranțele. Să sperăm că această poziție de prim plan în care a
Viața lui Bacovia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16913_a_18238]
-
lui Bacovia, ca poet simbolist (alături de Arghezi, Blaga și Barbu), se va menține și în viitor și că nu se va petrece altă modificare în receptare care să-l retrimită în neantul tuturor uitărilor. Dl. Constantin Călin, distins coleg de generație, care se ocupă de foarte multă vreme de poetul Bacăului, a izbutit, în vremurile grele de astăzi, să editeze o foarte bună revistă Sinteze, scrisă, în bună măsură, de d-sa. De astă dată ne propune o lucrare (numai primul
Viața lui Bacovia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16913_a_18238]
-
că, în sfârșit, dramaturgia și proza lui Ion D. Sârbu sunt reintegrate într-un context în lipsa căruia n-ar putea fi înțelese și interpretate în mod adecvat. Ion D. Sârbu, considerat mereu un outsider, chiar și de către colegii săi de generație, apare aici ca o figură de prim plan a Cercului Literar, "al doilea autor dramatic ieșit din rândul cerchiștilor" după Radu Stanca și prozatorul par excellence al grupării, care a lăsat "singura operă de "sertar" importantă a literaturii române din
Cercul Literar de la Sibiu by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16911_a_18236]
-
Enescu" din Tescani organizează tabere în care sînt invitați artiști plastici și oameni de cultură din alte domenii, pentru sejururi de creație de cîteva săptămîni. La această ediție, cea de-a șasea, au participat exclusiv pictori care, deși aparțin unor generații diferite, devin solidari prin interesul lor față de pictura de șevalet și, în paricular, față de peisaj. Inițiatorul și organizatorul acestui proiect este dna. prof. Elena Bulai, directorul Centrului, iar invitații actualei ediții au fost Horia Bernea, Ilie Boca, Marian Dobre, Constantin
Permanențe 2000 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16916_a_18241]
-
Doru Ulian. în afară de Tudor Marinescu și Marian Dobre, care sînt foarte tineri și nu au încă o imagine acreditată și nici o definiție stilistică foarte exactă, și de Sabina Negulescu, sora cunoscutului regizor Jean Negulescu, mai puțin cunoscută și din pricină că din generația sa mai există astăzi doar cîțiva artiști, iar încă activi, cu atît mai puțini, toți ceilalți ilustrează clar, de pe poziții mărturisite sau nu, tendința spiritualistă din pictura noastră de astăzi, coagulată, în cea mai mare parte a ei, în jurul grupărilor
Permanențe 2000 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16916_a_18241]
-
care scrie și pagini de critică e Cassian Maria Spiridon. Definindu-se ca optzecist, d-sa își arogă o conștiință specifică, sub semnul unui dramatism al oscilației între condițiile istorice vitrege, înainte ca și după cotitura din 1989: "Sîntem o generație prinsă între comunism și capitalism; prea tîrziu desprinsă din comunism și insuficient de devreme intrată în capitalism. Sîntem prea tineri pentru a renunța la împlinirea idealurilor care ne-au animat atunci cînd luptam în contra ideologiei comuniste, dar parcă cam prea
Un anticomunist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16925_a_18250]
-
care ne-au animat atunci cînd luptam în contra ideologiei comuniste, dar parcă cam prea bătrîni pentru a porni cu suficientă forță la impunerea voinței noastre în condițiile unui capitalism sălbatic, în plină tranziție". Ni se pare discutabilă impresia autorului că generațiile mai vîrstnice ar privi cu scepticism ricanant efortul optzeciștilor (persecuția acestora a venit din partea oficialității totalitare, iar nu a colegilor de breaslă): "Sub acest blestem sîntem nevoiți a recupera în scurt timp deceniile de ținere, cu obstinație și zîmbete ironice
Un anticomunist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16925_a_18250]
-
scepticism ricanant efortul optzeciștilor (persecuția acestora a venit din partea oficialității totalitare, iar nu a colegilor de breaslă): "Sub acest blestem sîntem nevoiți a recupera în scurt timp deceniile de ținere, cu obstinație și zîmbete ironice și suficiente ale mai vechilor generații, pe tușa tinerelor speranțe". În schimb are întrutotul dreptate cînd afirmă: "La această generație a existat un comandament etic accentuat care n-a permis compromisul sau pactul cu diavolul. Comandament etic din păcate cam lăsat în paragină după '89, cînd
Un anticomunist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16925_a_18250]
-
colegilor de breaslă): "Sub acest blestem sîntem nevoiți a recupera în scurt timp deceniile de ținere, cu obstinație și zîmbete ironice și suficiente ale mai vechilor generații, pe tușa tinerelor speranțe". În schimb are întrutotul dreptate cînd afirmă: "La această generație a existat un comandament etic accentuat care n-a permis compromisul sau pactul cu diavolul. Comandament etic din păcate cam lăsat în paragină după '89, cînd foarte mulți, orbiți de noile posibilităti, au abdicat relativ ușor de la respectarea principiilor în numele
Un anticomunist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16925_a_18250]
-
acestui manager care a făcut treaba asta fără să știe ce titulatură modernă poartă. A făcut-o din instinct și, de ce nu, din vocație. O atracție pentru Craiova a existat. Vlad Mugur a plecat acolo, urmat de un nucleu al generației de aur - Amza Pellea, Silvia Popovici, Victor Rebengiuc, Dumitru Rucăreanu, Sanda Toma, Eliza Plopeanu, Constantin Rauțki, Gheorghe Cozorici - și a sperat că va face teatrul pe care și-l doreau cu toții. Nu s-a putut în anii '50. Acel tip
Adio, dar rămîn cu tine! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16951_a_18276]
-
La sfârșitul anilor '60, și în deceniul următor, mai mulți creatori din România - mă gândesc în primul rând la Ștefan Niculescu, Tiberiu Olah, Anatol Vieru, Aurel Stroe - etalau, în bloc, valori diferențiate ale școlii românești, cea care se închega în urma generației postenesciene, după Mihail Jora, după Paul Constantinescu, Constantin Silvestri. Era nevoie de un festival la muzicii noi, un festival care să propulseze cu vigoare, cu consecvență, creația românească în contextul internațional al valorilor. N-a fost să fie astfel. Visul
Un festival al rezistenței în zona culturii europene by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/16935_a_18260]
-
poate. Dl Iordan Datcu (a publicat, de curînd, o Introducere în opera lui Petru Caraman; va repeta gestul și cu S. Fl. Marian?) a făcut o treabă cărturărească (chiar dacă introducerea sa, anunțată pe foaia de titlu, e debilă), restituind noilor generații trilogia etnografică a învățatului sucevean, devenit, în 1881, membru al Academiei Române. S.Fl. Marian, Nașterea la români, Studiu etnografic. Ediție îngrijită, introducere, bibliografie și glosar de Iordan Datcu. Editura Saeculum L.O., 2000
Trilogie etnografică by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16950_a_18275]
-
la noi, împotriva unicului adversar înverșunat al acesteia [...]: Adrian Marino. Niște culegeri de cronici literare sînt cele mai multe dintre cărțile mele, cronici care - cum bine s-a observat - se situează mai aproape de înțelegerea genului așa cum s-a practicat de către criticii din generația anterioară, nu Ș. Cioculescu, de pildă: mai aproape de studiu, de dezbatere, cu inserții polemice în segmentul de "critică a criticii" care nu lipsește din niciuna din aceste ample comentarii [...] Istoria literară este un alt domeniu de care mă simt apropiat
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16939_a_18264]
-
acestui simpozion, managerul lui artistic, dacă-l putem numi așa, pictorul și sculptorul Mircea Bochiș. Participanți la actuala ediție au fost Titi Ceară, Gheorghe Marcu, Adrian Pârvu și Gheorghe Zărnescu. Spre deosebire de anii anteriori, cînd au participat artiști din mai multe generații, la această ediție participarea a fost mult mai unitară și mai coerentă valoric. Lucrările însele au fost, de această dată, mai îndepărtate de sculptura de atelier și mult mai aproape de ceea ce presupune, ca formă și ca expresie, sculptura monumentală, arta
Cărbunari 2000 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16898_a_18223]
-
de la 1848". Cum să nu-ți vină pe limbă expresia, cînd vezi cîți confiscă de un deceniu încoace revoluția de la 1989? Uite că nu-ți vine! Exemplele de mai sus, din pașoptiști, se pot înmulți și extinde și la alte generații. problema este că memoria noastră literară ne trădează, cum spuneam, tot mai des, de la o vreme...
Cultura literară by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16959_a_18284]
-
Influența suprarealistă se manifestă uneori cu o violență surprinzătoare.(...) Fără îndoială, literatura noastră contemporană trebuie să poarte semnul epocii pe care o trăim. Este firesc ca opere ale literaturii universale din vremea noastră să fie asimilate creator de scriitorii tinerei generații. Fiecare epocă își creează însă o artă pe măsura propriilor aspirații. Originalitatea trebuie căutată în tălmăcirea lucidă, și, în același timp, pasionată a gîndurilor și sentimentelor lumii noastre" (Dan Grigorescu). Indiscutabil, a lumii "socialiste". Și cum să nu fi iritat
Feeria libertății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16963_a_18288]
-
fixat în formule tabuizate sau în truisme, senzația de "dezgust" și de "oroare", proprie mentalității avangardiste, se pliau perfect pe realitățile unei revoluții mistificate, reduse la condiția de slogan propagandistic. Dacă nihilismul noilor artiști de avangardă (Angry youngmen în Anglia, generația beat în Statele Unite, I Novissimi în Italia etc.) constituie expresia unei disperări totale, cu miză metafizică, fiind puse la îndoială înseși principiile care guvernează lumea, cu atît mai de efect era rezonanța negării într-un mediu al mistificării prin excelență
Feeria libertății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16963_a_18288]
-
îi plăcea să ocupe un loc central, avea replică promptă, amuzantă, gata să-și pună în inferioritate interlocutorul. De toate acestea, de spiritul parodic și de exaltările marelui, inepuizabilului povestitor, ce-l fermeca și pe Blaga, își amintesc colegii de generație, care îl prețuiau, dar nu i-au putut fi întotdeauna și prieteni, ca și cei care s-au întreținut cu inteligența lui în închisoare". Astfel ni-l amintim și noi, constrîngîndu-ne, prin jocul său infatigabil, la atenție și la admirație
Un spirit captiv by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16945_a_18270]
-
fusese - datorită lui N. Iorga și obtuzului Bogdan-Duică - obstrucționată și respins de la intrarea, ca profesor, în Universitatea clujeană, acum, după discursul suveranului, a venit triumful. Nu e vorba, cărțile începuseră, de prin 1930, să-i fie receptate favorabil de noua generație de critici literari. Dar intrarea ca profesor, la Universitatea clujeană, abia acum s-a produs. Aprecierea regală, pe lîngă faptul că era dreaptă, curma un boicot nedemn, restabilind harta valorilor impuse de talent și adevăr. E, poate, pe lîngă înfăptuirile
Voievodul culturii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16968_a_18293]
-
revelează astfel originalitatea și valorile comparabile cu cele europene. "Practica noului istorism", eseul lui Stephen Greenblatt e o alegere excelentă, un text edificator pentru tendințele gândirii critice americane. Radiografia jurnalismului american actual, făcută de Sheilah Kast Rosapepe și conceptele de generație X și Baby Boomer explicitate de sociologul Janelle Wilson completează imaginea unei realități complexe și în continuă transformare a cărei mișcare e surprinsă în linii gnerale în noul număr al revistei Secolul XX. Secolul XX. America, editat de Uniunea Scriitorilor
Metafora viitorului by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/16983_a_18308]
-
din apropierea castelului, a alungat pînă și stafia contelui dracula și s-a bucurat de afluxul turiștilor - veniți ca la un vernisaj al lui marcel bunea". Pînă la urmă se produce inevitabilul. O atmosferă de îmbrățișări și pupături (verbale) optzeciste. Eroii generației sînt definiți cu lapidară, dar suculentă voluptate: "gheorghe iova - scriitor de avînt, care dă cu gramatica de pămînt. votcar și virgulofob. conjuncțiofob și istoric al propriilor lui ziceri. merită trecut în calendar, dar mai rar". Sau: "ioan es. pop - zis
Sociabilitate și solitudine by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16980_a_18305]
-
bazate pe autoritate și subordonare, iar clasamentele sunt neapărat necesare în diverse competiții sportive. În literatură putem vorbi, mai degrabă, de o scară inefabilă de valori, pentru stabilirea căreia indispensabilă este o perspectivă temporală. Pe scurt, nu cred în găști, generații, ierarhii și clasamente (inevitabil) de moment." Aceeași necesitate a perspectivei temporale în evaluare apare și la Constantin Dram. * Hazardul lecturii ne-a adus în față, imediat după Mozaicul, un foarte bun număr, 17-18 din TRIBUNA, dedicat în mare măsură violenței
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16991_a_18316]
-
ani care au urmat revoluției din 1989 m-au ajutat să înțeleg că abia după trecerea în neființă a oamenilor care au trăit în comunism poate dispărea de tot comunismul". O concluzie care, cu puțin curaj, poate fi considerată optimistă". Generații pierdute? Nicidecum. Doar jertfite. Jertfe pe care le-ar individualiza și înseria totodată un proces moral al comunismului.
Generații jertfite by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/16995_a_18320]