6,593 matches
-
A tradus în periodice din Ana Ahmatova, Aleksandr Blok, Valeri Briusov, Evgheni Evtușenko. În versurile din prima sa carte, poetul, bântuit de angoase, proiectează un univers morbid, un univers în descompunere, unde, „de-atâta ploaie și ploaie, îți pot crește gheare și ruginește iarba în gura morților”. Ca laitmotive apar ploaia, zăpada, gerul, cu aceeași semnificație: izolarea totală. Pe bună dreptate, Mircea Scarlat l-a numit pe G. „avatarul lui Bacovia” și nu simplu urmaș, fiindcă apropierile ce se pot face
GRIGORE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287355_a_288684]
-
vehemente (Razele dor ca roua). Totul în jur pare un fantastic coșmar, transcris în imagini ale abjecției: ochii „dospesc”, „frâiele vomei s-au rupt / lângă haitele în putrefacție”, „odraslele coșmarului inspiră aroma tenebrelor”, „somnul e purtat prin cimitirul strepezit de gheare”, cerul colcăie „în aburii unui cazan de sânge”. Poezia arată ca o continuă expectorație verbală, descriind zonele imunde din universul înconjurător și validând metaforic o poetică a coșmarului. C. exhibă oribilul și sordidul cu o adevărată voluptate, angajând astfel un
CHIRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286203_a_287532]
-
de argint), unde Mântuitorul își vede sinele nemântuit prin revelație și sacrificiu (Demențe XXIX), iar tatăl pogoară din cer lângă o mamă „cu tâmple roșii”, ca într-o alegorie alchimică tenebroasă. Numeroase sunt elementele de „iconografie” alchimic-apocaliptică („Luna-și înfige ghearele în soare”, „soarele de noapte” - soarele negru al lui Maldoror). Poezia din volumul Grădina deliciilor (1993), parcă mai puțin subiectivizată, a fost văzută de critici ca prelungire a unor filoane expresioniste, suprarealiste sau dadaiste, ca expresie a unor nevroze tipic
CESEREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286176_a_287505]
-
existență, poetul ajunge să-și supraviețuiască, scriind poezii „postume”: „De fapt murisem de-atunci / ca melancoliile / în sala de așteptare a bucuriei. / Te și miri că soarele / nu s-a topit / nu s-a sfâșiat. / Fiecare copac stă ca o gheară / de-a lui Mârșăvie Împărat.” „Logica ni-ni-stă” (nici-nici) are drept rezultat sublinierea absenței (Imagine cu absențe), în cuprinsul căreia orice deosebire ontologică se pierde în confuzia haotică a tuturor valorilor și sentimentelor: „Vă vom chinui, vă vom ucide și vom
CARAION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286096_a_287425]
-
Oarcăsu, București, 1962 (în colaborare cu Constantin Olariu); Móricz Zsigmond, Rubedenii, București, 1949, Haiducul își joacă murgul, București, 1952, Rubedeniile. Un om fericit, pref. Pop Simion, București, 1962, Opere alese, I-V, pref. Nagy Pál, București, 1957-1970; Kovács György, Cu ghearele și cu dinții, București, 1950, Buchetul, București, 1957, Fata din Ojdula, București, 1960, Comoara Cristofilor, București, 1965; Mikszáth Kálmán, Două alegeri în Ungaria..., București, 1951, Căsătorie ciudată, pref. M.N. Tudor, București, 1961; Vas Zoltán, Șaisprezece ani de închisoare, București, 1951
CHINEZU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286198_a_287527]
-
arta catedralelor gotice, de exemplu. Dar în alegoria lui Cantemir? Lumea din Istoria ieroglifică trăiește și acționează sub spectrul fricii de cel puternic: tiranul are putere absolută și drept de viață și de moarte asupra celorlalți, care se tem de gheara Leului, de clonțul ascuțit al Vulturului și de puterea malefică a Corbului. Mai mult decât atât, ierarhiile sociale se alcătuiesc în funcție de rapacitatea animalelor și păsărilor, cele de pradă ocupând prim-planul, iar victimele treapta cea mai de jos. În plus
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
exclud de aici animalele domestice sau cele din proximitatea sa, cu care avea de a face frecvent) era un construct cultural, religios, spiritual într-o mai mare măsură decât o realitate concretă, în carne și oase (să adăugam: blană, colți, gheare, coarne, pene și alte auxiliare). Acest aspect îl interesa prea puțin. Ceea ce conta era potențialul său simbolic. Petru un medieval, cutare animal exista pentru că figura în Biblie sau pentru că el er descris în legende, mituri ori pur și simplu în
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
de a doua. Dorind să se înfrupte din caii unei herghelii lăsate nesupravegheată de stăpânul bețiv, Lupul are de înfruntat de data aceasta vitejia unui armăsar, care nu se teme și amenință să-i sfarme capul. Cum armele fizice (colții, ghearele) nu-i slujesc, prădătorul recurge la un șiretlic: îngurgitează pământ și se preface mort, iar când armăsarul îl adulmecă, se prinde de botul acestuia și îl ține captiv, până când îl sufocă, bizuindu-se și pe faptul că greutatea sa îmbunătățită
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
că singe cald nu gusta, ce așeși stârv împuțit macară a afla sau pântecele a-și sătura putea"11. Prin urmare, "Vulturul ceresc", monarhul absolut, este un consumator de cadavre. Chiar dacă nu e vorba de un personaj în carne, pene, gheare și oase, ci mai degrabă de un simbol, autorul nu uită să îi pună în seamă o astfel de meteahnă. Una care a și impus conotația malefică a răpitoarei de-a lungul secolelor. În Istoria ieroglifică însă, Vulturul impune doar
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Unul alături de altul zoriră, cu aripi întinse./ Dar când ajunseră jos, peste sfatul în mijloc de vorbă,/ Roată dădură și aprig bătură din aripi, pe dată,/ Fețele lor, crunt, în jos le-ațintiră, menind a pierzare,/ Și, sfâșiindu-se-n gheare și-obraze, la gâturi și pene,/ Se avântară la dreapta-nspre case, tot peste cetate."14 Iată două exemple în care zeul suprem transmite mesaje prin intermediul păsării sale, arătând celor în necaz o fărâmă din viitor. În aceeași ipostază se arată
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
păsările de pradă, singur șoimul are obiceiul de a se năpusti asupra victimei sale cu o mare forță. (...) În mod caracteristic, atunci când un șoim se pregătește să-și atace victima, se ridică cu o viteză incredibilă către cer, își retrage ghearele oblice înspre piept pentru a le asigura un sprijin solid tăieturii lor distructive și apoi coboară asupra prăzii alese cu o asemenea forță înspăimântătoare, încât sună ca o rafală de vânt. Când atacă, nu se aruncă perpendicular sau drept, ci
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
alungiți. Apoi, vocea sa subțire, acută seamănă mai mult cu schelălăitul cățelandrilor decât cu chițăitul șoarecilor. Corpul său este acoperit cu păr roșcat, dar are aripi membranoase. La încheietura din dreptul cotului a aripilor sale se află degete despărțite, cu gheare ascuțite cu care se agață și se suspendă de ziduri. Are o coadă membranoasă foarte întinsă în care sunt încorporate două picioare, fiecare având cinci degete cu gheare ascuțite cu care se agață cu susul în jos când se prinde
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
încheietura din dreptul cotului a aripilor sale se află degete despărțite, cu gheare ascuțite cu care se agață și se suspendă de ziduri. Are o coadă membranoasă foarte întinsă în care sunt încorporate două picioare, fiecare având cinci degete cu gheare ascuțite cu care se agață cu susul în jos când se prinde de pereți. Spre deosebire de alte animale, liliacul nu poate sta așezat; când nu zboară, ori se agață de ziduri în crăpături umbrite, ori stă nemișcat pe pereții peșterilor."9
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
sunt exagerat de alungite și reunite printr-o pieliță a trupului ce nu-i acoperită de pene, și nici de păr precum restul trupului; sunt un fel de aripioare sau, dacă vreți, niște labe înaripate, unde nu se vede decât gheara unui deget gros și scurt, celelalte patru degete, foarte lungi, neputând să se miște decât împreună și fiind complet lipsite de mobilitate proprie și de funcții separate. Sunt un fel de mâini de zece ori mai mari decât picioarele și
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
dinți mari și colți pe măsura trupului. Crocodilul e singurul animal care nu are limbă și care nu-și mișcă falca de jos, ci, dimpotrivă, este singurul animal care-și aduce falca de sus spre cea de jos. Are și gheare foarte puternice, iar pe spinare o piele cu solzi de nestrăpuns. Orb în apă, în aer are vederea foarte ageră"1. Despre cultul pe care egiptenii i-l dedicau acestui animal scrie și Diodor din Sicilia, în a sa Bibliotecă
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
variante, mai vechi, crocodilul este un monstru perfect înarmat pentru a ucide. Viziunea lui Guillaume le Clerc este cea mai dramatică din acest punct de vedere: clericul din secolul al XIII-lea se arată impresionat de "armele" fiarei, de colții, ghearele și pielea sa dură, dar și de capacitatea de a viețui în două medii atât de diferite. Finalul fragmentului său marchează un climax studiat: "Dacă întâlnește un om, îl înghite întreg, așa că nu mai rămâne nimic din el. Dar după
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
unui copil îi amputează pilonii săi interiori, alungându-l într-o deșertică suferință. Ca mecanism de apărare, potențialul tată recurge la diverse modalități de evadare din cămin, refugiindu-se în muncă sau în alte ocupații, după cum poate eșua și în ghearele necruțătoare ale alcoolismului etc. Ca și în cazul mamei și a celorlalți membri ai familiei, travaliul de doliu al tatălui este un proces de durată și foarte intim care, de regulă, nu trebuie obturat prin intervenție farmacologică. Doliul perinatal generează
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
cerute, frații Gr. și Vartires Popovici, arendași ai moșiei Crețești din județul Fălciu, îl asigurau pe ministru că „nimic n-a găsit mai plăcut în viată decât numai a vedea națiunea română mergând către prosperare, a o vedea smulsă din ghearele sclaviei, a ignoranței, ci aruncată în brațele culturii și a luminii", ei declarându-se din „totdeauna pentru școli, pentru răspândirea luminii și în clasa ce încă zace în ignoranță". Ei informau că încă din primul an al primirii moșiei Crețești
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
s-ar potrivi, oare, unui popor care digeră, zi și noapte, tot ce emană Gigi Becali pe la conferințe de presă? Cum să pui altă patalama „bobulației“ care asistă, ca la un film din care n-ar face parte, cum Nicu Gheară stă în tribună lângă Traian Băsescu? Cât de credibili mai suntem când urmăritul internațional Omar Hayssam, recent condamnat la 20 de ani de pârnaie în România, dă telefon, în direct și la mișto, în emisiunea de știri a Antenei 3
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
prin căi pe care toată lumea le intuiește, dar pentru care nimeni nu are, evident, probe, s-a suit pe craca news-urilor de la Antena 3. Apoi, la un meci internațional de fotbal, România-Slovenia, în tribuna oficială a fost zărit „legendarul“ Nicu Gheară. Ședea la distanță de doi scuipați de sămânță de președintele Băsescu și gărzile sale pretoriene. Oricâtă simpatie populară ar avea mult discutata reformă a justiției, oricâți friți și franți și fratini ne-ar lăuda, avem, încă, mari probleme. În timp ce Adrian
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
bișon minuscul și zburlit, cu ochii săi bulbucați, cu liniștea sa surprinzătoare, cu limba lui mică și tremurătoare care se distinge clar în fața abajurului este plasat pe masa de scris, pe scrisoare chiar, într-un raport metonimic. Imaginea câinelui cu ghearele sale (împotriva cărora naratorul s-a luptat ținându-l de cele patru labe) este frecvent utilizată de Kafka pentru care a scrie înseamnă a se așeza în poziția unui câine 610 care își face culcușul, a unui șobolan care își
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
-l de cele patru labe) este frecvent utilizată de Kafka pentru care a scrie înseamnă a se așeza în poziția unui câine 610 care își face culcușul, a unui șobolan care își sapă vizuina, a unei cârtițe care scociorăște cu ghearele. Oaspetele limbii Kafka a spus că el este "oaspetele limbii germane"; aceasta înseamnă două lucruri în același timp și mai întâi raportul său totodată ambiguu și privilegiat cu germana. Să fii oaspete înseamnă să nu șezi, să nu fii decât
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
leziunilor neurochirurgicale prin câmpuri chirurgicale extrem de reduse dimensional. Manipularea acestora trebuie făcută cu atenție, uneori un training repetat fiind necesar pentru optimizarea utilizării lor. RETRACTOARELE/DEPĂRTĂTOARELE DE ȚESUTURI MOI Retractoarele sunt reprezentate de depărtătoarele simple în unghi tip lamă sau gheară și depărtătoarele cu arc. Retractoarele simple asigură o depărtare mobilă prin tracțiunea directă a țesuturilor exercitată de mâna chirurgului. Depărtătoarele cu arc constau din cârlige subțiri și o clemă tip rac unite printr-un arc, fiind utilizate pentru a oferi
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ion Poeată () [Corola-publishinghouse/Science/92118_a_92613]
-
pentru a oferi o retracție constantă a țesuturilor moi (piele, mușchi) cu o simplă repoziționare. Acestea pot fi individuale (fixate la câmpurile chirurgicale) sau atașate la un cadru fixat la masa de operație. Depărtătoarele autostatice cele mai utilizate sunt cu gheare sau lamelare și permit o depărtare continuă și fixă a planurilor câmpului chirurgical pe tot parcursul intervenției chirurgicale. Sunt disponibile sub diverse dimensiuni, cu brațe fixe sau mobile în funcție de necesități. Noile tipuri de depărtătoare pentru abordurile minim invazive sunt cele
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ion Poeată () [Corola-publishinghouse/Science/92118_a_92613]
-
În colaborare cu legionarii, și ele sunt cele care i-au Înarmat. Pogromul a fost executat de soldați germani, legionari și pleava societății, În timp ce Armata, Poliția și populația au făcut un efort suprem pentru a-i salva pe evrei din ghearele naziștilor. Evacuarea evreilor de la Chestură s-a făcut pentru a-i salva din mâinile soldaților germani. „Trenurile morții” au fost trimise la Târgul Frumos XE "Târgul Frumos" și Podu Iloaiei, XE "Podu Iloaiei" dar naziștii cei răi au Împiedicat coborârea
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]