9,430 matches
-
, Liviu (10.III.1952, Iași), poet, prozator, eseist și traducător. Este fiul Mariei și al lui Gheorghe Pendefunda, medic. În 1959 începe școala primară la Liceul „Mihai Eminescu” din Iași, unde va urma și cursurile gimnaziale și liceale, absolvite în 1971, an în care și debutează cu versuri în revista „Convorbiri literare”. Urmează Facultatea de Medicină și Farmacie din orașul natal, pe care o termină în 1977. Practică medicina generală la Scânteia, județul Iași, până în 1982
PENDEFUNDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288753_a_290082]
-
și nu avea decât trei clase primare, iar mama lui a fost Eva Maz Rivers. La vârsta de cinci ani a lui Willard, familia s-a mutat la o fermă pomicola din nordul Californiei. Acolo, Willard a urmat cursurile școlii gimnaziale și ale liceului, pe care l-a absolvit în 1926, apoi, încurajat de părinți, el și-a continuat studiile la University of California din Berkeley. Inițial a vrut să devină inginer minier, dar curând s-a simțit atras de chimie
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
, Oana (pseudonim al Mariei-Ioana Cantacuzino; 21.IV.1936, București), prozatoare. Este fiica Ancăi (n. Diamandi) și a lui Constantin (Bâzu) Cantacuzino, aviator. Începe cursurile gimnaziale la Școala Centrală de Fete din București, în 1944, și le termină abia în 1965, la secția fără frecvență a Liceului „I. L. Caragiale”. În 1952, pe când era elevă în clasa a X-a, e arestată sub acuzația de complot împotriva
ORLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288589_a_289918]
-
eseist. Este fiul Adrianei-Maria Oțoiu, dispecer de spațiu aerian, și al lui Simion Oțoiu, pilot de aviație. Urmează Liceul de Artă din Baia Mare (1973-1977) și Facultatea de Filologie a Institutului Pedagogic din același oraș, secția română-engleză (1977-1981). Predă în învățământul gimnazial din Oradea (1981-1987) și Baia Mare (1987-1992). După 1989 beneficiază de câteva burse de specializare în străinătate. Din 1992 este cadru didactic la Facultatea de Litere a Universității de Nord din Baia Mare, unde ține cursuri de literatură engleză și americană și
OŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288598_a_289927]
-
, Constantin (11.VII.1909, Vitănești, j. Teleorman - 4.XII.1987, Sibiu), eseist și traducător. Este fiul Clemenței (n. Casassovici) și al lui Grigore Noica, moșier. Cursurile gimnaziale, urmate la Liceul „Dimitrie Cantemir” din București (1920-1924), sunt continuate la secția modernă a Liceului „Spiru Haret” (1924-1928). Fiind printre cei dintâi elevi ai gimnaziului, alături de Arșavir Acterian și Barbu Brezianu, N. are lecturi literare bogate și dovedește înclinații spre
NOICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288472_a_289801]
-
, Tudor (11.VI.1883, Țepu, j. Galați - 16.X.1921, Chișinău), folclorist și prozator. Urmează școala primară la Țepu (1891-1893) și Tecuci (1893-1895), cursurile gimnaziale (1895-1899) și Școala Militară la Iași (1899-1904), frecventând apoi Școala de Ofițeri de Infanterie și Cavalerie din București (1904-1906). Din 1907 predă istoria la școala gradelor inferioare din Regimentul 3 Roșiori din Bârlad. Întemeiază împreună cu G. Tutoveanu și Toma Chiricuță
PAMFILE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288641_a_289970]
-
prozator și etnolog. Este fiul Elisei, fiica lui D. D. Patrașcanu, și al lui Petre I. Marcu (Petre Pandrea), avocat, sociolog, filosof, jurnalist și scriitor; Lucrețiu Pătrășcanu este unchiul său. Ascendența familială îi creează lui P. dificultăți atât în timpul studiilor gimnaziale și liceale, cât și mai târziu, în timpul facultății. În 1950, în timp ce tatăl și unchiul său se aflau în închisoare, este eliminat din școală și anchetat la Securitatea din Sinaia pentru că asculta posturile Vocea Americii și Radio BBC. Obține dreptul de
PANDREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288655_a_289984]
-
, Ion (13.VI.1951, Slobozia-Trăznitu, azi Slobozia (Popești), j. Argeș), critic literar, eseist. Este fiul Mariei (n. Zuluf) și al lui Theodor Pecie, țărani. Frecventează clasele primare și gimnaziale în localitatea natală, iar între 1966 și 1970 urmează Liceul „Nicolae Bălcescu” din Pitești. Ca student (1973-1977) la Facultatea de Filologie, secția română-franceză, a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, este redactor la revista „Echinox”, în paginile căreia debutează cu critică literară
PECIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288745_a_290074]
-
PAVEL, Laura (19.X.1968, Deva), critic literar și teatrolog. Este fiica scriitoarei Dora Pavel (n. Voicu) și a lingvistului Eugen Pavel. Urmează clasele primare și primele clase gimnaziale la Liceul Pedagogic din Deva, continuate cu studii liceale umaniste la Cluj-Napoca (1983-1987). Licențiată, în 1992, a Facultății de Litere a Universității „Babeș-Bolyai”, secția română-engleză, devine cadru didactic la Departamentul de teatru al aceleiași facultăți, în specialitățile teatrologie, estetică și
PAVEL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288733_a_290062]
-
MIHADAȘ, Teohar (9.XI.1918, Turia, Grecia - 29.XI.1996, Cluj-Napoca), poet și prozator. Este fiul Vasilenei (n. Cunduiani) și al lui Mitri (Dumitru) Mihădaș, păstor aromân. Face școala primară în comuna natală și patru clase gimnaziale la Liceul din Grebena, unde se preda în limba română (1932-1935). În 1935, după venirea în țară, se înscrie la Liceul „Timotei Cipariu” din Dumbrăveni. După ce își susține bacalaureatul la Blaj (1939), urmează Facultatea de Litere și Filosofie a Universității
MIHADAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288111_a_289440]
-
instrucție scăzut. Acesta este dublat de o diversitate redusă a calificărilor (agricultura reprezintă practic singura abilitate valorificată în zonă), dar și de perspective nu foarte optimiste de dezvoltare, dat fiind gradul redus de acces la formele de învățământ următoare educației gimnaziale. II. Comunicarea cu localitățile învecinate și cu orașul. Drumurile și telecomunicațiile Satul Trifești dispune de 3,5 kilometri, reprezentând drum asfaltat, o parte dintre cei 7 kilometri de șosea națională de care beneficiază întreaga comună, și de 9 kilometri de
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
mobilul. Dialogul merge mai slab aici la noi, dar Connexul merge” (bărbat, angajat la Gaz Vest, 35 de ani); „Are acoperire mai mult Connexul, dar și Orange. Cosmoromul mai puțin” (studentă, 23 de ani); „Cam 70% au mobil” (vânzătoare, studii gimnaziale, 17 ani); „Mulți au și telefon mobil” (femeie, 59 de ani). Satul este cablat cu fibra optică pentru telefonia fixă și pentru acces Internet. La fel, instituțiile publice: „primăria, la școală este o sală unde sunt două sau trei calculatoare
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
Beiuș, Radio București, Europa FM. Sunt câteva categorii de ascultători radio: cei care ascultă toată ziua în general același post radio: „mai ales Budapesta. Reportaje interesante, muzică, știri” (femeie, membru activ al Pro Zerind, 64 de ani), Danubius (vânzătoare, studii gimnaziale, 17 ani), Kossuth (șomer și lucrător cu ziua, 53 de ani) și cei care ascultă anumite emisiuni selective - de exemplu, numai știrile la anumite ore și de la mai multe posturi radio: „Radio Timișoara, la ora 13, și la TV, la
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
creșterii animalelor, toate concură la determinarea menținerii/creșterii migrației spre orașe sau în străinătate a populației tinere: „În anii ’70-’80 au plecat foarte mulți” (studentă, 23 de ani); „Nu sunt locuri de muncă, oamenii pleacă la oraș” (vânzătoare, studii gimnaziale, 17 ani); „Mulți pleacă la orașe, la Oradea și în străinătate, în Ungaria” (vânzătoare, 43 de ani). Aproximativ 50 de gospodării practică administrarea unui buget comun cu membrii familiei care s-au stabilit în orașele apropiate (Arad, Oradea, Chișineu Criș
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
pietruit, anul acesta va fi și asfaltat...” (primarul, 40 de ani); „La inițiativa primăriei s-a început asfaltarea drumului principal dintre Zerind și Iermata Neagră” (preotul reformat, 49 de ani); „S-a reparat drumul Zerind-Iermata la inițierea primăriei” (vânzătoare, studii gimnaziale, 17 ani); „Un proiect pentru întărirea digului și reabilitarea drumului dintre Zerind și Iermata Neagră” (vânzătoare, 43 de ani). Un alt proiect în desfășurare este cel care vizează distribuția gazului în comună inițiat de asemenea de primăria Zerind: „Primarul trecut
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
ani); „Dar noi ne adunăm și jucăm fotbal. Împreună cu comunele din împrejurime ne întâlnim în fiecare duminică o echipă a satului. Așa se adună șase, șapte, opt echipe” (primarul, 40 de ani); „La școală există echipă de handbal” (vânzătoare, studii gimnaziale, 17 ani). Cine? Renovarea clădirii primăriei, a bisericii (înaintea sosirii noului preot reformat în sat în toamna anului trecut), renovarea cabinetului medical și a locuinței medicului; întărirea digului, desfundarea șanțurilor pe toate drumurile satului, pietruirea drumurilor și curățenia de primăvară
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
ani); „Va fi mai bine pe plan de cultură-civilizație... Se va crește și nivelul de trai, că se aduc bani de afară” (medic, 41 de ani). Aspecte negative: „Nu va fi bine, pentru că cerințele vor fi foarte mari” (vânzătoare, studii gimnaziale, 17 ani); „Dar viața va fi mai scumpă” (medic, 41 de ani); „Are și partea rea, vor fi reguli noi, care vor fi mai greu de respectat” (femeie, 52 de ani). Opinia cea mai frecventă în rândul respondenților este că
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
și își dau copiii măcar la liceu, dacă nu și la facultate. Nu există cazuri în care un copil să fi reușit la examen și să nu fi fost susținut să meargă la liceu. Așadar, majoritatea elevilor care termină ciclul gimnazial merg la licee și școli profesionale în Ploiești, Mizil și Urlați. Cei mai mulți urmează școli profesionale după terminarea celor opt clase. Școala este considerată o resursă importantă pentru cei din Tomșani care se mândresc cu faptul că sunt mai educați în comparație cu
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
calculator conectat la Internet în școală și importanța învățării, încă din clasele mici, a unei minime operări pe calculator. Educația și școlarizarea Înainte de a prezenta situația elevilor de liceu, este firesc să amintesc de situația generală a învățământului primar și gimnazial în comuna Traian Vuia. Astfel, în fiecare sat există o școală pentru nivelul primar, iar la nivelul comunei există două școli pentru clasele V-VIII (una în Surducul Mic și cealaltă în Sudriaș), fiecare acoperind câte trei sate: școala din
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
nu este o fatalitate. Din punct de vedere practic, problema integrării sociale a țiganilor ne permite totuși să observăm carențele existente la capitolul cateheză, misiune sau profetism. Transferând responsabilitatea instrucției religioase pe umerii laicilor care profesează în școlile primare și gimnaziale, liderii Bisericii n-ar trebui să mai deplângă proporția în care adolescenții români și țigani se întâlnesc nu la rugăciune, la școlile duminicale și în fața altarelor, ci la zaiafet, în orbitoarele discoteci orășenești. Ineficienta intervențiilor statului în problema integrării țiganilor
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
et apostolica - are ca rol infuzarea prezentului cu idei și principii fundamentale. În afara acestei recuperări reciproce a bogăției tradiției Părinților, răsăritenii pot face un nepărtinitor „negoț” de idei cu reprezentanții romano-catolici în chestiuni unde îi lipsește experiența: educația la nivel gimnazial și universitar, asistența socială, misionarismul multimedia etc. Teodor Baconsky este unul dintre cei care cred că destinul ortodoxiei românești în secolul XXI va depinde de renașterea laicatului într-un climat diferit de cel creat prin relația de supușenie a clerului
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
opțională, didactici specifice ariilor curriculare, practica pedagogică și modulele de specializare în domeniul utilizării calculatorului și al instruirii asistate de calculator. Totodată, prin același act normativ, au fost stabilite și rutele de formare inițială pentru profesorii din învățământul secundar și gimnazial (60 de credite acumulate succesiv, 30 de credite în timpul studiilor de licență și 30 de credite în regimul studiilor postuniversitare/masterat), precum și clarificarea sistemului universitar, cu certificare prin licențiere. * Aprecierea carierei didactice ca fiind pusă sub semnul unei profunde stări
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
se referă la formarea unor capacități și aptitudini specifice disciplinei și sunt urmărite de-a lungul mai multor ani de studii.” (Manolescu, 2004, p. 204). Spre exemplu, distingem obiective-cadru la „Limba și literatura română”, în ciclul primar sau în ciclul gimnazial etc.; obiective-cadru la matematică, pe cicluri de școlarizare etc. Din obiectivele-cadru derivă obiectivele de referință. Obiectivele de referință specifică rezultatele așteptate ale învățării pentru fiecare an de studiu și urmăresc progresia în achiziția de competențe și de cunoștințe de la un
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
Iucu, 2004). Predarea integrată cunoaște o extensie relativ rapidă, în primul rând datorită faptului că răspunde unor preocupări privind natura științei. Cei mai serioși pași în predarea integrată a științelor s-au făcut în învățământul primar, dar și în învățământul gimnazial și liceal. Predarea integrată se dovedește a fi o soluție pentru o mai bună corelare a științei cu societatea, cultura, tehnologia. Cu toate acestea, se întâmpină o serie de dificultăți ce țin în primul rând de schimbarea mentalității cadrelor didactice
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
curentă și care durează 10-15 minute; • lucrări de control la sfârșitul unui capitol, folosite mai ales în condițiile aplicării unui sistem de evaluare continuă; • lucrări scrise semestriale, de obicei pregătite prin lecții de recapitulare și sinteză și utilizate în învățământul gimnazial și liceal. Sunt practicate și alte moduri de verificare scrisă, cum sunt: „lucrări scurte de tip obiectiv”, constând în câteva întrebări la care elevii răspund în scris, succesiv, corectarea făcându-se de către elevi, fie frontal - pe baza unei lucrări reușite
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]