2,906 matches
-
o aură folclorică 72". Raymond McNally, însă, îl descrie drept echivalentul eroului de tip Clark Kent/Superman și Bruce Wayne/Batman, cu puteri similare, dar malefice 73. Dracula este, prin urmare, un model compozit din surse provenite atât din tradiția gotică occidentală, cât și din folclorul vampiric est-european. De sorginte pur europeană, Dracula a fost mai întâi exportat în America, și abia apoi în alte culturi populare. Astfel, Dracula a devenit prototipul vampirului, generator de subtipuri, "un fel de figură paternă
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
într-un singur corp. Personajul condensează, după cum susține Jerrold Hogle, "invadarea vieții de către moarte și invers, precum și acumularea de tensiuni rasiale, culturale, sexuale/heterosexuale și de gen92". Critici precum Judith Halberstam și Jerrold Hogle consideră că Dracula este întruchiparea fantomelor gotice, a monștrilor și a tuturor figurilor reprezentate de "celălalt", o creatură care înglobează toate tipurile de bărbați, femei, rase, clase și comportamente sociale și sexuale, "considerată de clasa de mijloc anglo-europeană ca exprimând însăși ideea de străin și, implicit, pervers
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
creatură care înglobează toate tipurile de bărbați, femei, rase, clase și comportamente sociale și sexuale, "considerată de clasa de mijloc anglo-europeană ca exprimând însăși ideea de străin și, implicit, pervers 93". Astfel, Dracula nu reprezintă numai "un celălalt de tip gotic, ci însăși ideea de alteritate și înstrăinare 94". Descris ca un monstru, Dracula poate fi identificat cu ceea ce Julia Kristeva numește "abjectul" sau "procesul de transformare în abject 95". Ca vampir, este o combinație între normal (arată ca o ființă
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
240". Aceste "povestiri", care într-o anumită măsură "continuă în maniera marilor narațiuni ale secolului al XIX-lea", s-ar putea înscrie în cadrul câtorva categorii, ca de exemplu: basme și povestiri populare (în perfectă armonie cu natura și lumea obișnuită); goticul (cucerirea supranaturalului); romanul cavaleresc (epoca de aur a legendelor arthuriene); povestirile despre exploratori și insule cu comori (colonizarea geografică); ficțiunile științifico-fantastice (cucerirea unor noi lumi în spațiu); westernuri (spiritul de pionierat în cucerirea unor noi frontiere) 241. Pentru descrierea acestor
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
cu toate că în realitate sunt doar cόpii perfectate ale oamenilor. Deoarece puterea supranaturală a fost introdusă artificial, sacrul a dispărut. Un alt caz interesant este acela al arhetipului vampirului, prezentat pe larg în Capitolul 3. Apropriat de la centru (Europa) prin tradiția gotică, vampirul numit după Dracula și identificat cu el a devenit reprezentarea complexă a "celuilalt" marginalizat, aparținând unei rase diferite, care poate viețui oriunde și de care ne temem profund. Acesta poate simboliza chiar frica de noi înșine (Auerbach) sau teama
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
University of Pennsylvania Press, 1997. Gottdiener, Mark, Theming of America (Dreams, Visions, and Commercial Spaces), Boulder, Colorado, Oxford, Westview Press, 1997. Hagen, Ann, A Handbook of Anglo-Saxon Food Processing and Consumption, Pinner, Middlesex, Anglo-Saxon Books, 1992. Halberstam, Judith, Skin Shows: Gothic Horror and the Technology of Monsters, Durham NC, Duke University Press, 1995. Hannerz, Ulf, Cultural Complexity, New York, Columbia University Press, 1992. Hannigan, John, Fantasy City (Pleasure and Profit in the Postmodern Metropolis), Londra și New York, Routledge, 1998. Henry, Charlotte, Ndalianis
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
Jones, New York, Loeb Classical Library, 1931. Hollander, Ann, Seeing Through Clothes, New York, Penguin Books, 1988. Holmes, David (ed.), Virtual Globalization (Virtual Spaces/ Tourist Spaces), Londra și New York, Routledge, 2001. Hughes, William, Smith, Andrew (ed.), Bram Stoker (History, Psychoanalysis and the Gothic), Londra, Macmillan, 1998. Hughes, William, Beyond Dracula (Bram Stoker's Fiction and its Cultural Context), Londra, Macmillan, 2000. Humphrey, Chris, The Politics of Carnival (Festive Misrule in Medieval England), Manchester și New York, Manchester University Press, 2001. Huyssen, Andreas, After the
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
Suffolk, Camden House, 2000. Kroc, Ray, Grinding It Out, New York, Berkeley Medallion Books, 1977. Krupnick, Mark (ed.), Displacement: Derrida and After, Bloomington, Indiana University Press, 1983. Leatherdale, Clive, Dracula: the Novel and the Legend (A Study of Bram Stoker's Gothic Masterpiece), Wellingborough, Northamptonshire, The Aquarian Press, 1985. Lecky, W.E.H., The History of European Morals from Augustus to Charlemagne, New York, Appleton, 1920. Lewis J. Katherine, Mehuge, James Noël, Philips, M. Kim (ed.), Young Medieval Women, New York, St. Martin's Press
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
Novels", în Gender Roles and Sexuality in Victorian Literature, Christopher Parker (ed.), Aldershot, Scholar Press, 1995, p. 148. 90 William Hughes și Andrew Smith, ,,Introduction: Bram Stoker and the Development of Cultural Studies", în Bram Stoker (History, Psychoanalysis and the Gothic), William Hughes și Andrew Smith (ed.)., Londra, Macmillan, 1998, p. 4. 91 Ibid., pp. 4-5. 92 Jerrold E. Hogle, ,,Stoker's Counterfeit Gothic, Dracula and Theatricality at the Dawn of Simulation", în ibid., p. 206. 93 Idem., Vezi și Judith
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
Smith, ,,Introduction: Bram Stoker and the Development of Cultural Studies", în Bram Stoker (History, Psychoanalysis and the Gothic), William Hughes și Andrew Smith (ed.)., Londra, Macmillan, 1998, p. 4. 91 Ibid., pp. 4-5. 92 Jerrold E. Hogle, ,,Stoker's Counterfeit Gothic, Dracula and Theatricality at the Dawn of Simulation", în ibid., p. 206. 93 Idem., Vezi și Judith Halberstam, Skin Shows: Gothic Horror and the Technology of Monsters, Durham NC, Duke University Press, 1995, pp. 88, 101, 105. 94 Jerrold E.
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
Andrew Smith (ed.)., Londra, Macmillan, 1998, p. 4. 91 Ibid., pp. 4-5. 92 Jerrold E. Hogle, ,,Stoker's Counterfeit Gothic, Dracula and Theatricality at the Dawn of Simulation", în ibid., p. 206. 93 Idem., Vezi și Judith Halberstam, Skin Shows: Gothic Horror and the Technology of Monsters, Durham NC, Duke University Press, 1995, pp. 88, 101, 105. 94 Jerrold E. Hogle, ,,Stoker's Counterfeit Gothic: Dracula and Theatricality at the Dawn of Simulation", loc.cit., p. 206. 95 Jerrold Hogle, idem
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
the Dawn of Simulation", în ibid., p. 206. 93 Idem., Vezi și Judith Halberstam, Skin Shows: Gothic Horror and the Technology of Monsters, Durham NC, Duke University Press, 1995, pp. 88, 101, 105. 94 Jerrold E. Hogle, ,,Stoker's Counterfeit Gothic: Dracula and Theatricality at the Dawn of Simulation", loc.cit., p. 206. 95 Jerrold Hogle, idem. 96 Idem. 97 Nina Auerbach, Our Vampires, Ourselves, Chicago și Londra, The University of Chicago Press, 1995, pp.112-113. 98 Ibid., p. 113. 99
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
din istoria na țională, folclorul românesc, frumusețea naturii Țărilor Române. Etapele roman tismului românesc sunt: - Romantismul pașoptist (1830-1866) este „vizionar și apocaliptic cu Heliade, mesianic și exaltat cu literatura de exil a pașoptismului, epic și solar cu Alecsandri, declamator și gotic cu Bolintineanu, dezamăgit și fantastic cu pașoptiștii, titanic și sar castic cu Hasdeu“ (Paul Cornea). Această primă etapă, care are ca element de specifi citate și elanul patriotic, aspirația spre independență și unitate națională, este reprezentat și de Gr. Alexandrescu
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
eclipsă, la „re-vrăjirea” radicală a lumii, adică exact la contrariul proiectului democrației liberale. Partea a treia și ultima a trilogiei revine sistematic la critica instituției universitare americane. Aceeași combinație atașantă și persuasivă de amintiri (cu un minunat pasaj despre falsul gotic de la University of Chicago, singurul gotic accesibil adolescentului Allan David Bloom) și sentințe idiosincratice, de analize judicioase și interpretări riscate, de nostalgie cu ocazionale nuanțe aproape reacționare, nu doar conservatoare. Bloom deplânge declinul universităților europene din vremea sa, care au
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
adică exact la contrariul proiectului democrației liberale. Partea a treia și ultima a trilogiei revine sistematic la critica instituției universitare americane. Aceeași combinație atașantă și persuasivă de amintiri (cu un minunat pasaj despre falsul gotic de la University of Chicago, singurul gotic accesibil adolescentului Allan David Bloom) și sentințe idiosincratice, de analize judicioase și interpretări riscate, de nostalgie cu ocazionale nuanțe aproape reacționare, nu doar conservatoare. Bloom deplânge declinul universităților europene din vremea sa, care au încetat să mai inspire America, intrată
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
scriitor atât de cultivat, atât de subtil mânuitor al nuanțelor de limbaj, atât de bun cunoscător al trucurilor literare ce țin de narativ sau de liric este absența influențelor detectabile. O atmosferă poate fi evocată, uneori e cea a romanului gotic, a povestirilor cu fantome - într-o lume în care toți sunt fantome -, a unei Anglii cețoase, dar numai uneori și fără elemente de raportare concretă. Cultura și motivele literare au devenit de mult modalități de a percepe personal existența. Generația
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287650_a_288979]
-
într-o lume minată de neîncredere și delăsare. „Stilistic, analizând prima povestire o putem cataloga drept comică și aparținând unui registru minor, ultima istorisire este tragică și sublimă, cu tot arsenalul specific unei narațiuni hagiografice. Aceste două povestiri sunt <<stâlpii gotici>> ai marii construcții boccaccești și reprezintă puncte de referință pentru tot ceea ce se desfășoară între ei. Cele două lumi sunt fluide și nu rigid delimitate.”563 Așa cum Ciappelletto în prima povestire este chintesența răului, un fel de reductio ad absurdum
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
arhitectural; • în arta romantică: forma, proporțiile corpului sunt încorporate elementelor arhitectonice pe care le decorează; • în stilurile clasice umaniste (de exemplu: renașterea, clasicismul greco-roman neoclasicismul): predomină căutarea idealului de frumusețe fizică și morală a omului superior; • în stilurile anticlasice (elenistic, gotic, baroc, romantic): personajele exprimă trăiri și sentimente intense, proporțiile diferă în funcție de forma corpului 66. De multe ori, în istoria civilizației, sfârșitul unui secol a marcat schimbări radicale din punct de vedere politic, economic, social, cultural, psihologic și artistic. Mulți pictori
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
epocile, oamenii din Apus s- au rugat, iar în antichitate cetatea era, în primul rând, o instituție religioasă. Romanii ridicau temple pretutindeni. Strămoșii noștri din Evul Mediu au presărat pământul creștinătății cu biserici, cu troițe, cu catedrale și cu capele gotice. Chiar și în zilele noastre, aproape în fiecare sat se înalță câte o clopotniță. Pelerinii plecați din Europa au instaurat civilizația apuseană în Lumea Nouă prin intermediul bisericilor, al universităților, al uzinelor. în decursul istoriei noastre, rugăciunea a devenit o
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
pasionați de rațiune, încât au aplicat-o domeniilor celor mai diverse: dreptului, unde trebuie elaborat un sistem coerent, în politică, unde juriști, filosofi și teologi încearcă să construiască o doctrină a Statului și a construcțiilor sale, chiar și în muzică. Goticul prin claritate, armonie, motivele construcțiilor sale este poate ilustrarea cea mai evidentă a acestei tendințe. Lumea este o ordinata collectio creaturarum, un tot coerent, guvernat de legi și nu o lavă informă. O sinteză filosofică a lumii a fost construită
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
fost pus la cale de Tiberius (14-37). El făcea parte din aceeași dinastie, Iulia-Claudia, deschisă de domnia lui Augustus. 16 Gh. Bichicean, Considerații asupra strategiei romane de cucerire a Daciei, în vol. "Saeculum Traiani", Sibiu, 1996, p. 30. 17 Claudius Goticul (268-270; Marcus Aurelius Claudius Gothicus, numit și Claudius II); Quintillus (aug.-oct. 270; fratele lui Claudius II); Aurelian (270-275); Tacitus (275-276); Florian (aug.-sept. 275), Probus (276-282); Carus (282-283; Marcus Aurelius Probus); Numerian (283-285; Marcus Aurelius Numerianus). 18 H. Pirenne
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
XVI și sub micul fort care pe vremuri ocrotea golfulețul și populația originară din Puerto Umbría: vreo douăzeci de case date cu var, care se cățărau pe o colină, În jurul clopotniței de culoarea ocrului de la o biserică Îngustă și Întunecată - gotic de tip fortăreață, ferestruici Între creneluri, ambrazurate - ce servise drept refugiu pentru populație când debarcau renegații și pirații. Orografia aburptă a locului Îl apăra de dezvoltarea urbanistică din jur: Înghesuit Între munți, cătunul păstra limite raționale. Zona de expansiune turistică
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
tot aerul amabil cu care reflecta moravurile (scene din viața monahală cu câte o tușă picarescă, alegorică ori fabuloasă), dacă o priveai pe Îndelete, acea bucată de lemn Îți dezvăluia un al doilea nivel, dincolo de prima aparență unde, pe sub sinteza gotică, Întrevedeai linii geometrice ciudate și un conținut Îngrijorător. Olvido și Faulques Împietriseră În fața picturii, subjugați de atitudinile monahilor și ale celorlalte personaje din tablou, de intensitatea alegorică a feluritelor scene. Pare una dintre scenele de Crăciun pe care le compunem
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
obicei, obsedați de autosuprimare Încă din tinerețe. Și Cesare Pavese, și Virginia Woolf, și Sylvia Plath reproduc, În confesiunile lor, cu o Înspăimântătoare fidelitate, obsesiile morții și ale sinuciderii. Jurnalul de adolescență al Sylviei Plath captează, ca Într-un roman gotic, Întreaga Învolburare a primelor ispite suicidare: Mi-e teamă. Nu sunt rezistentă, ci vulnerabilă. Simt În fundul orbitelor o cavernă amorțită, paralizată, o groapă infernală, o maimuțăreală găunoasă. Nu gândesc niciodată. Nu sufăr niciodată. Nu scriu niciodată. Vreau să mă sinucid
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
anti-naționalism francez transformă cazul Drieu Într-un complicat, inclasificabil carusel de negații Încăpățânate ale evidenței și Încercări de a găsi pretutindeni sensuri ascunse și comploturi mocnite. Terorizat de influența atotputernică a evreilor, Drieu construiește un scenariu, amintind de semi-parodicul romanelor gotice, În care Evreul ar fi stafia, demonul, spiritul negativ, Încarnarea forțelor malefice absolute. Pe de altă parte, nici autoportretul pe care și-l desenează sieși nu e cu nimic mai trandafiriu. De la prima la ultima pagină, Jurnalul transcrie imaginile apocaliptice
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]