16,018 matches
-
volume de epigrame, Sorin Olariu este o prezență activă în revistele Epigrama și Lumea Epigramei editate de UER precum și în peste 30 de antologii de epigrama contemporană românească. De asemenea este autor al mai multor cărți umoristice de poezie în grâi bănățean. Este câștigător al mai multor premii naționale și internaționale de poezie dintre care amintim: - Premiul I la concursul național de poezie „George Suru”, organizat de Casă Municipală de Cultură din Caransebeș, 1996. - Premiul special al Bibliotecii Județene „Ion Minulescu
SORIN OLARIU de SORIN OLARIU în ediţia nr. 297 din 24 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359425_a_360754]
-
2007. „Un zâmbet de peste ocean” (în colaborare) - Editură Anamarol, București 2008. „Antologie de epigrame Agonia.ro” (că antologator) - Editură Edo, București 2009. „Made în UȘĂ” - Editură Solaris, Michigan, 2010. „Epigramiada” - Editură Solaris, Michigan, 2011. Dintre cărțile de poezii umoristice în grâi bănățean: „Uica Nielu din Buchin” - Editură Ionescu, Caransebeș, 1997. „Cu pociecu supt pișior” - Editură Dacia Europa Nova, Lugoj, 1998 (în colaborare cu Ioan Vodicean și Ștefan Pătruț) „Al mai tare om la glume” - Editură Dacia Europa Nova, Lugoj, 1998. „O
SORIN OLARIU de SORIN OLARIU în ediţia nr. 297 din 24 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359425_a_360754]
-
Buchin și în Prisian” - Editură Dacia Europa Nova, Lugoj, 1999. „Uica Nielu să întoarse” - Editură Dacia Europa Nova, Lugoj, 1999. „La Poșmândre” - Editură SLA Tibiscus, Uzdin-Iugoslavia, 2002. (colaborare cenaclu). „(Ț)uica Nielu din Buchin” - Caransebeș, 2002 „Antologie de poezii în grâi bănățean” - Editură Solaris, Michigan, 2011. Apare în peste 50 de publicații din țară și de peste hotare dintre care amintim: Luceafărul Românesc, Vatra Veche, Rostirea românească, Reflex, Epigrama, Lumea Epigramei, Meridianul Timișoara, Orient Latin, Egophobia, Foaia Diecezana, Ecoul, Interferente, Renașterea Bănățeana
SORIN OLARIU de SORIN OLARIU în ediţia nr. 297 din 24 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359425_a_360754]
-
care a fost numit de mult „șef al Noii Generații de la 1930”? - Mircea Eliade / Maestrul nu putea să parcurgă o zi din viața lui fără a-și aminti că este român. Se trezea dimineață vorbind cu soția lui în dulcele grâi românesc, ea fiind moldoveanca de obârșie. Deși petrecuse toată viața la Paris, Christinel Eliade vorbea românește cu multă căldură și cu multă simțire. Maestrul primea în fiecare zi scrisori, cărți, ziare, reviste. Legătură cu România era permanentă și indestructibila. Corespondență
PARTEA A II A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 774 din 12 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359345_a_360674]
-
Locul I - Corneliu Traian Atanasiu antene-n ceață - doar coțofenele duc vești din ram în ram Locul II - Gabriel Iordan Dorobanțu Teii în floare - singurul parfum pentru bătrânețea ei Locul III- Daniela Gugurel vară fierbinte - se-ascund în lanul de grâu macii prea roșii Locul III- Dan Norea noapte de gerar - patine lasă cercuri în jurul lunii Mențiune- Corina Ion cinci dimineața brusc colțul străzii-nflorit - trecători grăbiți Mențiune - Dan Norea noapte de april - în balta încrețită tremură luna Etapa 65 - 16
HAIKU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359488_a_360817]
-
unde zarea a îngenunchiat lutul îmi seamănă. Poate-s oasele străbunilor mei ceva din înțeleptul suflet respirând în conturul măsurat. Mă simt rudă cu acest bulgăre cuminte și-l pipăi simțindu-i respirația în acea dimineață nerăbdătoare când bobul de grâu plesnește în lutul cu străluciri solare. Când mănânc pâinea,urcă până la mine neamurile noastre toate, seva înțelepciunii adusă până la noi de limba ce o vorbesc. Patria îmi este Limba Română în ea bobul de grâu germinează verbele poemelor eminesciene. Al.
ÎNŢELEPCIUNEA LIMBII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359526_a_360855]
-
dimineață nerăbdătoare când bobul de grâu plesnește în lutul cu străluciri solare. Când mănânc pâinea,urcă până la mine neamurile noastre toate, seva înțelepciunii adusă până la noi de limba ce o vorbesc. Patria îmi este Limba Română în ea bobul de grâu germinează verbele poemelor eminesciene. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Înțelepciunea Limbii Române / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 348, Anul I, 14 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
ÎNŢELEPCIUNEA LIMBII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359526_a_360855]
-
banii, nu aurul, ci pământul. Dacă omul avea pământ, nu murea de foame, și după cum muncea, așa trăia. Și oamenii munceau din greu, iar Dumnezeu îi binecuvânta cu de toate. Nu aflai gospodar să nu aibă în casă belșug de grâu, porumb, fasole, ouă, brânză, lapte și dulcețuri. Și atât erau de îndestulați, încât în Sâmbăta morților, când venea vremea să dea de pomană la vreun sărac, ca să fie mai primit, n-aveau cui da, că toți trăiau bine. Oamenii se
„SĂ NU NE RĂZBUNAŢI! – MĂRTURII DESPRE SUFERINŢELE ROMÂNILOR DIN BASARABIA”, CULESE, ADUNATE ŞI ADNOTATE DE MONAHUL MOISE, EDITURA REÎNTREGIREA, ALBA IULIA, 2012, 355 PAGINI? de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/360261_a_361590]
-
și mai-mari ai satului care refuzau să colaboreze cu ocupanții. Mai apoi, după anul 1944, când sovieticii au revenit, pentru colectivizarea forțată a fost provocată foametea din anul 1946. Oamenii mureau de foame, își vindeau bunurile pentru un pumn de grâu și tăiau animalele din curte, încât ajungeau să ceară intrarea în colhoz. Și parcă nu era îndeajuns pentru asupritor. Cei care refuzau colectivizarea erau deportați. Familii întregi, inclusiv copii de toate vârstele și bătrâni, erau luate de acasă, obligate să
„SĂ NU NE RĂZBUNAŢI! – MĂRTURII DESPRE SUFERINŢELE ROMÂNILOR DIN BASARABIA”, CULESE, ADUNATE ŞI ADNOTATE DE MONAHUL MOISE, EDITURA REÎNTREGIREA, ALBA IULIA, 2012, 355 PAGINI? de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/360261_a_361590]
-
să reacționeze sau mai săraci cu duhul pentru a le lua drept ce erau, adică glume. Aducea pâine de la brutăria din comună pentru tot satul, pe timpul colectivului, pe bază de tichete, acea pâine rotundă, coaptă pe vatră, cu gust de grâu dulce. Când eram mică, mergeam cu tichete și luam două sau trei pâini. Pe drumul de întoarcere, făceam o gaură mică, scoteam tot miezul de la una și acasă spuneam că la moș Ghețu în căruță o fi fost un șoricel
DIN „LUCEAFĂRUL DE BOTOŞANI” LA 7 OCTOMBRIE 2014 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360207_a_361536]
-
privirea și zăresc o groapă ce pare a fi lăsătura pământului, unde, cândva, cu mult timp în urmă, a fost o fântână... Da, chiar se conturează acum, într-o clipă, acea fântână. O fetiță blondă cu părul precum paiul de grâu, îmbrăcată cu o rochiță albastră, de vreo cinci-șase anișori, cu fundul pe budăiul fântânii, povestește de zor, vrute și nevrute, ținând în mâna stângă un ciubuc de un leu și lingând la el, cu mâna dreaptă ținând țeava pe care este mosorul
DIN „LUCEAFĂRUL DE BOTOŞANI” LA 7 OCTOMBRIE 2014 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360207_a_361536]
-
al lui: „Și lui tata îi plăcea să privească lanul. Îl vedeai cum stă la capul lanului și nu se mai satură privind. Era o plăcere de-a lui, dar și un ritual. Parcă discuta cu ogorul, cu spicele de grâu, cu soarele care se căznea să iasă de după dunga orizontului. Asta era, de fapt, munca lui.” Toate capitolele intitulate „Poiana lui Iocan” conțin mărturii autentice ale unor persoane care au cunoscut familia lui Tudor Călărașu sau scrisori de-ale lui
ÎNTOARCEREA LUI MOROMETE... RECENZIE LA VOLUMUL MOROMEŢII. ULTIMUL CAPITOL, DE SORIN PREDA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1218 din 02 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/360234_a_361563]
-
transhumanței tresare din când în când poate amintirile o pișcă sau puricii adunați din jurul blocului ceva se întâmplă oricum oile își urmează drumul la margine de lan verde se opresc și mușcă un strop de ici unul de colo din grâul primăvăratec va fi rod bogat pentru cine știe că binele din flămând se naște uite că e încă iarnă iar eu privesc deja lanul de grâu necopt mai copt decât ideile care vin lasă amprente profunde în irișii mei și
DIN MERS de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1133 din 06 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360300_a_361629]
-
lan verde se opresc și mușcă un strop de ici unul de colo din grâul primăvăratec va fi rod bogat pentru cine știe că binele din flămând se naște uite că e încă iarnă iar eu privesc deja lanul de grâu necopt mai copt decât ideile care vin lasă amprente profunde în irișii mei și trezesc pisica ghemul de lână zace cuminte sub el oricât de lucrat ar fi ea îl simte încă lână pe oile timpului transhumanței în mine primăvara
DIN MERS de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1133 din 06 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360300_a_361629]
-
crește cu fiecare ninsoare a iernilor întârziate uite ceașca de ceai sau de cafea fără coadă vulcanul frământă orbii în fiecare dimineață și seara la culcare îi lasă să scrie versuri pe ciobul lipsă oile merg și merg și merg grâul se coace în irișii măriți odată cu toate cele ce văzul îl animă 5 februarie 2014 Referință Bibliografică: din mers / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1133, Anul IV, 06 februarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Anne
DIN MERS de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1133 din 06 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360300_a_361629]
-
pentru ale sale, cu toate că era iudeu - postea de două ori pe săptămână, lunea și joia, deși Legea prescria pentru aceasta un singur post anual - cel din Ziua Ispășirii, și plătea zeciuiala cuvenită din tot ce cumpăra, însă nu și din grâul, vinul și untdelemnul obținute din noua recoltă, din care ar fi trebuit să dea zeciuială producătorului. Rugăciunea trufașă a fariseului din Evanghelia Sfântului Apostol Luca 18, 11 păstrează linia rugăciunilor talmudice. Trufia se omologhează cu mândria. Spre exemplificare, voi reda
DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1132 din 05 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360313_a_361642]
-
cu soarele i-am promis cămașă de in țesută în război partener iau trifoiul fără să-i număr frunzele la masă cu verdele adun culori din cuvinte ORA DE PICTURĂ când amestec albastrul din ochii tăi prin lumina bobului de grâu hrănesc iarba adormită sub omături celelalte culori nu le arunc le așez în palme la întâmplare mângâi obrajii răsăritului zâmbind apusului care așteaptă la rând cu albul de la țărmul zilei aprind noaptea îmbrac visul de ieri în șuvițe din curcubeul
POEMELE VISULUI SALVAT de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 931 din 19 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360428_a_361757]
-
o trec în agendă POEM NETERMINAT dau năvală flămânzii nu că n-ar avea ce mânca vor și de la alții de la mine cuvintele care joacă șotron între răsărit și miazăzi le-am ascuns într-un pumn de făină albă din grâu rodit în ger am frământat un aluat cu roua de pe umărul dimineții când a crescut cât nebunia lor am modelat o carte o carte de onoare trebuie să scrie impresii fără creion doar cu mintea descuiată i-am primit în
POEMELE VISULUI SALVAT de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 931 din 19 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360428_a_361757]
-
la Comunitățile autosustenabile virtuale, pentru a putea crea împreună “Institutul Virtual de Bioluminiscență Solară”, care ne va putea vindeca economic și cultural de toate bolile care ne-au năpădit de o sută de ani , precum neghina într-un lan de grâu copt și frumos. Chiar nu vă dați seama că sunteți controlați mental la sânge și la “creierul bicameral” prin toate mașinile și bunurile de uz caznic, care au devenit între timp “comunicative”? Săpunul, șamponul, pasta de dinți, detergenții, hainele voastre
CUM SĂ FACI BANI PRIN SISTEMUL LETS . (NOTE PENTRU ESEUL AGONIA UNIUNII EUROPENE (7) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X (30) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţi [Corola-blog/BlogPost/360373_a_361702]
-
s-a schimbat: de exemplu, dacă în preceptele indiene (Avadana - Sutra, I), cel care primea “legumele impuse”, prescria ca singura hrană permisă chandalașilor să fie usturoiul și ceapă, la primii creștini Sfânta Scriptură interzicea să li se dea grăunțe de grâu și fructe cu semințe, apă sau foc. Azi nu mai sunt interzise, dar primim “legume și fructe impuse”, standard, cu ștampilă, prin noul Codex Alimentarius. (și nu mai e mult timp până când, dintr-o simplă “banană standard” să facem infarct
AGONIA UNIUNII EUROPENE. O SUTĂ DE ANI DE RĂZBOI MONDIAL SUB SABIA PSIHOTRONICĂ. VOLUMUL I (2) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360387_a_361716]
-
Ediția nr. 394 din 29 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului între pământ și cer, corbul și trupurile aruncate de viață în liniștea orbilor. povești răscolite de ceața cioburilor de ochi rostogoliți printre semințe de dor... lumina le e bobul de grâu, când cuvintele nu mai au ecou. se rostesc grav în oglinzi mate de ape, păstrând glasurile pierdute, într-o absurdă veșnicie. gol și o umbră de corb rătăcind printre mormintele fără cruci. trupuri pietrificate împlinesc hărțile rădăcinilor uitate de copaci
HĂRŢILE RĂDĂCINILOR de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 394 din 29 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360568_a_361897]
-
a cotelor aveau incluși în ele așa zișii țărani săraci proveniți chiar din satul respectiv. Când se ajungea la gospodăria țăranului mijlocaș, unul din membrii comisiei se urca în podul casei pentru a evalua ce avea respectivul în pod; porumb, grâu sau alte cereale și se stabilea o anumită cantitate de produse ce trebuiau livrate obligatoriu la magazia statului. Scenele de oponență ale sătenilor nu erau singulare și se manifestau de foarte multe ori violent. Femeile se boceau ca după mort
BELDIE MARTOR OCULAR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 396 din 31 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360560_a_361889]
-
ca un pelerin spre nicăieri. Și au rămas acolo, mărturie nedefinită, lacrimă confuză pe obrazul unui zbor adevărat... *** Azur de cremene. Ape nepăsătoare. Zbor de liniște. Bariere de gând. Statui de armonie și petale. Sensul desenului din stânga. Indiciul bobului de grâu spre lan. Și peste toate, dansul. Muzică instantanee... Brațul meu aleargă în linii frânte. Dar în fiecare există o punte. Trebuie doar întinsă... De zece ori câte zece care încărcate cu nemurire trec prin poarta casei mele.Au pe umeri
DIN JURNALUL UNUI SFINX ALB de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 396 din 31 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360579_a_361908]
-
final, din simpli martori exteriori, devenim cu toții parte intrinsecă dintr-un proces alchimic de unificare a Eului pământean cu Dumnezeu. De la (citez) „bulzul dăruit acum/sulfetului meu” [un joc al mărului de aur...,p.9] la „azima caldă/din boabele grâului nenăscut” (p.7) și „o azimă în pumn/am prins” [A tropot - cerb, p.22] avem de-a face cu transfigurarea hranei noastre cea de toate zilele, simbolizată aici de bulzul din porumb măcinat, în hrana spirituală,azima, fiind pâinea
PATRICIA LIDIA ÎN DIALOG CU POETA ANNE MARIE BEJLIU(1) de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 394 din 29 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360567_a_361896]
-
Da-mi face semn c-o să se-ntoarcă Și-am să m-ascund ca arlechinul În nu știu care colț de zarcă; Stimată doamnă, cer iertare Că noaptea mi s-a făcut ziuă Și m-au pisat atâtea tare Cum se pisează grâu-n piuă: Aș vrea să dorm și nu mai pot Că mi s-a suspendat permisul Patrulele precum socot Vor cere să le spun și visul La care încă n-am ajuns Că patul meu e prea departe Și vine
SCRISOARE DESCHISĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 390 din 25 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360637_a_361966]