4,781 matches
-
Ca și lui Nichita Stănescu (am mai scris despre asta) i "se făcea loc" pentru prezență pe scena adevăratei poezii. Ca și Nichita, inspira starea de poezie. POETUL vorbea rar și măsurat cu grija pentru metafore. Scotea efecte poetice din graiul moldovenilor de peste Prut, sărăcit de ocupația sovietică. A învățat de la Eminescu pe care l-a slujit credincios până pe 15 ianuarie 2009. "Steaua de vineri" (titlul unui volum, 1978) nu l-a mai condus decât până la accidentul de duminică. Am scris
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
sunt din ce în ce mai rari), ce-ar putea să facă societatea bazată pe ochiul dracului, ca lupta pentru limba română să nu însemne a tunde vaca, adică o operație cu totul inutilă, păguboasă, absurdă ! Cum ar trebui să se facă educația: cu graiul sau cu vătraiul ? Puț inele cărți care mai apar rămân necitite, mânuitorii de idei și metafore, izolați și neînțeleși. Am participat la centenarul Bibliotecii "Stroe Belloescu" din Bârlad, cu vreo câțiva localnici și, mai mulți, invitați de la Iași. Un dialog
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
conducătorilor României asupra direcției din care vine amenințarea. Suntem datori a ne gândi neîntrerupt la situația grea a Românilor rămași în afară de granițele actuale ale Patriei noastre, ajutându-i de câte ori ni se dă prilej, încurajându-i în luptele lor pentru apărarea graiului și a sufletului românesc (s.n. C.M.)"269. Zilelor unirii li se atașa, din nou, cu mare încredere, semnificația triumfală cunoscută, iar în reconstituirea celor întâmplate la 1 Decembrie 1918 se insista, mai mult ca de obicei, asupra "Adunării Naționale" de la
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
care, la rândul său, a devenit centru de iradiere a multor noi fundații, dintre care cel puțin 200 pot fi documentate și astăzi. Se aștepta ca acest Asclepius salvator să fi redat vederea orbilor, șchiopilor uzul propriilor membre, celor muți graiul, să fi vindecat de maladii pulmonare și de hidropizie. Dacă avea loc vindecarea miraculoasă, se aduceau mulțumiri zeului prin prețioase daruri votive, adesea reproducând în aur sau argint mădularul vindecat, astfel încât toți cei care vizitau templul răspândeau faima virtuților vindecătoare
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
ca nici să nu se pomenească între voi, după cum se cuvine sfinților (Efes 5, 3). Dimpotrivă, face o apologie ca nimeni altcineva despre arme, despre serviciul militar și despre arta de a lupta, într-un limbaj clar și deschis, în grai omenesc (Gal 3, 15). Imaginea soldatului bine înarmat i-a atras atenția și descoperindu-i procedeul prin care creștinul trebuie să se pregătească și să se înzestreze spiritual, pentru a rezista împotriva asalturilor diavolului, dușmanul de moarte al creștinilor: Îmbrăcați
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
nu au încredere în puterea centrală și în birocrație. Ei militează pentru descentralizarea, federalizarea sau autonomia regiunii lor. Ei apără granițele locale sau municipale și zonele intermediare în general. Din punct de vedere cultural, periferiștii apără tradițiile și obiceiurile locale, graiurile regionale și dialectele precum și valorile provinciei sau populației rurale. Din punct de vedere socio-economic, ei se opun capitalismului prin apărarea celor numiți "cei mici", dar nu în termeni de luptă de clasă. Acestui populism social i se datorează favoarea claselor
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
ondulat nu permite nici uneia din cele două dimensiuni să fie hipertrofiată ci generează o situație intermediară. Preferința de sorginte ortodoxă 34 pentru categoriile organicului ale lumii răzbate atât din cultura populară, cât și din criteriile de definire a națiunii sânge, grai, neam -, a credinței numită lege românească -, a bisericii care e considerată un organism viu. "Toată această imens de bogată și de valoroasă cultură populară nu ar fi putut lua ființă și nu s-ar fi putut păstra, dacă nu ar
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
mai mult teren și putere de influență socială și politică în fața forțelor laicizante. 9 Iată de pildă, în acest sens, într-o singură propoziție, concepția despre statutul ontologic al identitătății culturale la Mehedinți: "Orice prunc, odată cu obiceiurile familiei și cu graiul, dobândește o întreagă avere sufletească, un calapod de cugetare și simțire moștenit de la strămoși" (Mehedinți, 1999:156). 10 Vezi și Bădescu (2003:340-43). 11 Putem spune, ținând cont și de doctoratul în sociologie obținut la Paris cu Durkheim, că Drăghicescu
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Societății literare „Academia Bârlădeană”: să oglindească tot ce are mai frumos și mai original sufletul românesc”, căci zicea G. Tutoveanu, stâlpul ei: „Pe umerii acestei generații apasă greutățile unei cumplite răspunderi: să statornicească pe un singur pământ românesc, un singur grai, o singură năzuință și mai ales un singur suflet , pe ntru ca în ceasul marilor primejdii întâi se ridică sufletele ș i apoi armele”. Spuse care aveau la bază faptele. În Florile Dalbe au apărut primele povestiri ale lui Vasile
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
află, îl cumpără din târg, merge cu dânsul în mijlocul pieței, îl trage, iar clopotul nu tace până ce nu-și câștigă plata muncii depuse și costul lui. Alama sfântă a lui răsună în tot aerul, cheamă credincioșii la rugăciune, rostind în graiul propriu și misterios fapta săracului cerșetor, lăudând-o... Dacă o biserică n-are veșminte, Lumânărică procură și aduce stofele specifice, el care n avea decât o h aină zdrențuită ce abia îi acoperea goliciunile. Dacă-i dădeai lui o haină
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
ochii larg întredeschi și o piniile, gândurile și ideile celora cu mult har în vorbire sau cu mult „stuchit la furcă”. Ce crede el despre lumea de azi și de mâi ne nu are răgaz să ne spună în dulcele grai moldovenesc, fiindcă niciodată gândul lui nu este destul de pritocit, destul de slobod în a o lua razna prin pădurile întunecate ale spiritului. S-ar părea că înlăuntrul lui vibrează diapazonul celor zece sfere muzicale celeste, trăind în el însuși fără tăgadă
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
a stăpîni, De teritorii și de griji de stat), Care din voi iubește-ne mai mult, Ca dărnicia-mi cu prea plin să dea Und' firea-ntrece-se cu meritul. Goneril, Născută-ntîi, vorbeste prima. GONERIL: Șir, Te-iubesc peste cît graiul poate spune, Măi drag că văzul, largul, libertatea, Peste ce poate prețuit fi, scump și rar, Ca viața-n pace, frumusețe,-onoare, Cît un copil tata-și iubi vreodat. Sărac face iubirea-mi suflul, graiul mut, Mai sus de toate-acestea
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
Șir, Te-iubesc peste cît graiul poate spune, Măi drag că văzul, largul, libertatea, Peste ce poate prețuit fi, scump și rar, Ca viața-n pace, frumusețe,-onoare, Cît un copil tata-și iubi vreodat. Sărac face iubirea-mi suflul, graiul mut, Mai sus de toate-acestea te iubesc. CORDELIA (aparte): Cordelia ce va spune? -Iubește, taci. LEAR: Pe-acest ținut, din cest la cel hotar, Cu codri-umbratici și cu cîmpi mănoși, Cu rîuri pline și cu largi pășuni, Te fac stăpîna
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
de sicofanți servili, Ce datoria-și împlinesc supuși. KENT: Șir, în credința pură,-n sincer adevăr, Cu-ngăduința-auguste-vă prezente, A cărei influență, ca-n văpăi cunună Pe al lui Phoebus cap... CORNWALL: Ce vrei să spui? KENT: Că am ieșit din graiul meu care va supără atît. Știu, șir, că nu sînt lingușitor; cine v-a-nșelat în curată franchețe, a fost un curat nemernic, ceea ce eu, dinspre partea mea, nu voi fi, si de m-ați ruga, chiar de-ar fi să-mi
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
Negoițescu, Ion, E. Lovinescu, Editura Albatros, București, 1970. Petrescu, Camil, Eugen Lovinescu subt zodia seninătății imperturbabile, Caietele Cetății literare, f.a. Sasu, Aurel, Eul suveran paradigme lovinesciene, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1976. Simion, Eugen, E. Lovinescu, scepticul mântuit, vol. I-II, Editura "Grai și suflet Cultura Națională", București, 1996. Tudurachi, Ligia, Cuvintele care ucid. Memorie literară în romanele lui E. Lovinescu, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2010. Vrancea, Ileana, E. Lovinescu, artistul, E.P.L., București, 1969. B. În volume E. Lovinescu interpretat de..., studiu, antologie și
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
românești și europene, Editura Curtea Veche, București, 2011, capitolul "Cinematografia și decadentismul", p. 405 ș.u. 70 Eugen Simion descoperă, în Mălurenii, "intenția de a face proză obiectivă, epică analitică și frescă socială" (Eugen Simion, E. Lovinescu, scepticul mântuit, Editura "Grai și suflet Cultura Națională", București, 1996, vol. II, p.161). 71 Vezi antologia E. Lovinescu, Mihai Eminescu, ediție critică, prefață, note și variante, bibliografie și indice de Ion Nuță, Editura Junimea, Iași, 1984, p. X ș.u. Nici ca editor
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
ochii spre fereastră unde o fată cu un chip foarte plăcut, cu un păr negru, mătăsos lăsat pe spate, îl privea cu niște ochi mari și parcă nițel mirați, din care întrebarea țâșni parcă înainte da fi pusă prin viu grai. - Pe tata-l căutați? Buzele cărnoase frumos arcuite rămăseseră întredeschise de parcă ar fi vrut să continue cu ceva și Simiuc nu se putu abține să nu o privească puțin mai atent și să conchidă că această fată nu stă aici
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
franceză: semnează traduceri ale unor romane apărute în Franța, scrie un roman, ține jurnalul și corespondența când în românește, când în franțuzește, transcrie memoriile Adrianei Georgescu direct în această limbă. Dar pentru că publicul ei este majoritar român, realizează emisiunile în graiul natal. Discursul autoarei Undelor scurte, liber de cenzură, perpetuează identitatea românească și dă coerență culturii românești, chiar dacă într-un alt registru comunicativ. Nervul polemic îi caracterizează retorica răspunsului la aparițiile editoriale, la modificările culturii, politicii și societății. Atitudinea morală a
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
se ocupau de noii convertiți, pregătindu-i pentru primirea botezului și pentru viața în biserică, în timp ce școlile catehetice asigurau o pregătire avansată. II.2. Catehumenatul Începutul misiunii învățătorești, pentru noi, îl face Mântuitorul Iisus Hristos. El „a învățat prin viu grai” mulțimea care-L împresura însetată după cuvântul Său. El este cel dintâi catehet. Sfinții Apostoli și după ei toți Sfinții și Părinții Bisericii au văzut în Mântuitorul Hristos pe adevăratul lor Dascăl. I-au urmat învățătura în duh și în
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
catehet. Sfinții Apostoli și după ei toți Sfinții și Părinții Bisericii au văzut în Mântuitorul Hristos pe adevăratul lor Dascăl. I-au urmat învățătura în duh și în faptă. Ei au continuat activitatea învățătorească a Mântuitorului, la început prin viu grai și mai apoi și în scris. Cateheza urmează îndată predicii misionare, pregătind sufletele convertiților pentru primirea Tainei Sfântului Botez. Ea își ia putere la Pogorârea Sfântului Duh, exteriorizându-se în vorbirea Sfântului Petru, deci prin viu grai. De aceea, rămâne
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
început prin viu grai și mai apoi și în scris. Cateheza urmează îndată predicii misionare, pregătind sufletele convertiților pentru primirea Tainei Sfântului Botez. Ea își ia putere la Pogorârea Sfântului Duh, exteriorizându-se în vorbirea Sfântului Petru, deci prin viu grai. De aceea, rămâne de netăgăduit faptul că la baza catehezelor scrise stau catehezele orale ale Sfinților Apostoli. În Epistola Sfântului Pavel către Galateni termenii originali îi identifică pe ascultători sub numirea de catehumeni, iar pe dascăli în aceea de cateheți
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
nu pot fi supuse unei verificări directe din partea celor care învață sau nu pot fi soluționate pe calea unei cercetări libere, experimentale. În fiecare oră de religie se resimte nevoia valorificării potențialului educativ moral-religios, ceea ce implică o intervenție prin viu grai a profesorului, cuvântul lui devenind, adeseori, principalul mijloc de influențare a sentimentelor și atitudinilor, a convingerilor și opiniilor celor care-l ascultă. În expunerea profesorului, elevii pot să găsească un model coerent de gândire științifică și de vorbire, a unei
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
începutul. Periplul are de cele mai multe ori, dimensiunea și imprevizibilul unei veritabile aventuri, ale unor aventuri în cuvînt.Dispariția unor cuvinte, înlocuirea (adesea nejustificată) a unora cu altele, disoluția unor sensuri și curgerea lor treptată pe alte făgașe, iau, deseori, în graiul dublului autor dănăștean, proporții dramatice. Se caută conținuturi pentru cuvinte care supraviețuiesc miraculous, fără acoperire materială; se pune cuvîntul potrivit unor realități numite anapoda. Se adună ,, mărturii despre oamenii care de mult nu mai sînt“. ,,Dăinuiri dăneștene “ are un loc
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
aceste locuri. în afară de tot ce se găsește în casă, ne spune Costache Buraga, ,,mai am prin păduri, adăpostite bine, multe materiale “. Ierbarul regiunii Dănești “, așa cum îl numește cel care l-a adunat, se află și el, în ordine, riguros clasat. Graiul localnicilor a fost cercetat temeinic, în evoluția sa, surprinzătoare și importante concluzii lingvistice fiind bazate pe descifrarea unor fapte de limbă. Materialul documentar, uriaș atît prin volum cît și prin diversitate, stă la temelia mai multor lucrări pe care învățătorul
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
mare preț pentru o epocă istorică sau alta. Să-i zici lingvist, i se pare că i-ai minimalizat truda și orientările, oricum, important este că el a publicat, la editura ,,Junimea“, un foarte apreciat de lingviști volum (aplecat asupra graiului local) numit ,, Dăinuiri dăneștene “. Să-i zici filozof, iarăși protestează: el își are propriile categorii morale și spirituale, nu citează (deși citește, dacă ești în măsură să observi) din nici un filozof, însă filozofează mai tot timpul. Originalitatea lui, des verificabilă
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]