4,292 matches
-
de lemn, având hramul "Înălțarea Domnului". La acea dată cantor era Dumitru Costin iar parohia număra 315 credincioși. Peste aproape treizeci de ani, în 1896, găsim parohia mai numeroasă, la această dată având 335 credincioși. Biserica este amintită cu același hram, în plus fiind precizat și anul edificării acesteia, 1792. Făcând parte acum din protopopiatul Ipului, parohia avea filie tocmai în Ip, localitatea ce dădea numele protopopiatului, era administrată de către Domițian Cupșia și cantor fiind Gabriel Șinca. După primul război mondial
Biserica de lemn din Porț () [Corola-website/Science/309819_a_311148]
-
de susținere dar în stare bună, înconjurate cu un mic gard de protecție. Parohia, care făcea parte tot din protopopiatul Ip, era administrată de către preotul Ioan Bruchental. În anul 1941 este finalizată noua biserică de zid a satului, cu același hram ca și a vechii biserici de lemn. După construirea acestei biserici, vechea biserică de lemn de pe deal și-a pierdut încetul cu încetul rolul în viața comunității. Într-un proces verbal de constatare și evaluare încheiat în anul 1948 de către
Biserica de lemn din Porț () [Corola-website/Science/309819_a_311148]
-
proporție de 80 la sută. Biserica nu figura pe noua listă a monumentelor istorice. Primele informații cu privire la această mică bisericuță le găsim în șematismele bisericii greco-catolice. Astfel, la anul 1896 această biserică era folosită de credincioșii din parohia Hășmaș. Purta hramul "Sfinții Arhangheli", era din lemn, construită în anul 1700. La puțin timp după vizita făcută în Vârteșca de episcopului Iuliu Hossu la data de 24 iunie 1926, biserica de lemn din Hășmaș este reconstruită aici, șematismul Eparhiei de Cluj-Gherla din
Biserica de lemn din Vârteșca () [Corola-website/Science/309841_a_311170]
-
24 iunie 1926, biserica de lemn din Hășmaș este reconstruită aici, șematismul Eparhiei de Cluj-Gherla din anul 1947 menționând ca an al edificării bisericii din Vârteșca anul 1927. Din aceeași sursă aflăm că starea bisericii este bună iar noul său hram este "Sfântul Nicolae". După această dată, biserica este reparată în repetate rânduri, lucrările făcute cu aceste ocazii alterându-i aspectul inițial. Una din aceste lucrări a avut loc în anul 1955, renovată fiind de către Ciubăncan Augustin, conform inscripției păstrate pe
Biserica de lemn din Vârteșca () [Corola-website/Science/309841_a_311170]
-
tablă, pereții bisericii fiind tencuiți atât în interior cât și în exterior. În ultima perioadă, comunitatea creștinilor care foloseau biserica era constituită ca filie, alături de filia Valea Lungă, a parohiei Zalha. Toate bisericile din această parohie, inclusiv biserica din Vărteșca, aveau hramul "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil". Sub aspect planimetric, biserica de lemn din Vârteșca constituia un caz singular printre bisericile de lemn din Sălaj. Unicitatea acestui plan consta în faptul că biserica avea pronaosul poligonal iar, absida altarului era pentagonală, nedecroșată
Biserica de lemn din Vârteșca () [Corola-website/Science/309841_a_311170]
-
se află în localitatea omonimă din județul Sălaj și a fost ridicată în 1813, conform unei plăcuțe comemorative amplasată pe balustrada corului. Veche biserică greco-catolică, cu hramul "Sfântul Dumitru", se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Mergând pe drumul ce însoțește șerpuitoarea vale a Someșului, încă de departe poate fi remarcat turnul clopotniță al frumoasei bisericii de lemn din Lozna. A fost construită
Biserica de lemn din Lozna () [Corola-website/Science/309842_a_311171]
-
5 imperiali. 1754: Printre martorii unei ascultări cu privire la descendenții lui Vasile Hossu din Răstoci apare „nobilul și preot al locului de rit grec unit din Răstoci, onorabilul popa Luca, de 70 de ani” . Cca 1756. Pentru prima dată e atestat hramul „Sfinții Arhangheli” al bisericii din Răstoci. Fiindcă majoritatea bisericilor din Chioar poartă acest hram, e aproape sigur că el a fost moștenit din secolul al XVII-lea, când satele aveau sarcini militare de apărare a graniței Nord-Vestice a Transilvaniei, și
Biserica de lemn din Răstoci () [Corola-website/Science/309844_a_311173]
-
apare „nobilul și preot al locului de rit grec unit din Răstoci, onorabilul popa Luca, de 70 de ani” . Cca 1756. Pentru prima dată e atestat hramul „Sfinții Arhangheli” al bisericii din Răstoci. Fiindcă majoritatea bisericilor din Chioar poartă acest hram, e aproape sigur că el a fost moștenit din secolul al XVII-lea, când satele aveau sarcini militare de apărare a graniței Nord-Vestice a Transilvaniei, și era firesc să-și ia patroni pe sfinții arhangheli Mihail și Gavriil. 1760: Profund
Biserica de lemn din Răstoci () [Corola-website/Science/309844_a_311173]
-
înainte de anul 1787, iar povestea ei este una particulară, legată de destinul meșterului și zugravului de biserici Urs Broină. Biserica nu se află pe noua listă a monumentelor istorice deși este un martor viu de cultură și istorie ardeleană. Având hramul "Sf. Dumitru", biserica a fost folosită de comunitate până în anul 2010, an în care a fost terminată noua biserică de zid. Povestea mișcătoare a acestui lăcaș a fost scoasă la lumină de istoricul ardelean Augustin Bunea și de redactorul revistei
Biserica de lemn din Borșa, Cluj () [Corola-website/Science/309944_a_311273]
-
a fost vândută în anul 1927 satului Ciureni, județul Sălaj, unde a fost reconstruită un an mai târziu. A fost sfințită de către episcopul Iuliu Hossu în toamna anului 1928 și a primit hramul "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil", hram pe care îl avea și înainte de a fi mutată. Vechimea bisericii nu se cunoaște cu exactitate dar momentul edificării acesteia se presupune a fi în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, după
Biserica de lemn din Elciu () [Corola-website/Science/309945_a_311274]
-
a fost vândută în anul 1927 satului Ciureni, județul Sălaj, unde a fost reconstruită un an mai târziu. A fost sfințită de către episcopul Iuliu Hossu în toamna anului 1928 și a primit hramul "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil", hram pe care îl avea și înainte de a fi mutată. Vechimea bisericii nu se cunoaște cu exactitate dar momentul edificării acesteia se presupune a fi în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, după anul 1766, unul dintre vechile clopote
Biserica de lemn din Elciu () [Corola-website/Science/309945_a_311274]
-
fost reconstruită pe pământul donat de fostul notar al comunei Zalha Traian Păcurar în anul 1928 de către meșterul Nicolae Peterfi din Cubleșu și a fost sființită în 4 noiembrie 1928 de către episcopul Iuliu Hossu. Cu această ocazie, biserica a primit hramul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil. În această biserică, când încă se afla în Elciu, trebuie să fi slujit și Țiple Popa care, împreună cu Ioan Zugravul din Elciu ajung să picteze spre sfârșitul secolului al XVIII-lea mai multe biserici din
Biserica de lemn din Elciu () [Corola-website/Science/309945_a_311274]
-
Biserica de lemn cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" din Mănăstirea Zosin a fost construită în anul 1779 în satul Bălușeni din comuna omonimă (aflată în județul Botoșani). Ea se află localizată în perimetrul mănăstirii. Biserica de lemn "Adormirea Maicii Domnului" din Mănăstirea Zosin a fost
Biserica de lemn din Mănăstirea Zosin () [Corola-website/Science/309301_a_310630]
-
șetrarul Tudorache Bașotă. Deasupra ușii de la intrare se află o inscripție săpată în lemn cu caractere chirilice, în fermecătorul grai local de epocă, cu următorul text: "„Această sfăntă beseric[ă] esti făcută de dumnalui șătrarul Tudurachi Bașuta, care să cinstești hramul Adormire Preasfinti Născatori de Dumnizeu, în zile mări sale Costandin Muruz, Vo[i]vod, în an 1779 august 1”". Pereții bisericii au fost tencuiți în exterior și în interior, fiind pictată în 1834 direct pe lutul care acoperă nuielele. Acoperișul
Biserica de lemn din Mănăstirea Zosin () [Corola-website/Science/309301_a_310630]
-
numit ca stareț pe tânărul ieromonah Firmilian Ciobanu (1968-1997) de la Mănăstirea Cozancea. Acesta a săvârșit prima Sf. Liturghie la 8 septembrie 1990 în biserica de lemn veche și dărăpănată. În anul 1991, el a început construirea unei noi biserici cu hramul Adormirea Maicii Domnului, cu ajutorul a trei frați și al credincioșilor din raza municipiului Botoșani. Noua biserică a fost sfințită la data de 26 septembrie 1993 de către mitropolitul Daniel, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi. Ea a preluat funcțiunile
Biserica de lemn din Mănăstirea Zosin () [Corola-website/Science/309301_a_310630]
-
(după denumirea veche Mănăstirea Pobrata) este o mănăstire ortodoxă din România, construită în anul 1530 în satul Probota (care aparține în prezent de orașul Dolhasca din județul Suceava) de către domnitorul Petru Rareș. Biserica mănăstirii are hramul "Sfântul Nicolae" (sărbătorit în fiecare an pe 6 decembrie). a îndeplinit rolul de necropolă domnească a Moldovei (1522-1677), aici aflându-se mormintele domnitorilor Petru Rareș (1527-1538, 1541-1546) și Ștefan Rareș (1551-1552), al Doamnei Elena Rareș și ai altor membri ai
Mănăstirea Probota () [Corola-website/Science/309291_a_310620]
-
stăpânului meu Iisus Hristos, Io Petru Voievod, cu mila lui Dumnezeu Domn al Țării Moldovei, fiul lui Ștefan Vodă cel Bătrân, a binevoit domnia mea cu buna mea voie, în al patrulea an al stăpânirii (mele) împărătești, a zidit acest hram întru numele arhiereului și făcătorului de minuni Nicolae, fiind egumen kir Grigorie, în anul 7038 oct(ombrie) 16."" (1530). Se pare că domnitorul a fost îndemnat să ctitorească această biserică de către vărul său, Grigorie Roșca, care a fost și primul
Mănăstirea Probota () [Corola-website/Science/309291_a_310620]
-
autoritățile țariste au sprijinit stabilirea în sudul Basarabiei a familiilor de imigranți bulgari din sudul Dunării, rascolnici ruși și țărani ucraineni, aceștia primind terenuri de la ocupanții ruși ai Basarabiei. În anul 1810 a fost construită în sat o biserică cu hramul "Adormirea Maicii Domnului", cum s-a întâmplat și în alte localități din regiunea de sud a Basarabiei. În 1816, în satul Tatarbunar locuiau 78 de familii formate din 365 de persoane. După numai doi ani, în 1818, numărul de locuitori
Tatarbunar () [Corola-website/Science/309330_a_310659]
-
Bazilica cu hramul „Sfântul Anton de Padova” a fost zidită în anul 1938, în timpul pontificatului Sanctității Sale Papa Pius al XI-lea (1922-1939), în zilele Regelui Carol al II-lea al României (1930-1940), fiind Păstor al Arhiepiscopiei Romano-Catolice de București Arhiepiscop - Mitropolit Alexandru
Biserica Sfântul Anton de Padova din Constanța () [Corola-website/Science/309355_a_310684]
-
să-i protejeze pe localnici de forțele necurate din adâncul peșterii care provocau regulat viituri în zonă. În forma actuală a fost reclădita în 1797 și refăcuta în 1993. Alături s-a construit după 1990 o mănăstire de călugărițe cu hramul Sfintei Cuvioase Paraschiva. La 1839 Lenk v. Trauenfels menționează în scrierile sale această peșteră cu superlative dar nu pătrunde în ea din cauza dificultăților întâlnite încă de la intrare. În 1954 un grup de speologi clujeni conduși de geologul Ernő Balogh reușesc
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
monedă din secolul al XIII-lea. La sfârșitul secolului al XIII-lea la Chichiș a fost construită prima biserică catolică, care a devenit după reforma protestantă biserică unitariană, astăzi monument UNESCO. În anul 1740 a fost construită biserica ortodoxă cu hramul "Sfinților Apostoli Petru și Pavel", biserică de lemn, astăzi monument istoric. În anul 1885 la Băcel se construiește Biserica Ortodoxă în formă dreptunghiulară, cu un singur turn și altar cu laturi hexagonale. În luptele ce au avut loc în anul
Comuna Chichiș, Covasna () [Corola-website/Science/310384_a_311713]
-
Sălaj a fost edificată cel mai probabil înainte de anul 1733, când în conscripția lui Inocențiu Micu-Klein comunitatea din Chendrea era amintită cu aproximativ 150 suflete, biserică și casă parohială. Unele surse bibliografice susțin faptul că vechea biserică de lemn avea hramul "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil" în timp ce Șematismul Episcopiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla pe anul 1947 atribuie bisericii hramul "Buna Vestire". Schița monografică a Sălajului, editată la începutul secolului XX ne oferă informații despre biserica de lemn din Chendrea. Potrivit acesteia ""biserica
Biserica de lemn din Chendrea () [Corola-website/Science/310414_a_311743]
-
din Chendrea era amintită cu aproximativ 150 suflete, biserică și casă parohială. Unele surse bibliografice susțin faptul că vechea biserică de lemn avea hramul "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil" în timp ce Șematismul Episcopiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla pe anul 1947 atribuie bisericii hramul "Buna Vestire". Schița monografică a Sălajului, editată la începutul secolului XX ne oferă informații despre biserica de lemn din Chendrea. Potrivit acesteia ""biserica este de lemn, nu se știe anul când s-a construit. Pe partea dinspre altar a fruntariului
Biserica de lemn din Chendrea () [Corola-website/Science/310414_a_311743]
-
său. Povestitorul este fiul lui Haralambie, călugărul Gherman. Rezumatul pe scurt: Gherman fusese crescut doar de mama, căci tatăl murise. După decesul mamei, acesta ajunge la mănăstirea Durăului și se călugărește. Călugărul Gherman frecvență periodic biserică "Sf. Haralambie" din Iași. Hramul acestui lăcaș de cult provenea de la numele unui arnăut, Haralambie, care devenise haiduc. Pentru a-l pedepsi, Vodă Ipsilanti trimite chiar pe fratele acestuia, Gheorghie Leondari (care era comandant al gărzii domnești) să îl captureze. Haralambie este găsit la casa
Hanu-Ancuței () [Corola-website/Science/310447_a_311776]
-
călugărițe beghine: "„Patroana beghinelor, de sub oblăduirea ordinului premonstratens, era de obicei «fecioara și martira Sf. Ecaterina» (Catherina Virgo et Martyr). După declinul premonstratenșilor, conducerea curții beghinelor a fost preluată în toată Europa de cisterciți. În acele cazuri însă în care hramul bisericilor din curțile beghinelor era Sf. Ecaterina, ctitorii acestora au fost premonstratenși. Toate mănăstirile înființate de cistercieni au ca hram exclusiv pe Sf. Maria”". Cercetătoarea Dana Jenei conchide: "„Cistercian sau la origine premonstratens și preluat după declinul ordinului [...], așezământul de pe lângă
Capela Sfânta Ecaterina din Brașov () [Corola-website/Science/310430_a_311759]