6,525 matches
-
1). 21 Pentru detalii, vezi raportul din 28 aprilie 1945 al profesorului Constantin C. Angelescu cel care, împreună cu profesorul I. Coroi, organizase operațiunile de evacuare și refugiu, la Alba Iulia, Zlatna, Mircești și Șart, a personalului și a bunurilor Universității ieșene, în 1944 către rectorul Alexandru Myller (SJIAN, fond Universitatea "Al. I. Cuza". Rectorat, dosar 2433/1944-1945, ff. 199-211; Constantin C. Angelescu, Scrieri alese. Drept, istorie și cultură, ediție de Dumitru Vitcu, Editura Junimea, Iași, 2005, pp. 10-11). 1 Dr. S.
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
ajungând prin cititori și în exteriorul social al peisajului cultural românesc. Știm ce poate însemna asta, aici, pe Bahlui și pe Dâmbovița, unde influența franceză despre care vorbea odinioară un ilustru înaintaș, a lăsat tipare recognoscibile și în larghețea piețelor ieșene populate cu palate occidentalizante de la sfârșitul sec. al XIX-lea, și în senzația de déja-vu din zona Arcului de Triumf de pe Dâmbovița. "Le Petit Paris" rămâne însă o formă mimetică, pe când eseurile Simonei Modreanu creează o altă dimen siune francofonă
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
ca Sămădăul Lică al lui Slavici. Acesta e un profesionist al deplasării călare, precum haiducii lui Panait Istrati sau cei din alte povești de gen. Chiar orășeni ca Felix și Otilia știu să călărească pe cai. O copilă de boieri ieșeni, din Iubim de Octav Dessila, dă clasă bucureștenilor, cîștigînd repetat curse de cai pe hipodromul Capitalei. Idealul unui copil de burghezi la 1900 e să devină maior de roșiori, cavalerist deci, și își anticipează cariera șarjînd asupra slujnicei care prepară
Cai, călăreți și atelaje hipo by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/8650_a_9975]
-
acomodeze, fără a genera neapărat impresia de contradicție, elemente tehnice atât de eterogene rezidă în însăși faza de modernizare incipientă (implicând coexistența curentelor și tendințelor) în care se găsea literatura română în momentul publicării textului (în numărul introductiv al revistei ieșene Dacia literară, editate de Mihail Kogălniceanu). Divizată în patru părți, fiecare precedată de un epigraf semnificativ, nuvela poate fi rezumată în termenii unei lupte pentru obținerea și conservarea puterii politice absolutiste. Însă acest conflict, universal prin tematică, este particularizat prin
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
Praga din 1968 au fost urmate de timide solidarizări cu împotrivirile polonezilor, cehilor, ungurilor, redegiștilor și ucrainienilor de Vest. A fost ceva de genul facebook-ului de astăzi, sau ca acel "loc al zbierătorilor din Iași", cum propunea un "democrat primar" ieșean prin anii 1990, priceput la montarea de "supape de descărcare a presiunilor sociale". Or, necazurile și nevoile unui popor nu dispar cu "zbierăte", nici cu supuneri docile față de puteri ce impun "reguli drepte". Sunt necesare schimbări efective. Este greu de
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
pe scena politică. Fiica cea mare, Principesa Margareta (n. 1949), are din 1990 o fundație activă în șase țări, cu vizibilitate redusă. A fost numită în 1997 de regele Mihai-tatăl nonagenar succesoare dinastică, fiind căsătorită din anul 1996 cu ex-actorul ieșean Radu Duda (1960). Politicieni și cetățeni îngrijorați i-au cerut prințului Charles de Wales (n. 1948), atras de climatul antropo-cultural de la noi, să fie rege al românilor.( 5) Dar președinția, partidul de atunci la guvernare, unele ziare și posturi radio
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
Domnul Unirii în 1860, au scris și publicat filosofie în țară și în străinătate și au îndeplinit funcții guvernamentale. De la cadrul instituțional al Junimii, au continuat slujirea filosofiei în secolul al XX-lea Ion Petrovici și studentul său la universitatea ieșeană, Petre Botezatu, devenit eminent profesor postbelic de logică și filosofie la aceeași universitate românească. C. și M. Antoniade, Mircea Djuvara, Mircea Florian au întregit creațiile în disciplinele liberal-umanistice. Încă nu s-a produs intrarea în circuite continentale și mondiale. Barierele
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
creditele pe care studenții și le pot transfera de la un an la altul. Un număr de 46 de state europene și Turcia au adoptat acest sistem. După ce a fost desființată abuziv tânăra Bibliotecă de științe socio-umane din fostul Institut Politehnic ieșean la începutul anului 1990 ("noile lumi" s-au instalat, adesea, incendiind ori distrugând bibliotecile!), filosofia a fost înlocuită de numeroase discipline "comandate" de facultățile tehnice, fără vreun dialog cu profesori de profil aflați atunci în activitate. Printre zecile de discipline
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
dezbaterile tot mai formale și seci din atotcuprinzătorul "învățământ ideologic". Treptat, crisparea și teama de pedepsele aspre din anii terorii au fost depășite prin înmulțirea stărilor de opoziție precum greve ale minerilor din Valea Jiului, ale muncitorilor brașoveni, demonstrații ale studenților ieșeni și multe altele. O formă mai subtilă de exprimare a opozițiilor față de regim a fost și rămâne umorul popular. Prin tot felul de "perle verbale", farse spontane sau organizate persoanelor cu purtări incomode, glume, maxime, caricaturi și poze haioase, bancuri
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
nu a uitat niciodată frații săi de cruce ori ce vor fi fost legionarii. Printre ei, George Uscătescu, foarte prețuit de filosof. În mai 1976, maghiarii americani cereau americanilor autonomia Transilvaniei (p. 613) etc. 32. I. Petru, Coordonate ale filosofiei ieșene pe parcursul a trei jubilee, Editura Ștefan Lupașcu, Iași, 2010, în care sunt și mulți "profesioniști" care s-au întâlnit ocazional cu filosofia. 33.V. Georgescu, Istoria românilor. De la origini până în zilele noastre, ediția a III-a, Editura Humanitas, București, 1992
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
pedeapsa subliniază dimensiunea reflexivă pe care o asumă seria de gânditori simboliști ieșiți de sub mantaua Gânditorului rodinian. Există în această galerie simbolistă mult mai puternic reprezentată decât ceea ce operele disipate ale sculptorilor pot invoca și apariții episodice precum cazul sculptorului ieșean George Swiacinsky. În articolul, "Opera senzațional de originală și frumoasă a unui sculptor român la Paris" din Adevărul literar și artistic, Doctorul Ygrec semnala opera unui sculptor de origine română, George Swiacinsky, fost doctor în chirurgie la Iași, refugiat la
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
August și Maria Rășcanu, născută Ghica. Theodor Râșcanu s-a născut la Iași pe data de 4 noiembrie 1888, unde a urmat primele 6 clase în particular, după care a frecventat Liceului Național din vechea capitală a Moldovei. La Universitatea ieșeană a urmat cursurile Facultății de Drept, pe care le-a absolvit în 1910, după care și-a luat și doctoratul cu tema „Problema pământului”. Un timp a fost avocat în cadrul baroului din Iași după care, datorită primirii unei moșteniri funciare
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
numeroase întreprinderi economice, în special în sectoarele industrial și comercial. Ritmul scăzut înregistrat de orașele Iași și Botoșani are drept cauze principale „lenta dezvoltare economică, reducerea treptată a imigrărilor și intensificarea fenomenului emigraționist în rândul populației evreiești, precum și plecarea multor ieșeni la București”. După gradul de ocupare a mediului urban, Moldova se situa pe locul al treilea, cu un procent de 20,2% din totalul de 1.848.122 locuitori (mediile întrunite), după Dobrogea și Muntenia, dar înaintea Olteniei - cu doar
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
lei), haine, așternuturi și alte obiecte în valoare de 240 lei”. La polul opus se aflau sumele vehiculate în jurul căsniciilor contractate în lumea marilor negustori sau, putem, doar, presupune, a marii burghezii. Spre exemplu, în actul dotal întocmit de comerciantul ieșean Ancel Segal, la căsătoria fiicei sale Leya cu negustorul băcăuan Iancu Bachman, erau specificate următoarele valori (1903): „6.000 lei în numerar, trusou în valoare de 1.500 lei, haine în valoare de 1.000 lei, obiecte casnice în valoare
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
noaptea de 15/16 august 1952, învățătorul de la Ferești avea să ajungă la Capul Midia, de unde se va întoarce acasă în 1954 grav bolnav. S-au abătut și alte consecințe asupra familiei. Fiului i s-a interzis înscrierea la universitatea ieșeană, în 1953, de către rectorul Jean Livescu, supus slujbaș al regimului comunist: „Partidul m-a pus aici și eu trebuie să-i respect hotărârile, e clar?!” Relatarea acestei discuții merită toată atenția noastră: „Cunoaștem noi că recurgeți la tot felul de
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
înființat în perioada imediat următoare după plecarea regelui Mihai I din țară (3 ianuarie 1948), fuzionând prin absorbție cu sfârtecatul partid social-democrat. r. Combaterea emigrației evreiești - nr.1 pe agenda tuturor întrunirilor Dacă majoritatea rapoartelor de activitate erau trimise „regionalei” ieșene a CDE, în luna august a anului 1947 diriguitorii organizației comunisto-evreiești vasluiene au trimis acest document direct „centralei” de la București. Citind acest raport, credem că acest document a fost trimis șefilor supremi și datorită faptului că în ziua de 23
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
să le facă dreptate dar care nu se grăbește să o facă deoarece, pur și simplu, statul nu există ci, numai oamenii care îl conduc și au propriile lor interese. Dar, haideți să derulăm povestea (adevărată!) a familiei medicului pensionar ieșean Emanoil Busuioc, născut în comuna vasluiană evocată mai sus. 1. Cât mai costă în județul Vaslui recuperarea fostelor proprietăți funciare? Oamenii năpăstuiți deopotrivă de fosta putere comunistă cât și de actualele structuri democratice ai căror reprezentanți ne „cântă” pe la urechi
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Însoțit de această doamnă, am ajuns la etajul I unde se afla cabinetul rectorului. După ce a ieșit din birou, am intrat eu. În acea încăpere uriașă ca dimensiuni, la o masă în formă de <<T>> stătea Jean Livescu, rectorul Universității ieșene din acea vreme, un om cât un munte care a tunat la mine, întrebându-mă ce și cum. Eu i-am spus că vreau să mă înscriu la facultatea de filologie”. Facem o pauză pentru a afla cine a fost
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Ioan Cuza” din Iași iar între 1960-1963 și 1968-1972, al celei din București. A murit la date de 2 septembrie 1996 la București. Câțiva din biografii de circumstanță ai acestui profesor i-au trecut cu vederea comportamentul din timpul perioadei ieșene, cu toate că poate fi scuzat de ordinele drastice și de neîncălcat ale comuniștilor acelei epoci, în mare majoritate posesori ai vestitului certificat de absolvire a... patru clase primare! Ce a mai discutat candidatul Busuioc cu rectorul Livescu, vom vedea în continuare
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
revista "Convorbiri literare", altele vor vedea lumina tiparului doar în formă de rezumat. În timp, temele conferințelor se diversifică, prelectorilor inițiali alăturându-se junimiști precum Iacob Negruzzi, A.D. Xenopol, Al. Lambrior, G. Panu, Ștefan Vârgolici... În martie 1876, sala Universității ieșene este animată de un nou conferențiar (de doar 26 ani!), Mihai Eminescu, având ca temă " Influența austriacă asupra românilor din Principate"... *** La 9 februarie 1974, în Casa cu ferestre luminate (reședința de altă-dată a familiei Vasile Pogor, apoi a interbelicului
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
de doar 26 ani!), Mihai Eminescu, având ca temă " Influența austriacă asupra românilor din Principate"... *** La 9 februarie 1974, în Casa cu ferestre luminate (reședința de altă-dată a familiei Vasile Pogor, apoi a interbelicului istoric Gh. Brătianu sediul muzeelor literare ieșene, spațiu de exprimare predilectă a junimiștilor), au fost reluate prelecțiunile. G. Ivănescu a vorbit despre "Preocupări filologice în epoca Junimii", iar Alexandru Dima despre "Personalitatea lui Titu Maiorescu". Această a II-a serie a Prelecțiunilor (1974-1989) s-a constituit, în
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
complexantul și de nimic bun anunțătorul "filosofice", situația de-vine cu adevărat delicată. Ce caută, așadar, acești termeni atât de diferiți unul lângă celălalt, ce fel de dialog poate exista între ei, dar, mai ales, ce va fi gândit cititorul ieșean de gazete, la 1863, când privirea i-a căzut pe anunțul că, la 10 februarie 1863, de la ora 12, un anume Titu Maiorescu avea să țină, la Banca Moldovei de pe strada Goliei, un fel de conferință cu titlul " Prelecțiuni filosofice
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
realiste: prelecțiunile populare erau în fapt prelecțiuni de popularizare a unor teme pe care, la acea oră, Occidentul le dezbătuse și le întorsese pe toate fețele. Ce se putea ști, bunăoară, despre subiectul acesta al "familiei și educațiunii"? Câți dintre ieșeni auziseră de Johann Pestalozzi sau chiar de Jean Jacques Rousseau? Probabil puțini, dacă nu chiar foarte puțini. Întors de la studii din Viena, la curent cu cele mai recente dezbateri filosofice și științifice, avid de cunoaștere, Titu Maiorescu trebuie să fi
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
chiar foarte puțini. Întors de la studii din Viena, la curent cu cele mai recente dezbateri filosofice și științifice, avid de cunoaștere, Titu Maiorescu trebuie să fi suferit un adevărat șoc la întâlnirea cu reala stare culturală a așa-zisei intelectualități ieșene. Căci intelectualității, fie ea alcătuită la un moment dat din "dame amabile și gentile" sau din elevi emoționați precum George Panu, i se adresa tânărul prelector, în încercarea sa de a "povesti" celor din sală lucrurile nemaiauzite pe care, la
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
ci tocmai la lumea bună, așa cum era ea definită în accepțiunea veacului XIX: Deși prelecțiunile aceste erau numite populare, ele n-aveau nimic popular, nici ca subiect, nici ca expunere, nici ca public. Ele erau frecventate de tot ce societatea ieșeană avea mai ales și mai distins; jumătatea sălei era ocupată de damele cele mai elegante, restul din personagiile principale; prințul bezedea Grigore Sturdza se așeza în fața oratorului, stând foarte des în picioare [...] Ca public, pe lângă cel arătat mai sus, restul
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]