7,197 matches
-
nuanțele posibile ale erotismului, Călinescu reproșează creatorului autohton misoginismul, suficiența virilă (semn de primitivitate și, implicit, de "idealism"), meteahnă ce-l constrânge să aprecieze femeia numai ca realitate empirică. Concluzia: iubirea pentru femeia-entitate metafizică lipsește aproape cu desăvârșire din repertoriul imaginarului erotic al literaturii noastre. Când făcea această observație, Călinescu va fi avut în vedere, cu siguranță, numai anumite opere, considerate reprezentative, din tradiția realismului mimetic (într-o conferință despre femeia română dădea drept exemplu tipic pe Ana lui Vasile Baciu
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
la care nu a participat semn că "memoria poetului se confundă cu o impersonală memorie a lumii"207. Și totuși, cu toate "erorile" menționate, se pare că Lovinescu sesizase corect importanța visului, perceput ca un element configurator nu doar al imaginarului artistic eminescian, ci și al "filosofiei" poetului. Visul nu constituie, prin urmare, o formă de evaziune, el are o funcție cognitivă, reprezintă o modalitate privilegiată de explorare a Sinelui. În aceeași ordine de idei, Ilina Gregori atrăgea atenția asupra "structurii
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
în Renaștere. 1484, traducere de Dan Petrescu, prefață de Mircea Eliade, postfață de Sorin Antohi, Editura Nemira, București, 1994. Culianu, Ioan Petru, Studii românești I, traducere de Corina Popescu și Dan Petrescu, Editura Nemira, București, 2000. Dobrescu, Caius, Mihai Eminescu. Imaginarul spațiului privat. Imaginarul spațiului public, Editura Aula, Brașov, 2004. Dobrogeanu Gherea, Constantin, Studii critice, I, Bucuresci (București), Tipografia Românulu, Vintila C.A. Rosetti, 1890. Dragomirescu, Mihail, Scrieri critice și estetice, Z. Ornea (ed.), E.P.L., București, 1969. Elias, Norbert, Procesul civilizării
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
traducere de Dan Petrescu, prefață de Mircea Eliade, postfață de Sorin Antohi, Editura Nemira, București, 1994. Culianu, Ioan Petru, Studii românești I, traducere de Corina Popescu și Dan Petrescu, Editura Nemira, București, 2000. Dobrescu, Caius, Mihai Eminescu. Imaginarul spațiului privat. Imaginarul spațiului public, Editura Aula, Brașov, 2004. Dobrogeanu Gherea, Constantin, Studii critice, I, Bucuresci (București), Tipografia Românulu, Vintila C.A. Rosetti, 1890. Dragomirescu, Mihail, Scrieri critice și estetice, Z. Ornea (ed.), E.P.L., București, 1969. Elias, Norbert, Procesul civilizării. Cercetări sociogenetice și
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
nevoie de "ieșire din provincie", se întoarce spre sfârșitul carierei, amenințând la un moment dat să uzurpe statutul cu greu câștigat al acestuia în calitate de critic. Desigur, nu e vorba de o vulgară teorie a ficțiunii ca formă de compensare în imaginar a neîmplinirilor teoreticianului literaturii. Așa cum ideologia lovinesciană este un construct polilateral, cu pliuri obscure și deschideri neașteptate, și opera literară scrisă de critic cuprinde mai mult decât plonjeuri "estetice" în imaginar. Pentru Antonio Patraș, opera literară majoră se caracterizează prin
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
vulgară teorie a ficțiunii ca formă de compensare în imaginar a neîmplinirilor teoreticianului literaturii. Așa cum ideologia lovinesciană este un construct polilateral, cu pliuri obscure și deschideri neașteptate, și opera literară scrisă de critic cuprinde mai mult decât plonjeuri "estetice" în imaginar. Pentru Antonio Patraș, opera literară majoră se caracterizează prin rafinament estetic, dar mai ales prin reflecția morală, perspectivismul ideologic bogat, ca și prin puzderia de imponderabile ce scapă orizontului conștiinței. Complexitatea scrierii literare vine din complexul moral, psihologic și intelectual
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
creuzet al unor influențe și tendințe estetice multiple, vechi și noi) rezidă tocmai în multitudinea de "voci" care compun "eul liric", ireductibil la unitate aceeași observație se regăsește și în lucrările de dată ceva mai recentă: Caius Dobrescu, Mihai Eminescu. Imaginarul spațiului privat. Imaginarul spațiului public, Editura Aula, Brașov, 2004 și Ilina Gregori, Știm noi cine a fost Eminescu? Fapte, enigme, ipoteze, Editura ART, București, 2008. 74 Iorga a determinat, prin influența sa, respingerea candidaturii la Academie a lui E. Lovinescu
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
influențe și tendințe estetice multiple, vechi și noi) rezidă tocmai în multitudinea de "voci" care compun "eul liric", ireductibil la unitate aceeași observație se regăsește și în lucrările de dată ceva mai recentă: Caius Dobrescu, Mihai Eminescu. Imaginarul spațiului privat. Imaginarul spațiului public, Editura Aula, Brașov, 2004 și Ilina Gregori, Știm noi cine a fost Eminescu? Fapte, enigme, ipoteze, Editura ART, București, 2008. 74 Iorga a determinat, prin influența sa, respingerea candidaturii la Academie a lui E. Lovinescu. 75 "D. Lovinescu
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
onoare ale Alteței Sale Regale, Principesa României, Eliza Grecianu, din vară aceluiași an35. În corespondență cu pricina am regăsit și obiectivul pentru care era fondată asociația, adică acela de a risipi imaginea cu privire la reputația îndoielnică pe care o aveau în imaginarul comun studenții români de la Bruxelles. Desigur, erau luate în calcul și obiectivele strict profesionale, ca și cele legate de conturarea unei ambiante culturale în conformitate cu statutul intelectual al membrilor asociați 36. Societatea studenților români de la Universitatea Liberă din Bruxelles și-ar
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
căutător de subvenții pentru studiile sale, care, parcă nu se mai încheiau... Începuse prin 1897... Nu știm dacă în mod real s-au găsit împreună atunci, la cumpăna anilor 1903-1904, ori i-a reunit pur și simplu întâmplarea sau vreun imaginar prea bogat al unor terți. În fine, am mai reținut și istoria unui alt personaj în momentul în care traversa durerea pierderii soției, dar și satisfacția susținerii doctoratului în științe juridice la Universitatea Nouă din Bruxelles. Este vorba de tânărul
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
modelele occidentale ale cercetării istoriei în veacul trecut. Ne referim la domeniul "istoriei mentalităților", ce și-a dobândit cu greu drept de cetate în canonul literaturii de specialitate autohtone, demers de care este legat numele lui Alexandru Duțu. Imaginile și imaginarul, sensibilitatea și sensibilul sunt teme care s-au regăsit frecvent în studiile sale. Așadar, seria se gaseste sub înrâurirea tradițiilor istoriografice reprezentate de Roger Chartier și Alexandru Duțu. Nu vor lipsi nici abordările de "antropologie istorică", domeniu explicit definit în
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
nu este nouă, dar apariția și dezvoltarea tehnologiei informației au condus la proliferarea acestei realități, astfel încât se vorbește tot mai des de un exod în masă spre un teritoriu vast și încă insuficient explorat, care promite să dizolve barierele dintre imaginar și real și să creeze noi forme de interacțiune umană. Explozia demografică a spațiului virtual s-a concretizat în apariția unui număr impresionant de comunități online variate, cu un flux continuu al membrilor care le accesează și cu un potențial
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
1983-1992, The Triumph of Imperfection, Imperfection and Defeat: The Role of Aesthetic Imagination in Human Society. Sorin Antohi (n. 1957), este istoric al ideilor, eseist, traducător. Este traducătorul și coordonatorul mai multor volume, precum și autorul lucrărilor (selectiv): Utopica. Studii asupra imaginarului social, Civitas imaginalis. Istorie și utopie în cultura română, Exercițiul distanței. Discursuri, societăți, metode, Imaginaire culturel et réalité politique dans la Roumanie moderne. Le stigmate et l'utopie, Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public, Le Néant roumain. Un entretien/Neantul
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
și polemica dintre evazionism și literatura de reacție și de conștiință"77. Evazionismul se află pe terenul politicii de înfruntare a comunismului, manifestat în prima perioadă de liberalizare. Dar într-o perioadă de liberalizare, scriitorii nu ar trebui să folosească imaginarul, metafora, sensurile alegorice, nu ar trebui să se citească printre rânduri. Numai că libertatea în această perioadă înseamnă libertatea de a scrie pe temele politicii oficiale, fără să se redea starea de fapt a societății. Scriitorii profită de pe urma confuziei ideologice
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
și a "Tezelor din iulie 1971", urmărind felul în care sunt tratate de Monica Lovinescu. De exemplu, am lămurit părerea autoarei despre evazionismul manifestat în prima perioadă de liberalizare și consecințele uzitării acestui stil. Într-o perioadă de liberalizare, folosirea imaginarului și cititul printre rânduri nu își au rostul. Numai că autonomia creatoare în această perioadă înseamnă a scrie pe temele politicii oficiale, fără să se redea starea de fapt a societății. În consecință, atenția scriitorilor se îndreaptă spre trăirile psihice
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
Critica Limbaj secund, Editura Facla, Timișoara, 1981. Booth, Wayne, C., Retorica romanului, traducere de Alina Clej și Ștefan Stoenescu, Editura Univers, București, 1976. Bratu, Savin, De la Sainte-Beuve la noua critică, Editura Univers, București, 1974. Burgos, Jean, Pentru o poetică a imaginarului, traducere de Gabriela Duda și Micaela Gulea, Editura Univers, București, 1988. Cartianu, Grigore, Crimele revoluției. Sângeroasa diversiune a KGB-iștilor din FSN, Editura Adevărul Holding, București, 2010. Cartianu, Grigore, Sfârșitul Ceaușiștilor. Să mori împușcat ca un animal sălbatic, Editura Adevărul
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
Wayne C. Booth, Retorica romanului, Editura Univers, București, 1976, p. 231. 390 Jean Ricardou, "Literatura: O critică", în Pentru o teorie a textului. Antologie "Tel Quel"(1960-1971), Editura Univers, București, 1980, p. 143. 391 Jean Burgos, Pentru o poetică a imaginarului, Editura Univers, București, 1988, p. 250. 392 Paul Ricoeur, Despre traducere, Editura Polirom, Iași, 2005, p. 66. 393 Ibidem, p. 92. 394 Monica Lovinescu, La apa Vavilonului, ed. cit., p. 103. 395 Ibidem, p. 104. 396 Ibidem, p. 322. 397
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
fonetic: textul lingvistic actualizează limba prin semne vocalarticulate (text oral) sau prin semne grafice (textul scris); b. nivelul lexicosemantic: orice text lingvistic are un sens, conferit prin cuvintele, prin enunțurile care îl alcătuiesc, prin actualizarea unui referent real sau ficțional/imaginar; prin sensurile sale, textul vizează o finalitate cognitivă și comunicativă; c. nivelul morfosintactic: fiecare text lingvistic este un ansamblu organizat de semne (unități lexicale, structuri morfologice, unități sintactice), în baza unor paradigme flexionare ale părților de vorbire și ale unor
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
actului de comunicare sunt multiple: informativ, persuasiv, educativ, prag matic, ludic, relaționare socială, delectare, manifestare a unor trăiri afective etc. În actul vorbirii și al scrierii colocviale sunt mai accentuate funcția informativă (orien tată spre un referent real sau ipotetic/imaginar), cea emotivă (focalizată asupra emițătorului) și cea conativă (centrată pe receptorul mesajului); celelalte funcții se activează în mai mică măsură. Compunerile scrise în stilul colocvial sunt de tip epistolar (corespondența particulară: scrisoarea familială/amicală, cartea poștală, telegrama, invitația, felicitarea, biletul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
procedeele și figurile de construcție au rol definitoriu în producerea semnificației (recurența, simetria, dislocarea, elipsa, opoziția); - la nivel stilistic, „sub acțiunea principiului metaforic, raporturile sintactice se dezvoltă în structuri imagistice, în spațiul cărora se confruntă un univers real cu unul imaginar“ (Dumitru Irimia). 5.2. Registrele stilistice particulare Registrul stilistic regional conferă identitate geografic lingvistică universului ficțional, personajului/naratorului sau instanței lirice exprimate. - Sunt utilizate, în scop expresiv, toate tipurile de regionalisme (lexicale, fonetice, semantice, gramaticale). Efecte stilistice: lărgirea seriei sinonimice
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
războiului, tema lui Faust, a lui Don Juan etc.). La nivel textual (perspectivă intratextuală), tema este un principiu de organizare ce conferă un sens global textului, este un centru ideatic de control spre care converg mo tivele literare și simbolurile imaginarului artistic. Indici textuali tematici: - termeni cu grad mare de conceptualizare, enunțați în titlu/în incipit (Iubire de L. Blaga; tema timpului în incipitul din Moromeții de M. Preda, de pildă) - câmpuri semantice principale pe care se construiește discursul artistic (cele
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
oamenilor comuni și cel al geniului creator) - rețeaua de simboluri/motive/metafore pe care se structurează viziunea artistică (ex.: simbolurile și motivele thanatice în Plumb de G. Bacovia sugerează tema eșecului existențial/tema morții). Motivul literar este o componentă a imaginarului artistic, un element de structurare și de semnificare a textului literar, prin care se concretizează tema operei. Motivul este o structurală minimală a discursului artistic și poate reprezenta: - elemente ale naturii: izvorul, lacul, marea, codrul, muntele, luna, soarele, steaua, ploaia
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
discursul personajelor (timp/durată anterioară, „povestită“ de către personaje) - planul discursului dramatic, reliefând conflictele, confruntările de idei dintre personaje - planul convențiilor teatralității - limbajele scenice (nonverbale), specifice artei dramatice (joc scenic al actorilor, vestimentație, decor, recuzită, sunet, lumini etc.) În genul liric, imaginarul poetic se structurează, de cele mai multe ori, pe două planuri: - planuri temporale: al evocării/al prezentului liric, al prezentului/al proiecției în viitor; retrospectiv/anticipativ, diurn/nocturn, efemer/etern etc. - planuri spațiale - terestru/cosmic, al realității exterioare/al realității interioare, al
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
ca în romanul călinescian Enigma Otiliei, de pildă) sau „pulverizată“ în tot spațiul diegetic și în discursul mai multor instanțe descriptor (narator și personaje, precum în Moromeții de Marin Preda). - Portretul/autoportretul liric are, de cele mai multe ori, funcție de structurare a imaginarului poetic (Evocare de Nichita Stănescu, Autoportret de Lucian Blaga, de exemplu). Frecvent, „obiectul“ contemplației este textualizat prin titlu sau prin laitmotivul/ cuvântul cheie al discursului poetic. - Descrierea de tip tablou are rolul de a detalia cronotopul ficțional. Perspectiva descriptorului poate
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
sau pot rămâne repere arhetipale, indeter minate. Spațiul, formă obiectivă universală a existenței materiei, devine în opera literară un element structurant, ca principiu de organizare a descrierii, ca spațiu al acțiunii în opera epică și dramatică sau ca matrice a imaginarului poetic. Spațializarea cadrului diegetic ori a celui poetic se conformează mai multor modele, care pot fi însă sistematizate. Indicii textuali ai spațiului ficțional pot fi: substantive (marea, pe cer, sub salcâm, București etc.), adverbe de loc sau locuțiuni adverbiale (acasă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]