12,854 matches
-
probe și indicii. Mi s-ar putea obiecta că eu, bunăoară, ca intelectual și inventator de povești, aș putea să intru în acea lume explicit politică (a puterii sau aproape de aceasta), să mă compromit cu această lume și să beneficiez implicit de dreptul de a avea, cu mare probabilitate, acces la probe și indicii. Dar la o astfel de obiecție eu aș răspunde că aceasta nu este posibil, pentru că tocmai repulsia ideii de a intra în această lume politică se identifică
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
o repet. Însă primul lucru pe care aș dori să-l spun e acesta: când vine vorba despre avort, este singura dată când radicalii și cei mai puri și mai riguroși democrați favorabili acestei practici fac apel la Realpolitik, recurgând implicit la ignorarea „cinică” a stării de fapt și a bunului-simț. Dacă ei și-au pus mereu, înainte de orice și poate la nivel ideal (așa cum e normal), întrebarea care sunt „principiile reale” ce trebuie apărate, de data aceasta n-au făcut
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
unei privilegieri absolute a normalității e pe cât de naturală, pe atât de vulgară și chiar criminală. Totul este aici prestabilit și conformist, configurându-se ca un „drept”; chiar și ceea ce se opune unui astfel de „drept” (inclusiv tragismul și misterul, implicite în actul sexual) este în mod conformist asumat. Din inerție, conducătorul acestei violențe majoritare este din nou Biserica catolică, chiar în vârfurile sale progresiste și avansate (a se citi cumplitul paragraf de la pagina 323 din Biserica și sexualitatea al progresistului
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
Corriere della Sera l-a intitulat „Eu sunt împotriva avortului” - când, de fapt, ar fi fost mai bine să-l intituleze „Eu sunt împotriva unei lupte triumfaliste pentru legalizarea avortului” -, nu am rezistat tentației de a deschide o scurtă și, implicit, schematică paranteză ecologică. Or, tocmai în această paranteză s-a strecurat o observație a mea privind iubirea așa-numită „împotriva naturii” (dar nu neapărat homosexuală) și am profitat de ea ca să plasez o mică răzbunare împotriva lui De Marsico, pentru că
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
au căutat un dialog, s-au reunit pentru a dezbate colectiv problemele care erau esențiale pentru primii și culturale pentru cei din urmă. De aici s-a născut această „cercetare” (după cum se autodefinește). Tinerii „neadaptați” și-au povestit experiențele, cerând implicit ajutor, tinerii intelectuali burghezi i-au ascultat și au încercat să le dea o mână de ajutor. Dacă această cercetare ar fi fost un roman, nu s-ar ști cum se termină. Probabil prost. Nu este suficient să crezi că
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
ce domină cel puțin patetic tot manualul. Însă carența analitică a lui Daniel și Baudry în privința relației dintre homosexualitate și politică nu derivă dintr-o ideologie discutabilă despre homosexualitate. Într-adevăr, din cartea lui Daniel și Baudry rezultă, cel puțin implicit, că un homosexual iubește sau face dragoste cu un alt homosexual, în vreme ce lucrurile nu stau deloc așa. Un homosexual, în general (în enorma majoritate, cel puțin în țările mediteraneene), iubește și vrea să facă dragoste cu un heterosexual dispus să
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
imediat, mediu sau lung). Majoritatea modelelor S.O. susțin că stresorii din mediul muncii produc schimbări majore (perceptibile sau nu) la nivel psihologic, fiziologic sau comportamental, care conduc la efecte negative imediate sau mediate. În majoritatea paradigmelor moderne se propune implicit sau explicit că relația dintre stresorii ocupaționali-organizaționali și efectele S.O. este moderată/mediată de o multitudine de factori (caracteristici individuale genetice, dobândite sau situaționale specifice). Există modele care preferă focalizarea pe factori direct (ușor) măsurabili/operaționabili decât pe cea
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
favorizat o definire restrânsă, unilaterală a consistenței comportamentale, deși, așa cum spuneau Argyle și Little, realitatea socială este mult mai complexă, cunoașterea tuturor forțelor având largi implicații pentru cercetare. Aceștia au ilustrat mai multe moduri alternative de conceptualizare a personalității și implicit a formelor ei de consistență, relevând implicațiile distincte pe care fiecare dintre acestea le antrenează în raport cu acuratețea predicțiilor lansate asupra comportamentelor sociale. Argyle și Little (1972) au considerat că una dintre cele mai importante diferențe dintre modelele sau teoriile personalității
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
fie perioadele de timp între două măsurători succesive pentru a putea vorbi de stabilitate și consistență cross-temporală la nivelul personalității? Atunci când măsurarea personalității se face dintr-o perspectivă temporală scurtă (ca în situația test-retest), de regulă se operează (explicit sau implicit) cu asumpția că situația în care se realizează măsurarea rămâne constantă (cel puțin în termeni relativi) între două sau mai multe momente succesive, fapt care permite cercetătorului să determine stabilitatea unor comportamente-indicatori ai unor trăsături de personalitate. În măsura în care între momentul
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
păstrează invarianța de-a lungul timpului reprezintă o dovadă posibilă a consistenței personalității. Această asumpție a fost lansată și creditată ca explicație validă de modelul dispoziționalist, întrucât se pleca de la premisa că, dacă un comportament rămâne invariant în timp, atunci implicit trebuie recunoscut că variabilele endogene ale personalității au o forță determinativă mai mare decât cele situaționale, acestea din urmă „prin definiție” fiind supuse unor modificări de conținutul de-a lungul timpului. Perspectiva temporală a condus la o singură accepțiune globală
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
în esență demararea unui demers interacționist, în practică, așa cum arăta Krahe (1992), „cercetarea pe scară largă a coerenței patternurilor de personalitate încă așteaptă să fie lansată” (p. 16). Specificitatea comportamentală. Chiar dacă în psihologia personalității, în perioada de debut, o normă implicită în gândirea cercetătorilor a fost aceea că personalitatea umană dispune intrinsec, prin natura organizării sale de consistență expresiv-comportamentală, se pare că au fost și cercetători nonconformiști, care au deviat de la această normă. Walter Mischel este un nume proeminent în acest
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
au fost și cercetători nonconformiști, care au deviat de la această normă. Walter Mischel este un nume proeminent în acest sens. În 1968 el a publicat cartea Personality and assessment, în care, pentru prima oară în istoria psihologiei personalității, aceste asumpții implicite aveau să fie „detronate”, fiind mai degrabă transformate în simple ipoteze care trebuiau însă confirmate, atâta timp cât personalitatea mai aspira la dobândirea statutului de știință. În urma prezentării unor dovezi extensive și robuste la acea dată, Mischel avea să propună renunțarea la
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
cei care inițial se declaraseră situaționiști - spre o formulă de interacționism dinamic, confundându-se practic cu conceptul de coerență propus de acest model. 5. Forme de consistență Sarah E. Hampson (1982) arată că întotdeauna când se vorbește despre consistență comportamentală implicit se face referire la minimum două momente de timp. Pentru a evita orice neclaritate legată de forma (tipul) de consistență avută în vedere, cercetătorul ar trebui să specifice în analiza efectuată, în privința trăsăturii de interes, dacă aceasta este surprinsă prin
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
of Personality: An Introduction, Routledge & Kegan Paul, London, 1982) Din combinația celor două variabile, fiecare cu câte două submodalități, rezultă patru forme/tipuri de consistență comportamentală. Deoarece în măsurarea oricăreia dintre cele patru forme de consistență sunt luate în considerare (implicit sau explicit) minimum două momente temporale distincte, s-ar putea obiecta că atât comportamentele, cât și situațiile s-ar modifica într-o anumită măsură în trecerea de la un moment la altul, nemaiputându-se vorbi de identitate absolută. De aceea, trebuie
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
controversies concerning the cooperation with the specialists in human and social sciences. Key words: challanges, religious organizations, church, priest. 1. Introducere În decursul istoriei umanității, instituția religioasă a jucat un rol major asupra destinului social. Diversitatea mare a cultelor și implicit a organizațiilor religioase a constituit și constituie și astăzi fundamentul real sau aparent al nenumărate tipuri de conflicte. Aflată întotdeauna la mijloc, între credința cetățeanului de rând și viața social-politică, problema religioasă relevă o față spirituală și una organizațională, ambele
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
să identifice factorii cei mai semnificativi și totodată cei mai incerți. Aceștia sunt cei care vor decide direcția pe care o va lua viitorul sub raportul problemei centrale. Studenții vor discuta importanța potențială a fiecăruia dintre factori, subliniind forțele dominante implicite din fiecare. Fiecare dintre acești factori poate fi plasat pe o axă în funcție de gradul său de incertitudine - cei doi poli ai axei indicând două modalități opuse de manifestare a aceluiași factor. Studenții vor trebui să aleagă și o a doua
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
concepte cum ar fi: setul mintal, profeția autoîmplinirii și utilitatea acestora ca instrumente de dezvoltare a individului. Autoarea susține că poate cea mai importantă implicație a cercetărilor recente din domeniul științelor cognitive este capacitatea limitată a conștientului și implicațiile învățării implicite. Sunt, de asemenea, prezentate procese cognitive, cum ar fi percepția, gândirea, memoria și comportamentul cognitiv, rezolvarea de probleme, învățarea, decizia și creativitatea și implicațiile lor în dezvoltarea în organizații. Următorul capitol este consacrat problemelor legate de diferențele individuale. Autorul american
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
asemenea demers depășind cu mult intențiile rubricii de față. Considerând însă că lucrarea lui Drucker The practice of management, apărută în 1954, reprezintă o carte de referință nu doar în biografia științifică a autorului ei, ci și în biografia managementului, implicit a psihologiei organizațional-manageriale, ne propunem să stăruim asupra câtorva idei cuprinse în ea. Drucker își mărturisește „ambițiile” încă din prefața lucrării. El arată că intenționează să lărgească frontierele cunoașterii, dar mai mult decât atât să diminueze diferența dintre ceea ce poate
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
de caz" Un design de cercetare este logica prin care datele ce trebuie colectate (și concluziile care trebuie trase) sunt legate de Întrebările inițiale ale studiului. Orice investigație empirică are un design de cercetare - dacă nu unul explicit, măcar unul implicit. Formularea unei „teorii” despre ceea ce se studiază ajută la operaționalizarea designurilor și la clarificarea lor mai detaliată. În plus, elaborarea designurilor trebuie să maximalizeze patru condiții legate de calitatea studiului: (a) validitatea de construct, (b) validitatea internă (doar pentru studii
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
ajuta totuși să concepeți studii mai riguroase și mai solide din punct de vedere metodologic. Definiția designurilor de cercetare După cum am mai menționat, orice tip de studiu empiric are un design de cercetare explicit - iar dacă nu, cel puțin unul implicit. În sensul cel mai elementar, designul este secvența logică ce leagă datele empirice de Întrebările inițiale ale studiului și, În cele din urmă, de concluziile sale. La modul colocvial, un design de cercetare este un plan logic pentru a ajunge
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
corectă? Au fost luate În considerare toate explicațiile și posibilitățile alternative? Sunt dovezile convergente sau nu? Par ele a fi riguroase? Printr-un design de cercetare care anticipează aceste Întrebări se face un pas Înainte spre rezolvarea problemei deducțiilor și, implicit, a validității interne. Cu toate acestea, tacticile specifice pentru obținerea acestui rezultat sunt greu de identificat, În special pentru studiile de caz. În tabelul 2.1 sunt oferite o serie de sugestii pentru rezolvarea problemelor de validitate internă. Una dintre
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
studiul. Cadrul descriptiv organizează și etapa de analiză a investigației. (Ca o digresiune, un exercițiu folositor ar fi notarea structurii studiilor de caz existente - de exemplu, cele amintite de casetele cărții de față - și examinarea cuprinsurilor, acesta fiind un indiciu implicit referitor la diferitele abordări analitice.) În alte situații, obiectivul inițial al studiului de caz poate fi de altă natură, Însă o abordare descriptivă vă poate ajuta să identificați legăturile cauzale corespunzătoare ce trebuie analizate, chiar și cantitativ. Caseta 24 oferă
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
două dintre aceste etape și nu prin toate trei, ipoteza susținea că persoana respectivă nu va folosi marijuana În mod regulat, după experiența inițială. Acest tip de postanaliză făcută de Kidder trebuie repetată pe viitor pentru a descoperi tehnici analitice implicite asemănătoare. Serii de timp simple. Prin comparație cu analiza generală pattern matching, un design de serii cronologice poate fi mult mai simplu, Într-un sens: aici poate exista o singură variabilă dependentă sau independentă. În aceste condiții, atunci când foarte multe
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
că pe niște egali,indiferent cine sunt părinții noștri,unde locuim sau care este credința noastră.Merităm tot ceea ce lumea ne poate oferi mai bun.” (E.P.Dutton,1987-Corul Copiilor) Principalul obiectiv al educației penru cetățenie europeană este transformarea școlii și implicit a grădiniței, din instituții educative de formare în instituții educative de construcție și transformare a indivizilor și societății. Elementul esențial într-un mediu educativ favorabil îl reprezintă existența posibilităților multiple de învățare, grupa jucând un rol primordial în acest mediu
Aplicaţii ale noului curriculum în învăţământul preşcolar. In: Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]
-
prin intermediul construirii de piscine, devenite celebre în domeniu. Apele subterane au reprezentat tot timpul o importanță vitală. Primele fântâni pentru apă potabilă au fost săpate în Egipt și China antică. Cu toate că izvoarele erau considerate ca ceva sacru, geneza acestora, și implicit a apelor subterane, a incitat cele mai luminate minți ale Antichității și Evului Mediu. Aristotel susținea teoria condensării apelor subterane care producea cea mai mare parte din apa ce se scurge prin izvoare. Majoritatea filozofilor antici considerau că apa de
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]