8,976 matches
-
strigând după ajutor. înțelepți sau agresivi, senini sau damnați, domestici sau nomazi, rebeli sau docili, nobili sau ocnași se lăsau consumați de frământări deșarte sau înălțătoare, nedispuși să se destăinuie decât unui om mai însingurat decât ei. Un sentiment de incertitudine îl apăsa. Se hotărî, după luni de zile, să deschidă ușa propriei sale claustrări. Un simț biologic îi dictase că afară e noapte. Animalele nocturne cu priviri fosforescente însuflețeau bezna cu trupuri arcuite și cu chemările lor de rut. Cutreieră
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
starea de letargie a supraveghetorului său, Carol evadează, savurându și libertatea și posibilitatea de a înfăptui fără opreliști actul sinuciderii. În urma unui monolog interior, el sesizează unitatea dintre păzitor și păzit, are senzația dedublării și romanul se încheie în tonalitatea incertitudinii privind existența a două personaje sau a unuia singur. Dialogul dintre cei doi pare la prima vedere un schimb de idei, el nu este însă decât articularea reluată iarăși și iarăși a aceleiași perplexități. Eroii nu sunt ceea ce par, nu
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
scrisă numai pentru ca la colecția de obiecte stranii din cele 12 casete să se mai adauge unul, cel mai ciudat: cartea însăși. Straniu este tocmai universul ei, învecinat cu realismul, învecinat cu fantasticul, dar menținându-se permanent în propria-i incertitudine. Povestea Comisionarului e stranie și se încheie straniu, lucrurile colecționate de Arhivar sunt stranii, oamenii pe care-i întâlnește sunt stranii, istoriile lor bizare. Toți și toate încap într-o replică ionesciană, " Ce ciudat, ce bizar, ce coincidență!", cu toate
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
Istrati, Pavel Chihaia (cel din Blocada) ș.a.m.d. Finalul povestirii rămâne deschis. în loc a-i da câștig de cauză unuia dintre "oponenți" (este ideea vehicul", care menține curiozitatea cititorului adeziune pândită concomitent de insatisfacția soluției așteptate), autorul induce o incertitudine esențială pentru construcția epică: astfel nu vom mai avea siguranță dacă am urmărit efectiv o dispută între două persoane sau numai frământările aceleiași conștiințe dedublate, un binom reductibil la unu. Ni se propune deopotrivă o rezolvare în plan ontologic: nimeni
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
sfinții Chiril și Metodiu, patronii Europei, dar totuși în același calendar sunt amintiți doi sfinți cu numele de Valentin, care sunt puși la grămadă, doi în unu’, amândoi pe data de 13 februarie. Cartea, spune că există totuși multă, multă, incertitudine cu privire la viețile celor doi sfinți, datele pierzându-se în negura istoriei. Unii vorbesc de Sfântul Valentin de Roma, preot, și Sfântul Valentin de Terni, episcop. Alții cred că este vorba de una și aceeași persoană. "Cel dintâi, preotul, ne este
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
amintit de întîiul roman al dlui Anton Holban și amănuntul este de două ori prețios. Amorul torturat și torturant pe care Sandu îl nutrește pentru Irina, este de fapt amorul unui intelectual, unui cerebral, mai exact, ros de propriile-i incertitudini logice, pentru o făptură simplă, poate, dar total anticerebrală, într-un cuvânt femeie. Or, un astfel de amor, cu filtrarea tuturor veninurilor, numai cât cu o decantare mai sistematică ne-a dat dl Camil Petrescu, în amorul lui Ștefan Gheorghidiu
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
ar fi mijloacele "naratorului", autenticitatea mișcărilor sufletești statornicite în discurs este necontestabilă. Nimeni, în afară de Camil Petrescu, n-a surprins, până la apariția primului roman analitic al lui Anton Holban, procese sufletești în însăși derularea lor concretă. Niciunde în teritoriul prozei românești, incertitudinea, așteptarea, anxietatea, sentimentul de umilință, amorul propriu rănit nu apăruseră ca simțăminte trăite direct, ca adevărate realități materiale. Chiar și Hortensia Papadat-Bengescu relatase și rezumase doar până atunci evenimente din sfera psihicului, și tot astfel avea să procedeze și în
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
strigând după ajutor. înțelepți sau agresivi, senini sau damnați, domestici sau nomazi, rebeli sau docili, nobili sau ocnași se lăsau consumați de frământări deșarte sau înălțătoare, nedispuși să se destăinuie decât unui om mai însingurat decât ei. Un sentiment de incertitudine îl apăsa. Se hotărî, după luni de zile, să deschidă ușa propriei sale claustrări. Un simț biologic îi dictase că afară e noapte. Animalele nocturne cu priviri fosforescente însuflețeau bezna cu trupuri arcuite și cu chemările lor de rut. Cutreieră
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
starea de letargie a supraveghetorului său, Carol evadează, savurându și libertatea și posibilitatea de a înfăptui fără opreliști actul sinuciderii. În urma unui monolog interior, el sesizează unitatea dintre păzitor și păzit, are senzația dedublării și romanul se încheie în tonalitatea incertitudinii privind existența a două personaje sau a unuia singur. Dialogul dintre cei doi pare la prima vedere un schimb de idei, el nu este însă decât articularea reluată iarăși și iarăși a aceleiași perplexități. Eroii nu sunt ceea ce par, nu
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
scrisă numai pentru ca la colecția de obiecte stranii din cele 12 casete să se mai adauge unul, cel mai ciudat: cartea însăși. Straniu este tocmai universul ei, învecinat cu realismul, învecinat cu fantasticul, dar menținându-se permanent în propria-i incertitudine. Povestea Comisionarului e stranie și se încheie straniu, lucrurile colecționate de Arhivar sunt stranii, oamenii pe care-i întâlnește sunt stranii, istoriile lor bizare. Toți și toate încap într-o replică ionesciană, " Ce ciudat, ce bizar, ce coincidență!", cu toate
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
Istrati, Pavel Chihaia (cel din Blocada) ș.a.m.d. Finalul povestirii rămâne deschis. în loc a-i da câștig de cauză unuia dintre "oponenți" (este ideea vehicul", care menține curiozitatea cititorului adeziune pândită concomitent de insatisfacția soluției așteptate), autorul induce o incertitudine esențială pentru construcția epică: astfel nu vom mai avea siguranță dacă am urmărit efectiv o dispută între două persoane sau numai frământările aceleiași conștiințe dedublate, un binom reductibil la unu. Ni se propune deopotrivă o rezolvare în plan ontologic: nimeni
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
tineretului, București, 1968, p. 34-35. Adela este nu atât romanul unei tinere femei, cât analiza crizei sentimentale a unui cvadragenar de o luciditate extremă. Câștigând dragostea unei femei de douăzeci de ani, Emil Codrescu, eroul cărții, e măcinat totuși de incertitudini, suspectând și analizând orice gest al partenerei pentru a descoperi sensuri acolo unde nu sunt. Când i se pare că a sesizat un amănunt care anterior îi scăpase, el are un fel de satisfacție, o adevărată bucurie a durerii. Miezul
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
naturii fizice, organice a personajului feminin încearcă să o mențină Emil Codrescu. Comportamentul ei i se pare plin de mister și secretele lui încearcă să le dezlege eroul, încearcă să o cunoască. Nu există niciodată un răspuns clar, rațional, și incertitudinile lui sunt mereu consolidate. După cum recunoaște cu scepticism, "a cere unei femei o explicație rațională este absurd", la fel cum el însuși ar fi nemulțumit dacă ar fi iubit "pentru" ceva anume și nu iubit pur și simplu, fără o
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
justifica nu este iubire". Iubirea, înțeleasă într-o ordine a existenței, este predicat, și nu atribut. De aici și dilema între a-și "cunoaște" personajul, disecîndu-i însușirile limitative, și a se păstra într-o liniște contemplativă. În acest amestec de incertitudini care este iubirea, corpul iubitei devine certificatul unei prezențe, garanția unei existențe. Dragostea lui Emil pentru Adela este simultan o apropiere fizică treptată, o micșorare a spațiului despărțitor, și o îndepărtare imaginară, necesară "purității" iubirii, dar și coerenței discursului fictiv
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
inteligent cu lumea, cu proștii. Idealismul, spiritul, capacitatea de a juca mai multe roluri, pentru că inteligentul are și imaginația, judecată morală, sobrietatea și disprețul cabotinismului, iată câteva coordonate ce definesc omul superior. Care, în fața lumii, nu trebuie să-și dezvăluie incertitudinile, autoexigențele, deoarece lumea va denutura, din invidie și neputință intelectuală. De aceea sunt recomandate, ca și la Baltasar Gracian în Oracolul manual și Criticonul, prudența, delicatețea, socotită cea mai aleasă calitate, politețea securizantă, camuflarea psihică. "Plăcere divină: să te arăți
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
din sticla de pe masă, Subotin se Încumetă să spună ce-l rodea pe suflet: „Am impresia că sunteți o halucinație de-a mea...“ Brigadierul privi din nou spre muta sa interlocutoare, care mișca ușor din cap... „Ca să-mi risipiți această incertitudine, va trebui să mâncați o bucățică de salam... Dacă veți mânca, voi trage concluzia că am de-a face cu o făptură vie. Halucinațiile nu pot să ingurgiteze nici un fel de hrană. Iar dacă, să presupunem prin absurd, ar mânca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
concluzie, peștele e comestibil...!” Fiecare cuvânt rostit de laborantă avea o rezonanță sinistră, În care bolnavul rămase buimăcit. Se desmetici Însă repede, verificînd inscripția de pe ușă care corespundea cu locul unde se aflau, bolborosind cu vocea sugrumată de emoție, de incertitudine. „Imposibil...!! E o confuzie...!! Îmi da-ți voie să văd Înscrisul cu ochii mei...!?” Femeia făcu ochii mari ascuzând la spate registrul. Preciză cu vocea evident iritată. „Străinii n’au acces... Bună ziua...” - mai zise laboranta furișindu-se În spatele ușii. „Idioata dracului
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
viteza luminii ori poate cu altă viteză mai mare către o altă galaxie, unde sunt sigur,va merita osteneala. Am spus o altă galaxie, a noastră e destul de bine cunoscută iar sistemul nostru solar nu mai prezintă nici un fel de incertitudine...!! Numai arătând pământenilor adevărul existenței noastre, oamenii Își va organiza ziua de mâine În mod rațional iar interesele criminale a unor secte religioase ori a tiranilor, va fi in mod sigur, date uitării...!! „Apropo...Să presupunem de exemplu; Dacă mâine
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
a diverselor puncte de lucru. Nu mi s-a permis avocat și nici contact cu ce-i dela conducerea instituției...!!” „Sunteți de mult timp arestat...?” „Se pare, de doi ani de zile... Da, sunt sigur, așa cred...! Cer scuze pentru incertitudine, aproape am pierdut noțiunea timpului...! Uneori am o senzație stupidă: m’am născut În Închisoare și aici Îmi voi afla sfârșitul...!” „Și cum,nu vi s’a permis să cotactați pe nimeni...?” „Nu... Anchetatorii mei au promis, dacă se vor
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
Încetineală halucinantă, iar În momentul când Maistrul de șantier venea spre el aducându-i rezultatul, Tony Pavone Îi cercetă fizionomia feței pentru a descifra cu o secundă mai devreme, marea iluzie de Libertate! Rosti cu vocea sugrumată de emoție, de incertitudine. „Veste bună...?” Maistrul de șantier nu răspunse. Îi făcu semn să-l urmeze Într-o altă Încăpere mai ferită de privirile iscoditoare a gardienilor, a deținuților, ocolindu-i privirea. I se adresă. „În urmă cu o jumătate de oră am
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
Chiar dacă reușea totuși, În final să găsească persoana dispusă contra numerar să-l ajute, În mod sigur tendința se potignea Întrucât avea gestiune și, se afla Încă sub influența cercetărilor penale...! Tony Pavone avea insomnii. Ființa lui era convulsionată de incertitudini, de groaza Închisorii care-și arăta colții gata să-l sfâșie, de sărmana Atena care putea râmîne lipsită de apărare datorită lui care o târâse În mocirla acestei societăți Înfricoșată de un tiran ce se crede stăpânul a tot ce
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
comisiei oamenilor muncii a fost doar o simplă formalitate, iar drept compesație, la câteva zile secretara instituției Îl chemă să-i Înmâneze aprobarea comisiei de-a efectua această vizită turistică În Statul Israel...! Urmară alte zile de așteptări Înfrigurate, de incertitudini, de gânduri răvășite, de nesiguranța zilei de mâine În timp ce Lct.Col. Tudose Ion informă conducerea Co-operativei facând agitație. Protejatul lor tehnicianul Tony Pavone va fi arestat foarte curând iar el va motiva arestarea pregătind acte care va demonstra furtul secolului
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
de dollarys și altă valută occidentală, bijuterii de aur peste limita admisă de lege, precum și armă de foc fără autorizație. Este adevărat...?” „Mă credeți pe cuvânt, dacă pot preciza sincer: aceste informații sunt tendențioase...?” „Te credem Însă, dacă verificăm eliminăm incertitudinile...!” Fără alte comentarii Șeful invadatorilor rândui pe masa din sufragerie unele hârtii care se putea observa de fapt, erau procese verbale de percheziție. Reluă. „Pentru ca,misiunea noastră să fie legală,avem nevoie de doi martori. Îi poți aduce...?” „Doriți să
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
În amiaza mare, În acest oraș New York,Capitală financiară a lumii civilizate unde se presupune ordinea și În mod deosebit dreptul la viața a celor ce produc pulsul orașului...! Se apropie timid de cerul acela ce-i provoca fiori de incertitudini, Încercând să selecteze unele cuvinte vorbite În engleză, cu ochii roată cu speranța iluzorie a celu-i căutat...! Cu o sumbră presimțire, Atena se apropie totuși de grupul celor ce Încă comentau În toate limbile cunoscute și, forțând cu coatele cercul
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
ce poți să faci este să încerci să nu-l lași să se extindă. Să aștepți să se stingă de la sine. Groaza cea mai mare, așa cum probabil că aflase și Ahmad, n-o reprezintă violența în sine, ci starea de incertitudine. Faptul că nu știi ce se va întâmpla în continuare. Mary a simțit mușchii din piciorul lui Drew încordându-se în timp ce bărbatul vâslea către mijlocul râului, l-a simțit cum tremura de fiecare dată când un copac era înghițit de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]