4,930 matches
-
din temelii, acolo unde au fost mutați, orașe întregi, precum Vorkuta și Magadan. Soljenițîn prezintă lagărul drept un spațiu al haosului și al situațiilor absurde, cauzate de dificultățile de administrare a lagărelor supraaglomerate, alimentate în permanență cu noi deținuți, de indiferența și incompetența unor conducători de lagăr, aspecte la care se adaugă distanța mare până la Moscova și dificultatea de comunicare cu structurile superioare. În ce privește condițiile de viață și de muncă, apar diferențe atât între lagăre, cât și în interiorul aceluiași lagăr în
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
În universul detenției, arestarea nu reprezintă un eveniment irepetabil, există și rearestarea, deoarece omul plătește până la moarte pentru aceeași vină. Odată absorbit în această lume, individul nu mai poate ieși, de fapt, niciodată. Dacă arestarea provoacă un șoc, rearestarea provoacă indiferență. Eliberarea nu este deloc un eveniment fericit, este tot o ruptură, o ipostază a morții sufletești, deoarece îl smulge pe individ dintr-un univers și dintr-o stare devenite între timp familiare și îl aruncă într-o lume devenită străină
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
Septimius Severus (193-211 p.Chr), s-au îndreptat și împotriva creștinilor prin confuzie sau poate chiar prin intenție. Opinia lui Celsus a fost susținută și de alți scriitori păgâni, care au început să-i acuze pe creștini de inerție și indiferență, batjocorindu-i și considerându-i dușmanii ordinii stabilite. Neputând tolera această stare de lucruri, care era cu totul în dezavantajul ei, Biserica, exceptând perioadele neobișnuite de persecuție, se bucura de mulți ani de pace, amenințați spontan de comportamentul antimilitariștilor, s-
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
în bună parte închise, devastate și cu sacerdoții în plină decadență. Acțiunea sa era foarte dificilă. Păgânii, după implicarea directă a lui Constantin și a fiilor săi în viața creștină, erau deja în minoritate cel puțin în Orient, unde arătau indiferență față de lumea antică și se resemnară în fața istoriei favorabile creștinismului. Revenirea la sfârșitul secolului IV în favoarea păgânismului era de neconceput după aproape o jumătate de veac de inițiative susținute în sprijinul creștinismului, prin legi și edicte imperiale. Păgânismul era în
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
loc abia după un secol, după conciliile de la Constantinopol I (381) și Calcedon (451). 3. Religia soldaților din armata romană a secolului IV Problema religioasă nu interferează în fidelitatea soldaților față de suveran, înconjurat tot mai mult cu aura divinului. Această indiferență a armatei secolului IV față de schimbările religioase, dezinteresul față de religia împăratului și posibilitatea unei coexistențe pacifice a militarilor cu diferitele religii relevate este unul dintre elementele caracteristice ale acestui secol turbulent. Aceste atitudini puteau reduce aparent importanța creștinării armatei. În
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
împăratului și posibilitatea unei coexistențe pacifice a militarilor cu diferitele religii relevate este unul dintre elementele caracteristice ale acestui secol turbulent. Aceste atitudini puteau reduce aparent importanța creștinării armatei. În aceste condiții, apare spontan și întrebarea: care este motivul acestei indiferențe și dacă se poate sau ar trebui să fie în legătură cu schimbările ivite în configurația armatei imperiale? O primă explicație ar fi că atitudinea agnostică sau indiferentă a fost cauzată de anumite influențe și atitudini ale Bisericii față de serviciul militar. Încă
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
și acela care invita soldatul creștin să nu mai verse sânge: o atitudine contradictorie nelipsită de oportunism, la care se adăuga și canonul 3, al Concilium Arelatense (314), care îi condamna pe cei care în timp de pace arma proiciunt. Indiferența soldaților creștini față de atitudinile religioase ale împăratului a fost generală. Prezența crizelor de conștiință semnalată în anumite cazuri semnificative, dar nu și generalizate, ca în timpul marii persecuții care constrânsese soldații creștini la o alegere anterior ignorată, în consecințele sale morale
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
legat de tradiții politice și religioase complet diferite de cele noi; acum trebuia să asculte de noul său conducător și să-i urmeze religia acestuia pentru a nu fi văzut diferit. Adoptarea unei religii de compromis a dus la o indiferență în practicarea acesteia (creștine) și la conformarea unei atitudini diferite față împăratul următor. Nu se poate presupune într-un barbar convertit, într-un oarecare mod în ultimul moment, credința trăită unui creștin din Africa ori din Egipt sau de comunitățile
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
unei atitudini diferite față împăratul următor. Nu se poate presupune într-un barbar convertit, într-un oarecare mod în ultimul moment, credința trăită unui creștin din Africa ori din Egipt sau de comunitățile acestora. Fenomenul barbarismului explică mult mai bine indiferența religioasă a armatei secolului IV, deși fenomenul nu poate fi considerat general și nici definitiv. În fața intrării masive a barbarilor în Imperiu și implicit în armata romană, mulți păgâni trec la creștinism din interes politic sau personal. În aceste condiții
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
efectuau adesea în medii diferite celor în care se răspândise creștinismul, ar explica lenta extindere numerică a fenomenului și limitata incidență a problemei serviciului militar asupra conștiinței religioase a maselor creștine direct interesate. În decursul secolelor III-IV asistăm la o indiferență masivă din partea creștinilor ori la o lipsă de sensibilitate față de problema concilierii serviciului militar cu apartenența creștină. Situația se explică prin trecerea la creștinism a unor elemente păgâne, neconvertite, mai curând refugiate la umbra acestuia, motivați de orientarea împăraților în
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
exprimând un compromis sincretist-unitar, explicat lesne printr-o majoritate militară păgână. În armată există supunere numai față de împărat. Asistăm la o fidelitate față de suveran, oricare ar fi religia lui, superioară oricărei influențe discutabile a diferitelor crezuri religioase coexistente în epocă. Indiferența și conformismul din armata iuliană (excepție făcând ofițerii din preajma sa) erau note predominante; coborând cu trupe păgâne din Gallia spre Orient împotriva lui Constantius (337-361) care deținea trupe creștine, mai mult sau mai puțin, ne arată că evanghelizarea Galliei era
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
demiterea lui Antonescu și retragerea României din Axă. Respectivele demersuri, netăgăduit, și-au avut rostul și locul lor pe lângă cancelariile diplomatice de la Londra și Washington DC, dacă nu ar fi fost, în parte cel puțin, anihilate de contraofensiva ori de indiferența, frizând ostilitatea, Kremlinului, convins că „opoziția burgheză” din România, în preajma desprinderii Bucureștilor de Axă, miza excesiv pe Marea Britanie și pe S.U.A., ceea ce, cu adevărat, era în contradicție cu acordurile interaliate, ce prevedeau o „participare egală” la toate negocierile secrete cu
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
abordarea și soluționarea problemelor Europei Est-Centrale. Este bine stabilit că, în octombrie 1944, la Moscova, în urma negocierilor Churchill-Stalin, acordul amintit avea să fie desăvârșit, ceea ce pentru România și vecinii săi a sporit riscul de a cădea, cu acordul sau din indiferența Occidentului, în zona de dominație sovietică, recte - în robia Kremlinului. Se profila un orizont sumbru, pentru „actorii” de la 23 august 1944 care proiectaseră una și câștigau cu totul altceva. Grigore Niculescu-Buzești, cel care fusese în fond liderul echipei de diplomați
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
predat și poveștile devin „parte” a vieții lui. Este ușor În zilele noastre să vedem cum implicarea imaginației și structurarea narativă transformă orice produs, fie chiar și o carte apărută În era În care părinții și cadrele didactice deopotrivă semnalează indiferența crescută a copiilor față de lectură. Activitățile practice În clasă (jocurile și exercițiile) nu reprezintă o soluție pentru implicarea elevilor În ceea ce Învață, atât timp cât aceste activități nu sunt corelate cu emoțiile și imaginația copiilor: este Înlocuită o activitate abstractă, paralelă cu
INTEGRAREA ŞCOLARĂ A COPIILOR CU TULBURĂRI DE COMPORTAMENT. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Angi-Grațiela ANDREI () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2182]
-
mișcarea protestatară și de apărare a intereselor clasei muncitoare, care a apărut în secolul al XIX-lea o dată cu crearea sindicatelor și a cooperativelor. Această mișcare, plecînd de la bază, deci din întreprinderi, s-a organizat treptat-treptat pe plan național. Gradul de indiferență a diferitelor sisteme politice față de revendicările muncitorilor va determina, mai repede sau mai lent, mișcarea sindicală să-și susțină, la început, candidații, ca apoi să-i organizeze în partid politic. Această origine sindicală va marca întotdeauna partidele muncitorești, dar în
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
fie atacat de conflictul de clasă atunci cînd autoritatea Bisericii își menținea enoriașii în sindicatele creștine. Nașterea socialismului a împrăștiat orice vis privind legătura laică cu democrația creștină. Doar democrații luxemburghezi au rămas pe pozițiile lor ideologice, atenuate de accentuarea indiferenței față de religie. După ce au cunoscut o revigorare, prin contestarea valorilor iudeo-creștine în materie de avort, de drepturi ale femeilor și de permisivitate, Partidul Democrat a devenit, o dată cu liniștea regăsită, mediatorul important al yuppies postcreștini și neomaterialiști ai anilor '90. În
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
caz, demonstrația, exemplul, exercițiul, jocul, aprobarea și dezaprobarea. Diversitatea procedeelor, tehnicilor specifice: îndemnul, sugestia, sfatul, apelul, dispoziția, entuziasmarea, cerința, rugămintea, aluzia, amenințarea, încrederea, ordinul, povața, lămurirea, încurajarea, stimularea, recompensa, perspectiva, modelul, recunoașterea, lauda, atribuirea de roluri, premierea, mustrarea, reproșul, observația, indiferența, ironia, blamarea, avertismentul, amânarea, etichetarea, pedeapsa, supravegherea, interdicția, atenționarea asupra consecințelor, evaluarea criterială, evaluarea reciprocă, autoevaluarea, reflecția personală, punerea în diverse situații, simularea, utilizarea tradițiilor, organizarea de întreceri, elaborarea de proiecte acționale corective sau ameliorative, utilizarea mijloacelor audio-vizuale, acceptarea riscurilor
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
plan mental, a urmărilor inevitabile ale atitudinilor deviante adoptate. b) Modificăile accentuate ale vieții afective și ale voinței duc la apariția fenomenelor de conduită greșită școlară. Dintre acestea fac parte: toleranța scăzută la frustrare, labilitate afectivă pronunțată, potențial agresiv ridicat, indiferență afectivă (absența emoțiilor altruiste și simpatetice). Sentimentul de frustrare exprimă starea de disconfort În raport cu o trebuință sau aspirație, care, din diferite motive, nu a fost satisfăcută. Oamenii În general au diferite praguri de rezistență la privare (frustrare), În funcție de cît de
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
Dar, reacția poate fi și inversă: atitudinea negativă producând rămânerea În urmă. Deci atitudinea negativă este și efect și cauză a insuccesului școlar. d) Supraîncărarea cu teme suplimentare prin dublarea sau triplarea temelor date de Învățător de asemenea duce la indiferență față de Învățătură. e) Absența unui control riguros și a unei exigențe corespunzătoare asupra activității copilului din partea familiei apare atunci când familia, În loc să se preocupe Îndeaproape de felul cum Învață copilul, de progresele Înregistrate sau de lipsurile manifestate În activitatea acestuia, transferă
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
să fie, așa cum remarcă Alfred Binet, o lene de ocazie sau o lene din naștere. Lenea “de ocazie este tranzitorie, accidentală, fiind determinată de un eveniment neplăcut, cu ar fi: descurajarea față de o notă proastă, un eșec la un test, indiferența părinților, care nu numai că nu se interesează de conduita școlară a copilului lor, dar reprezintă ei Înșiși exemple de lene și neglijență. În alte familii, dimpotrivă, părinții au nocivul obicei de a prelua parțial sau În totalitate sarcinile școlare
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
persoana profesorului la disciplina pe care o predă, și chiar asupra activității școlare În general. Unii elevi nu sunt responsabili de dificultatea de a Învăța, ci mai degrabă se traduce această dificultate printr-un anumit comportament etichetat ca lenevie sau indiferență față de școală. Dacă am defini lenevia prin refuzul deliberat de a lucra, copilul dotat cu o inteligență medie nu refuză niciodată să lucreze pentru o rațiune deliberată. Judecata nu-i permite acest demers Înaintea unei vârste situate În jurul pubertății, până
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
n-ar mai merita să fie trăită. În acel refuz de a face plăcere, se regăsesc adesea aceleași motivații afective. Dar ele vin fie din familie, sau fie țin de personalitatea cadrului didactic. Dacă personalitatea acestuia a afectat copilul prin indiferență sau ostilitate față de el, copilul refuză să mai asculte pentru că nu se simte iubit și acceptat. Cauzalitățile legate de ceea ce denumim “lenevie sunt deci numeroase, foarte greu de modificat și imposibil de suprimat. Ideal ar fi, evident, să oferim copilul
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
influențată În primul rând de condițiile economice, materiale, de hrană, Îmbracăminte, locuință, de organizarea unui ritm al vieții, de nivel cultural și comportamental. Acești factori au o mare influență asupra integrării sociale a elevului. Cauza principală În familia contemporană a indiferenței față de copil este În principal starea materială precară, și, din păcate, numărul familiilor aflate În condiții defavorizate și stresante este În continuă creștere. Nesiguranța zilei de mâine creează tensiuni Între părinți și copii, ceea ce duce adesea la evadarea copiilor din
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
Benning ( În urma unor cercetări făcute În S. U. A.) enumeră douăzeci și patru de factori ai mediului familial care induc comportamentul deviant, care sunt semnificativi și pentru România. Iată câțiva dintre ei: Regulile tatălui sunt prea lejere, prea stricte sau lipsite de coerență; Indiferența sau ostilitatea părinților față de copii; Părinții au prea puține lucruri În comun; Părinții nu vorbesc Între ei despre copii și despre problemele lor; Părinții nu se iubesc, sunt reci unul cu celălalt; Părinții Îi dezaprobă pe copii mai mult decât
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
importante publică imagini, pe orizontală figurând numele actorilor, iar pe verticală diversele mize și părerile exprimate. Este util să prevedem posibilitatea existenței unor lucruri "care nu se spun", deoarece tăcerea unui actor în legătură cu un anumit subiect semnifică, în mod elocvent, indiferența ori stânjeneala sa. Demersul nu diferă de analiza prin grilă, deoarece imaginea care trebuie completată este o grilă ghidată de între-bări; în exemplele noastre, este vorba de întrebări despre multiplele aspecte ale delincvenței juvenile (cauzele acestei delincvențe, responsabilitatea pe care
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]