5,050 matches
-
când vâscozitatea este mică (anemie, scăderea CO2 din sânge). Deci pentru a avea curgere laminară, după (I.22) și (I.23) trebuie îndeplinită condiția: Dar debitul volumic de sânge dintr-un vas de sânge este: Dacă se alege densitatea sângelui, inegalitatea conduce la condiția dacă raza se exprimă în centimetri iar debitul volumic în cm3/s. Prezentăm în Fig.I.23 modul cum este îndeplinită această condiție pentru om și pentru câteva specii de mamifere. Din figură se observă că toate
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
fi exact ceea ce a sintetizat Roubini în articolul său despre capitalism și principalele sale caracteristici în vremuri de criză. Datorită cererii insuficiente, companiile și agențiile de stat reduc locurile de muncă, prin urmare sunt reduse veniturile de pe piața muncii. Crește inegalitatea și este redusă cererea finală. Demonstrațiile populare din întreaga lume (Orientul Mijlociu, Marea Britanie, China) au aceleași cauze, fiind conduse de aceleași probleme și tensiuni: o inegalitate tot mai mare, sărăcie, șomaj, lipsă de speranță. Toată lumea pare să simtă pe propria piele
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
de stat reduc locurile de muncă, prin urmare sunt reduse veniturile de pe piața muncii. Crește inegalitatea și este redusă cererea finală. Demonstrațiile populare din întreaga lume (Orientul Mijlociu, Marea Britanie, China) au aceleași cauze, fiind conduse de aceleași probleme și tensiuni: o inegalitate tot mai mare, sărăcie, șomaj, lipsă de speranță. Toată lumea pare să simtă pe propria piele scăderea veniturilor și a oportunităților. 2.2.2. Soluții politice similare Criza fiind comparată cu Marea Depresiune de dinaintea celui de-al Doilea Război Mondial, primele
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
Toate acestea formează ceea ce noi numim identitate. De asemenea, împărtășim ideea conform căreia „identitatea colectivă și conștiința politică sunt factori decisivi care mediază structurile de putere și de acțiune colectivă”. Cercetarea din domeniul mișcărilor sociale a identificat cauzele acestora în inegalitate, lipsuri în rândul anumitor categorii sociale și în capacitatea contestatarilor de a rezista la nedreptate. Inegalitățile sociale și materiale au format adesea baza celor mai mari mișcări sociale. Cu alte cuvinte, analiștii consideră că „statul este principala țintă sau structură
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
conștiința politică sunt factori decisivi care mediază structurile de putere și de acțiune colectivă”. Cercetarea din domeniul mișcărilor sociale a identificat cauzele acestora în inegalitate, lipsuri în rândul anumitor categorii sociale și în capacitatea contestatarilor de a rezista la nedreptate. Inegalitățile sociale și materiale au format adesea baza celor mai mari mișcări sociale. Cu alte cuvinte, analiștii consideră că „statul este principala țintă sau structură împotriva căreia sau în contextul căreia se desfășoară mișcările sociale. Statul național nu doar că generează
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
îndeplini obiective în sfera schimbării sociale”. Alte studii în sfera mișcărilor sociale le explică în termeni politici, ca oportunități sau amenințări. Contextele politice sunt date de schimbarea ordinii globale, de globalizarea economică și de ordinea economică postbelică, care a perpetuat inegalități între state, internaționalizarea sau globalizarea politică. Acestea determină apariția agențiilor interguvernamentale care se adresează unor probleme esențiale, determinând astfel mișcări sociale care să pună presiune asupra guvernelor naționale să se alinieze normelor, standardelor și legilor naționale și internaționale. De asemenea
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
de construire se încadrează contextului mai larg al construirii orașului socialist. Discursul public în această direcție opunea orașul socialist celui capitalist, ca model al dezvoltării urbane. Noile forme de organizare trebuiau să corespundă omului nou al societății comuniste, în care inegalitățile sunt eliminate, forma urbană este adaptată noii forme umane. „Orașul socialist este astfel menit să glorifice colectivismul noii vieți în care nu există loc de segregare socială<ref id=”2”>Zahariade, Arhitectura..., pp. 50-51. </ref>”. În fapt, ideea nu era
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
planificarea noului ciclu bugetar european<ref id=”3”>Asociația Academia de Advocacy, 2013, p. 16.</ref>. Ne aflăm așadar în fața unor multiple surse de risc care, în ultimă instanță, pot submina în totalitate procesul. Pe scurt, acestea ar fi neîncrederea, inegalitatea dintre regiuni - din punct de vedere economic și financiar în primul rând, o multiplicare a birocrației, a corupției și a altor aspecte disfuncționale preexistente. La nivelul percepției publice, opiniile sunt împărțite, ceea ce indică mai degrabă lipsa unei viziuni clare sau
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
o carte) - mulți elevi știu mult mai multe despre computere decât ar putea să-i învețe un profesor - computerele sunt periculoase (afectează atît sănătatea fizică cât și psihică) - este favorizată cultura „copy-paste” și o atitudine relaxată față de munca intelectuală - creează inegalități între elevi prin accesul diferit la computere La orele de chimie este utilizat programul AEL, util atât elevilor și profesorilor, cât și factorilor de decizie din sistemul educațional. Prin facilitățile urmărite, sistemul urmărește prezentarea cât mai atractivă a lecțiilor, facilitarea
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
în raportul cu piețele financiare și transnaționalizarea rapidă a rețelelor de producție. Numeroși specialiști analizând acest fenomen susțin că timpul națiunilor, a statelor-națiune nu a trecut iar întreprinderea globală este mai mult un proiect decât o realitate incontestabilă. „Datele despre inegalitățile contemporane în diferitele societăți sunt dramatice și foarte bine cunoscute. Acum aproximativ o treime din populația lumii - 1.3 miliarde de oameni trăiesc cu venituri de mai puțin de un dolar pe zi, 2.8 miliarde din 6 miliarde de
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
miliarde din 6 miliarde de oameni trăiau în sărăcie la începutul anilor 1990.”<footnote Jan Nederveen Pieterse., Globalization or Empire? , Editura Routledge, 2004, p.61 footnote> Procesul de mondializare poate fi considerat unul dintre elementele care a dus la accentuarea inegalităților dintre zonele geografice ale lumii. În abordarea acestui termen au existat păreri pentru mondializare, potrivit cărora acesta este o șansă pentru țările de la periferie și o alternativă la eșecul proiectelor de modernizare naționalistă. Însă există și curentul opus, care consideră
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
unele rezultate după o perioadă de timp.<footnote Ibidem; footnote> Începând cu anii `70, egalitatea este principiul căruia i se acordă o prioritate mai mare, prin politicile de realizare a unei noi ordini economice internaționale, aplicarea schimburilor care să atenueze inegalitatea dintre diferitele părți ale lumii.<footnote Susane Strange, State și piețe , Editura Institutul European, Iași, 1997, p. 230; footnote> Crearea și menținerea unui echilibru economic internațional prin încurajarea statelor din lumea a treia spre un avânt economic s-a aflat
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
mari. În interiorul Sudului global (țările din lumea a treia) pot exista și regiuni mai dezvoltate care se apropie de regiunile industrializate cu o economie peste media țărilor sau regiunilor Sudului. Așadar se poate vorbi și despre o disparitate sau o inegalitate economică de la o regiune la alta. łările subdezvoltate tind să aibă multe elemente definitorii comune, printre care se numără numeroasele revolte sociale sau numeroasele războaie care nu fac altceva decât să adâncească criza și sărăcia. Lupta pentru supraviețuire și pentru
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
petrol din Africa sub sahariană și este cel mai mare producător mondial și al patrulea de diamante. Dar bogăția generată de resurse nu a ajuns la populație, care suferă acut din cauza sărăciei. Angola are probleme în continuare de corupție și inegalitate.<footnote Global Policy Forum, Angola, ( http://www.globalpolicy.org/security council/index-of-countries-on-the-security-council-agenda/angola.html); footnote> „La 18 aprilie 2000, Consiliul de Securitate a adoptat Rezoluția 1295 O.N.U. stabilind un mecanism de monitorizare compus din cinci specialiști pentru o
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
Marshall I. Goldman, op cit., p. 139; footnote> Însă deși se bucură de resurse naturale care îi consolidează statutul internațional, există și numeroase probleme de ordin intern în privința economiei. Printre aceste dificultăți cu care se confruntă economia internă a Rusiei inegalitate dezvoltării regiunilor este una foarte vizibilă, în timp ce Moscova cunoaște o ascensiune economică incredibilă, existe și zone slab dezvoltate care se confruntă cu fenomenul sărăciei. Dificultatea cea mai mare cu care se confruntă economia rusă după 1990 este aceea că legile
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
alcătuire a unui guvern mai eficace, cinstit și eficient. Preocuparea reformatorilor este îndreptată în principal în diminuarea efectului negativ pe care corupția îl are asupra societății în ansamblu; Extinderea corupției a coincis cu scăderea producției, precum și accentuarea sărăciei și a inegalității sociale în zonele aflate în acest stadiu de evoluție a societății. Cei săraci sunt principalele victime ale flagelului. În acele țări în care fenomenul este bine instalat, corupția afectează însăși forța motrice pe care o creează sistemul bancar. CAPITOLUL 2
Băncile şi corupţia by Costel Drumea () [Corola-publishinghouse/Science/353_a_573]
-
și pentru aceasta să facem ca ceea ce-i drept să fie și puternic și ce-i puternic să fie drept”. Multe dintre cercetările actuale încearcă să evidențieze o serie de aspecte particulare legate de impactul corupției asupra economiei, sărăciei și inegalității sociale, încrederii în instituții etc., rolul informației în lupta împotriva corupției și participarea femeilor în viața politică. Există, de asemenea, o tendință tot mai accentuată de a utiliza metodologiile de tip calitativ și de a refocaliza obiectivele studiilor de la analiza
Băncile şi corupţia by Costel Drumea () [Corola-publishinghouse/Science/353_a_573]
-
structura și cultura organizațională, în management, în producție și tehnologie, în marketing și vânzări și în modul de tratare a oamenilor. La nivel macroeconomic, în afara ideii de creștere a nivelului de trai și de reducere a sărăciei, de atenuare a inegalității sociale și a șomajului, dezvoltarea economică implică următoarele dimensiuni: • dezvoltare durabilă, • dezvoltare umană, • creștere economică, • progres economic, • progres tehnic • programe strategice. 2.1.3. Conceptul de progres economic. Conceptul de progres tehnic Progresul economic exprimă tendința evolutivă de îmbunătățire a
AUTOMATIZAREA şi ROBOTIZAREA PROCESELOR TEHNOLOGICE by VASILE V. MERTICARU () [Corola-publishinghouse/Science/347_a_619]
-
nu sunt în primul rând o chestiune privată. Ele sunt realități sociale, manipulate de-a lungul timpului pentru a servi, prin înțelegerea și organizarea acestor relații, interesele clasei dominante. Feminismul marxist propune analiza relațiilor de gen însușindu-și fundamentele lecțiilor inegalității de clasă expuse de teoreticienii marxiști, pentru a înțelege inegalitățile dintre statutul, resursele și puterea de care dispun bărbații, respectiv femeile, la scară globală. Agenda de cercetare a feminismului marxist este predominant economică, inegalitățile de gen fiind teoretizate ca un
Feminismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1516]
-
realități sociale, manipulate de-a lungul timpului pentru a servi, prin înțelegerea și organizarea acestor relații, interesele clasei dominante. Feminismul marxist propune analiza relațiilor de gen însușindu-și fundamentele lecțiilor inegalității de clasă expuse de teoreticienii marxiști, pentru a înțelege inegalitățile dintre statutul, resursele și puterea de care dispun bărbații, respectiv femeile, la scară globală. Agenda de cercetare a feminismului marxist este predominant economică, inegalitățile de gen fiind teoretizate ca un alt tip de inegalitate față de cea de clasă, dar reductibile
Feminismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1516]
-
de gen însușindu-și fundamentele lecțiilor inegalității de clasă expuse de teoreticienii marxiști, pentru a înțelege inegalitățile dintre statutul, resursele și puterea de care dispun bărbații, respectiv femeile, la scară globală. Agenda de cercetare a feminismului marxist este predominant economică, inegalitățile de gen fiind teoretizate ca un alt tip de inegalitate față de cea de clasă, dar reductibile, la rândul lor, la cauze materiale de tipul: distribuția resurselor, structura proprietății, regimul drepturilor de proprietate, interesele transnaționale ale capitalului, structura producției la scară
Feminismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1516]
-
de teoreticienii marxiști, pentru a înțelege inegalitățile dintre statutul, resursele și puterea de care dispun bărbații, respectiv femeile, la scară globală. Agenda de cercetare a feminismului marxist este predominant economică, inegalitățile de gen fiind teoretizate ca un alt tip de inegalitate față de cea de clasă, dar reductibile, la rândul lor, la cauze materiale de tipul: distribuția resurselor, structura proprietății, regimul drepturilor de proprietate, interesele transnaționale ale capitalului, structura producției la scară globală. Distinct și remarcabil la feminismul marxist este faptul că
Feminismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1516]
-
la promovarea democrației, care la rândul ei, contribuie la soluționarea pașnică a diferendelor; în al doilea rând, dezvoltarea economică substituie războiul ca principal mijloc de politică externă cu promovarea liberului-schimb. Într-o primă variantă, Lipset afirmă că dezvoltarea economică reduce inegalitățile sociale și mai ales inegalitățile în ceea ce privește participarea politică: pe măsură ce indivizii devin mai înstăriți și mai educați, apetitul lor politic sporește, ceea ce favorizează consolidarea democrației. Pe de altă parte, R.J. Barro arată cum sistemele democratice vor avea o creștere economică mai
Teza pacifismului democratic. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1525]
-
rândul ei, contribuie la soluționarea pașnică a diferendelor; în al doilea rând, dezvoltarea economică substituie războiul ca principal mijloc de politică externă cu promovarea liberului-schimb. Într-o primă variantă, Lipset afirmă că dezvoltarea economică reduce inegalitățile sociale și mai ales inegalitățile în ceea ce privește participarea politică: pe măsură ce indivizii devin mai înstăriți și mai educați, apetitul lor politic sporește, ceea ce favorizează consolidarea democrației. Pe de altă parte, R.J. Barro arată cum sistemele democratice vor avea o creștere economică mai accentuată datorită stabilității politice și
Teza pacifismului democratic. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1525]
-
să ofere răspunsuri cât mai adecvate dezvoltării psihice a copilului. În adolescență, centrul de greutate al comunicării se deplasează de la nivelul exclusiv al familiei la nivelul grupului de colegi și prieteni. În perioada furtunoasă, frumoasă și tumultuoasă, plină de mari inegalități psihosociale, tânărul devine un veritabil participant la dialog, de multe ori fără să comunice nimic adultului și cel mai adesea părinților.” În familie i se transmit copilului valori morale, culturale și religioase, se asigură păstrarea identității etnice, se inițiază formarea
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]