5,599 matches
-
4'sulfonildifenolului și 4,4'-sulfonilbis(2,6dimetilfenolului) cu 4-nitroftalonitrilul, în N,N-dimetilformamidă [33]. Acizii poliamidici rezultați în urma reacției dianhidridelor respective cu diferite diamine aromatice au avut viscozitatea inerentă în intervalul 0,3-1,34 dL/g; după imidizare viscozitatea inerentă a polimerilor a variat în domeniul 0,25-1,19 dL/g. Polimerii au fost stabili termic până la 400°C și au avut temperatură de tranziție sticloasă în intervalul 223-288°C. Polimerii substituiți cu grupe metil au prezentat temperaturi de tranziție
POLIETERI HETEROCICLICI TERMOSTABILI by Corneliu HAMCIUC, Elena HAMCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/91504_a_92977]
-
în evidența prin modelare moleculară, așa cum se vede. Modelul molecular pentru un fragment de polimer construit pe baza a patru unități structurale s-a obținut prin calcule de mecanică moleculară (MM+) cu ajutorul unui program Hyperchem, Versiunea 4.0 [51]. Viscozitatea inerenta a polimerilor a fost in domeniul 0,47-0,66 dl/g (Tabelul 2.1). Masele moleculare ale polimerilor s-au determinat prin cromatografie pe gel permeabil (GPC). Masele moleculare medii gravimetrice (Mw) au fost în domeniul 85500-107000 g/mol, masele
POLIETERI HETEROCICLICI TERMOSTABILI by Corneliu HAMCIUC, Elena HAMCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/91504_a_92977]
-
absorbție de apă mai mică, 0,35%. Polieterimidele fluorurate 21 au fost sintetizate utilizând dianhidrida 1,1'-bis[4(3,4-dicarboxifenoxi)fenil]-1-fenil-2,2,2trifluoretan și diferite diamine aromatice [54]. S-au obținut polieterimide caracterizate prin mase moleculare ridicate, viscozitatea inerentă fiind în domeniul 0,22-1,29 dL/g. Polimerii au fost solubili în solvenți polari cum ar fi Nmetilpirolidonă, N,N-dimetilformamidă, N,Ndimetilacetamidă și clorură de metilen. Solubilitatea foarte bună a acestor polimeri poate fi atribuită efectelor favorabile datorate
POLIETERI HETEROCICLICI TERMOSTABILI by Corneliu HAMCIUC, Elena HAMCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/91504_a_92977]
-
biseteranhidride, dianhidrida 2,2'dimetil-4,4'-[4-(3,4- dicarboxifenoxi)]bifenil și dianhidrida bis[4-(3,4-dicarboxifenoxi)fenil]difenilmetan au fost sintetizate prin reacția dintre 4-nitroftalonitril și bisfenolii corespunzători [68]. Polieterimidele solubile 33, derivate de la aceste dianhidride, au avut viscozitatea inerentă în intervalul 0,550,81 dL/g, au prezentat solubilitate excelentă în solvenți organici, au fost stabile termic și au avut temperaturi de tranziție sticloasă de peste 200°C. Analiza termogravimetrică izotermă a demonstrat că acești polimeri pierd în greutate 7-10
POLIETERI HETEROCICLICI TERMOSTABILI by Corneliu HAMCIUC, Elena HAMCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/91504_a_92977]
-
și N-fenil-4clorftalimidă [71]. Pe baza ei s-au preparat polieterimidele 35 din care s-au obținut filme flexibile, cu bune proprietăți mecanice. Polimerii au fost solubili în N-metilpirolidonă și m-crezol. Câțiva dintre ei au fost solubili în cloroform. Viscozitatea inerentă a variat în domeniul 0,67-1,42 dL/g. Stabilitatea termică a fost de peste 500°C, iar temperatura de tranziție sticloasă a variat în intervalul 289-326°C. 2.7. Polieterimide cu segmente siloxanice În general, polisiloxanii au multe proprietăți caracteristice
POLIETERI HETEROCICLICI TERMOSTABILI by Corneliu HAMCIUC, Elena HAMCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/91504_a_92977]
-
realizată la o concentrație mai mică de 0,1 g/ml. Polimerii 53 s-au caracterizat prin solubilitate bună în solvenți polari ca N- metilpirolidonă, N,Ndimetilformamidă. Masele moleculare medii gravimetrice au fost în domeniul 33600-125000 g/mol iar viscozitatea inerentă a variat în intervalul 0,17-0,97 dL/g. Gradul de ramificare, estimat prin măsurători 1H-RMN, a variat în limitele 0,52-0,56. Temperatura de tranziție sticloasă a fost în domeniul 212-236°C, iar temperaturile la care polimerii pierd 5
POLIETERI HETEROCICLICI TERMOSTABILI by Corneliu HAMCIUC, Elena HAMCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/91504_a_92977]
-
număr mare de grupe flexibile eterice. De asemenea, se observă dispunerea grupelor voluminoase de fluoren. Modelul molecular pentru un fragment de polimer s-a obținut prin calcule de mecanică moleculară (MM+) cu ajutorul unui program Hyperchem, Versiunea 4.0 [25]. Viscozitățile inerente ale polimerilor s-au situat în domeniul 0.58-0.73 dl/g (Tabelul 3.2). Acestea au fost determinate în N-metilpirolidonă, la temperatura de 20°C și concentrația de 0,5g/100 ml solvent, cu excepția polimerilor 76a și 76b ale
POLIETERI HETEROCICLICI TERMOSTABILI by Corneliu HAMCIUC, Elena HAMCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/91504_a_92977]
-
Mn), determinată cu ajutorul cromatografiei pe gel permeabil, s-a situat în domeniul 9000-24000 g/mol, masa moleculară medie gravimetrică (Mw) a variat în intervalul 33000-69000 g/mol, iar indicele de polidispersitate (Mw/Mn) a fost de 2,3-6,8. Viscozitatea inerentă a polimerilor, determinată în cloroform, a variat între limitele 0,3 dL/g și 0,47 dL/g (Tabelul 3.11). Polimerii se descompun în domeniul 425465°C, iar temperatura la care pierd 10% din greutate s-a situat în
POLIETERI HETEROCICLICI TERMOSTABILI by Corneliu HAMCIUC, Elena HAMCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/91504_a_92977]
-
hexafluorizopropilidenice au introdus un factor de asimetrie și împiedicare sterică ce previne împachetarea densă a catenelor. Filme subțiri cu grosimi în domeniul zecilor de microni au fost obținute din soluțiile polimerilor în cloroform, folosind un procedeu raportat anterior [93]. Viscozitatea inerentă a variat în domeniul 0,56-0,81 dl/g. Valorile maselor moleculare gravimetrice Mw și numerice Mn s-au situat în domeniul 46400-309000 g/mol și respectiv 16200152000 g/mol, iar indicele de polidispersitate Mw/Mn a fost de 2
POLIETERI HETEROCICLICI TERMOSTABILI by Corneliu HAMCIUC, Elena HAMCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/91504_a_92977]
-
s-a desfășurat în difenilsulfonă, în prezența de carbonat de potasiu. Polimerii au avut temperaturi de tranziție sticloasă între 182°C și 242°C, iar câțiva dintre ei au prezentat temperaturi de înmuiere între 265°C și 390°C. Viscozitatea inerentă a variat în domeniul 1,02 dL/g și 3,40 dL/g, indicând polimeri cu masă moleculară mare. Filmele de polimeri au prezentat proprietăți mecanice bune, alungirea la rupere a fost de 5-7%, modulul inițial a variat în intervalul
POLIETERI HETEROCICLICI TERMOSTABILI by Corneliu HAMCIUC, Elena HAMCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/91504_a_92977]
-
și se interferează, generând imaginea completă,monografică a vieții satului românesc.Cel de-al doilea drum, ne dezvăluie un real roman în roman, acela al intelectualității întruchipate,întâi de toate de preot și învățător cu părțile pozitive și lipsurile lor inerente. Zaharia Herdelea, tipul micul funcționar, aidoma eroului lui Cehov,pendulează permanent,între sentimentul național de care e pătruns și conformismul politic, impus forțat românilor aflați sub jugul imperiului austro-ungar.În condițiile istorico-sociale ale satului, pământul la care râvnește atât de
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
de faptul că scriitorul nu adoptă un «stil» corespunzător, tonul său rămânând mai departe reținut,obiectiv” .Una din marile intuiții ale scriitorului, una din marile sale descoperiri constă în aceea că răscoala produce și o relativă eliberare de forță alfel inerentă a dezumanizării. Reacțiile oamenilor la Rebreanu sunt stilizate, supuse “unui regim de transfigurare”,ca și vorbele lor solemne,pătrunse ca de un ritual al momentelor fundamentale.Rebreanu a știut să intuiască, în cuprinsul masei de oameni,ce interese specifice mobilizează
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
ca practică în cercetările etnografice feministe, care presupune luare în considerare a experienței subiective a cercetătorului, un anume esențialism retoric și apelul la logica binară (masculin/feminin, cultură/natură). Adăugăm că în studiile etnografice se face distincție între reflexibilitatea esențială, inerentă oricărui discurs ca parte a funcțiilor limbii, și reflexivitatea derivată, adică atitudinea față reflexibilitate, exprimând semnificația ce o acordăm reflexibilității ca strategie pentru atingerea anumitor interese teoretice și intelectuale. George Marcus consideră că aceasta reprezintă dimensiunea ideologică a reflexibilității. Combinarea
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
ca un domeniu semantic independent, cu multiple și variate realizări în plan lingvistic. Astfel, în DSL 20055, intrarea percepție corespunde, de fapt, intrării referitoare la clasa verbelor de percepție, definită global ca "o clasă lexico-gramaticală de verbe caracterizată prin trăsătura inerentă [+Percepție], oscilând gramatical între clasa verbelor nonagentive și a celor agentive, după cum percepția este nonintențională sau intențională: *vede cu atenție, privește cu atenție. Investigarea domeniului lexico-semantic al verbelor de percepție trebuie pusă în legătură și cu extensiunea verbului corespunzător din
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
le emană obiecte aflate la 15 metri sub pământ. (6) Fumătorii percep altfel gustul alimentelor. (7) Copiii cu tulburări senzoriale percep atingerea într-un mod divers. Verbul a percepe poate fi folosit ca hiperonim 7 al verbelor de percepție fizică inerentă ca a vedea, a auzi, a mirosi etc. și al verbelor de reprezentare mentală, cognitive, desemnând procese de natură fizică sau cognitivă înregistrate de un referent cu trăsătura semantică internă [+Animat]. Față de a percepe, celelalte verbele care desemnează percepția sunt
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
fizice, a căror structură lexico-semantică o vom prezenta în subcapitolele următoare. 3. Delimitarea câmpului lexical al verbelor de percepție 10 Verbele de percepție se organizează în câmpuri lexico-semantice pe baza următoarelor proprietăți semantice comune sau distinctive 11: - conțin semul comun inerent [+Percepție]12; - conțin semul variabil [de un anumit tip], concretizat prin valorile specifice [Văz], [Auz], [Tactil], [Miros], [Gust], subordonate semului comun [+Percepție]; În interiorul fiecăruia dintre cele cinci microcâmpuri identificate - al percepției vizuale, auditive, tactile, olfactive, gustative -, verbele se pot clasifica
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
acest sens, verbul a scruta, pentru care definiția lexicografică este "a privi cercetător, atent", cu verbul a se uita, în a cărui definiție nu există nicio informație despre modului de desfășurare a procesului. Semul [±Durată] împarte unitățile analizate în verbe inerent durative (a scruta, a contempla, a privi) și verbe punctuale (a zări, a ochi). Alte unități sunt nonspecificate cu privire la această trăsătură semantică: a atinge, a gusta etc. Structura microcâmpurilor verbelor de percepție este ierarhică. Pentru descrierea structurii lor și a
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
se observă și prezența unui sem individualizator variabil, care exprimă mijloacele diferite de captare de informației senzoriale: [Cu ajutorul văzului/auzului/mirosului]. Componenta nonintențională a percepțiilor denotate de aceste verbe este prezentă prin menționarea trăsăturilor văz, auz, miros, care sunt proprietăți inerente ale referenților cu trăsătura [+Animat]. Verbul a simți este nonspecificat cu privire la tipul de percepție senzorială exprimată. A simți redă atât percepții fizice senzoriale, cât și percepții abstracte, cognitiv-afective, fiindcă, așa cum se specifică în definiția lexicografică, poate surprinde și percepția unei
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
referentului din poziția subiectului de a percepe stimulii vizuali, în timp ce în exemplul (16) percepția este atribuită unui referent nelexicalizat (asimilat locutorului), iar referentul din poziția subiectului este, de fapt, obiectul percepției. Percepția exprimată de un verb ca a arăta este inerent evaluativă: (15) Andrei vede bine. (16) Andrei arată bine. 4.3. Verbele de percepție intențională Verbele prototipice care conțin în matricea semantică trăsătura [+Intențional] sunt: (17) a privi "a-și îndrepta ochii, privirea spre cineva sau ceva pentru a vedea
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
mai scăzut de complexitate. Obiectivul pe care ni-l propunem în acest capitol este de a analiza structura semantică a verbelor de percepție, urmărind corelația dintre tipul de acțiune, de eveniment sau de stare și actualizarea rolurilor tematice, precum și trăsăturile inerente ale predicației - componenta aspectuală, caracterul decompozabil, omogen etc. 2. Schema cazuală a verbelor de percepție Discuția despre rolurile tematice atribuite argumentelor verbelor are ca reper teoria propusă de Fillmore (1968)28, vizând reprezentarea predicatelor în termeni lexico-semantici sub forma unor
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
perception) și verbe de percepție pasivă (engl. verbs of passive perception). Pe de o parte, autorul asociază aceste clasificări cu gradul de implicare a referentului din poziția subiectului în procesul de percepție: în cazul primei clase de verbe, acesta înregistrează inerent informația senzorială prin faptul că posedă respectiva facultate senzorială, față de procesele de percepție activă, în care perceptorul controlează procesul percepției. A treia clasă este delimitată de Leech prin caracteristica verbelor de a selecta un subiect gramatical care denotă de fapt
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
a zări", a zări44, a atinge etc. Polisemantismul verbelor de percepție, schema argumentală și structurile sintactice variate la care participă arată că delimitările făcute trebuie nuanțate în funcție de mai mulți factori. Nu se poate vorbi, de fapt, de un caracter aspectual inerent al verbelor de percepție: aspectul nu este o proprietate lexicală, ci este o proprietate compozițională, interpretată la nivelul GV din care fac parte verbele de percepție 45: (25) Deodată am văzut o lumină puternică. (eveniment instantaneu) (26) Văd că el
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
etc.", verbele de percepție nu participă propriu-zis la opoziția unic-iterativ. În contextele de acest tip, în care verbului i se asociază un circumstanțial instrumental sau temporal, se produce și o modificare a calității proprietăților desemnate - acestea se recategorizează din proprietăți inerente în proprietăți dobândite contextual: (42) Vede să conducă doar cu ochelarii de distanță ("Vede să conducă ori de câte ori/de fiecare dată când poartă ochelarii de distanță, altfel nu"). (43) Aude doar cu aparatul auditiv ("Aude ori de câte ori/de fiecare dată când poartă
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
formă afirmativă primesc doar argumentul extern - subiectul -, fără a mai primi niciun alt tip de determinare facultativă, nu sunt posibile. Această trăsătură a verbelor de percepție se poate explica prin faptul că existența proprietăților de percepție este o trăsătură prototipic inerentă a referenților cu trăsătura [+Animat], deci exprimarea acesteia în lipsa oricărei alte contextualizări ar fi redundantă. (31) *Andrei vede./ Ei aud. vs (31') Andrei nu vede/nu aude. * A SIMȚI A simți se comportă diferit prin comparație cu verbele a vedea
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
a realizărilor abstracte (192): (191) Discursul lui ne-a atins ("ne-a emoționat") . (192) Cercetătorii de la Universitatea Cambridge susțin că dezvoltarea creierului uman a atins stadiul final. (www.jurnalul.ro) * Verbul a gusta selectează, în utilizarea senzorială, referenți care au inerentă trăsătura semantică [+Proprietate gustativă]. În poziția celui de-al doilea argument al verbului a gusta poate apărea un grup nominal sau o construcție prepozițională partitivă: (193) Nu gusta mâncarea/din mâncare în timp ce gătești! În cazul verbului a gusta, glisările semantice
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]