4,125 matches
-
E necesar aici un infim impuls și toată arhitectura universului nostru se va prăbuși în haos, ca un castel de cărți de joc. Dacă macrouniversul ni-l putem închipui la nivelul imaginarului, în privința microuniversului intrăm într-un tărîm în care intelectul nostru nu are nici un reper pentru a-l putea vizualiza. Dacă ne-am apleca mai mult asupra marilor poeme ale lumii, am rămîne surprinși nu numai de frumusețea și complexitatea fără de margini a ideilor și stărilor cuprinse în ele, dar
Cîte ceva despre Nichita Stănescu și matematica sufletului by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/3707_a_5032]
-
spiritului spre un univers aflat dincolo de acest univers pe care îl putem, într-o măsură infimă, imagina. Ar trebui să fim înzestrați cu o infinitate de simțuri „neinventate”, cum spune Nichita Stănescu, de ere și să posedăm nu numai un intelect mult superior nouă, dar și un suflet pe măsură pentru a descifra legile după care se călăuzește forța divină ce guvernează universul. Revelațiile noastre sînt simple încercări pentru a pătrunde în lumea de dincolo, simple zgîrieturi pe retina timpului în
Cîte ceva despre Nichita Stănescu și matematica sufletului by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/3707_a_5032]
-
doar o chestiune europeană. Dincolo de Atlantic există deja o tradiție a scrierilor pe această temă, iar ultimul sosit este profesorul John Michael, de la University of Rochester, cu volumul Anxious Intellects. Academic Professionals, Public Intelectuals, and Enlightenment Values (în traducere românească Intelectul anxios. Academicieni, intelectuali și valori iluministe). Din capul locului trebuie să observ natura politizată a oricărei discuții despre rolul intelectualului: a decide în ce măsură un profesor universitar poate sau trebuie să se implice în treburile Cetății nu reprezintă o dilemă metafizică
Noua intelectualitate by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16057_a_17382]
-
cauzele substanțiale pentru care Leibniz nu a putut oferi posterității o operă majoră în care să-și expună, cu o detaliere suficientă, propriul sistem filosofic. Ideile sale importante rămân dispersate - și nici titluri de primă referință precum Noi eseuri asupra intelectului omenesc (1705) ori Teodiceea (1710) nu reușesc să-și apropie mulțumitor un asemenea deziderat. E necesar prin urmare ca fiecare cititor să-și întocmească o listă esențială a acestor scrieri, spre a putea înțelege într-o manieră complementară evoluția uneia
O premieră editorială by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15240_a_16565]
-
Grass e un estet cu pedanterii domestice (flori, gravuri, faună, promenade), dar fără fundal religios, de aceea inteligența lui are un apăsat accent laic, care, grație tribulațiilor ideologice, lasă impresia unui spirit eminamente plat. Un artist fără imbold ominos, un intelect mișcîndu- se la orizontală, fără apetit pentru sensuri ascunse. Prin mina scorțoasă de pedagog al nației, Grass e opusul lui Jünger și urmașul lui Adorno.
Însemnări de piază-rea by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4420_a_5745]
-
al cărui paradox este că analiza rece, strictă și uneori infinitezimală a nuanțelor se hrănește dintr-un suflu patetic suficient de puternic pentru a da naștere unor romane veritabile. Impresia pe care o lasă scrisul lui Gabriel Liiceanu este că intelectul autorului este alimentat cu un combustil afectiv ce poate oricînd să-și găsească, drept supapă a expresiei livrești, forma estetică al literaturii autentice. Și parcă numai un scrupul secret îl împiedică să facă pasul definitiv spre tărîmul beletristicii propriu-zise. Oricum
Fatalitatea seducției by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9023_a_10348]
-
sa era pentru adiționarea culturală, pentru organizarea informațiilor conform unor tipare relativ uzuale. Mărturisea Adrian Marino, fără, de data aceasta, a greși. „Simțeam, mai ales, nevoia acută de-a organiza, sistematiza, acumula cunoștințe cît mai bine ordonate și structurate". Resortul intelectului său ar putea fi asemuit unui computer perfecționat: „Că numai în acest mod se pot «stoca» și «organiza» toate noile cunoștințe culturale ce se acumulau progresiv. Și ele sporeau mereu". O fenomenologie personală a literaturii Adrian Marino n-a impus
Drama identității by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6150_a_7475]
-
Studii Religioase din Facultatea de Limbi și Literaturi Străine din Universitatea București. Fostul consilier prezidențial a dorit să adreseze un mesaj și Bisericii ortodoxe: „Biserica noastră are, într-o anumită zonă a ei, o înclinație folclorică spre invalidarea studiului, a intelectului, a cercetării. S-ar zice că lucrurile astea pun în pericol trăirea. Sigur, că abuzul intelectual și glacialitatea intelectului sunt un pericol, dar și fierbințeala, exaltarea, euforiile prompte sunt un pericol. ortopraxia cum spunea părintele Andrei Scrima a celora care
Andrei Pleşu: Biserica noastră are o înclinaţie folclorică () [Corola-journal/Journalistic/80806_a_82131]
-
un mesaj și Bisericii ortodoxe: „Biserica noastră are, într-o anumită zonă a ei, o înclinație folclorică spre invalidarea studiului, a intelectului, a cercetării. S-ar zice că lucrurile astea pun în pericol trăirea. Sigur, că abuzul intelectual și glacialitatea intelectului sunt un pericol, dar și fierbințeala, exaltarea, euforiile prompte sunt un pericol. ortopraxia cum spunea părintele Andrei Scrima a celora care reduc actul credinței la ritualuri prompt executate, la pelerinaje pioase și interesate și la manifestări de ordin exterior. Nu
Andrei Pleşu: Biserica noastră are o înclinaţie folclorică () [Corola-journal/Journalistic/80806_a_82131]
-
a celora care reduc actul credinței la ritualuri prompt executate, la pelerinaje pioase și interesate și la manifestări de ordin exterior. Nu strică un pic de studiu: biblioteca nu e chiar iad și inteligența nu e neapărat un păcat. Da, intelectul poate să greșească, dar și afectul poate să greșească, emoțiile te pot duce unde nu vrei și nu trebuie. Nu există viață spirituală fără riscuri. Biserica riscă să rămână izolată dacă nu întreprinde un efort de a se integra și
Andrei Pleşu: Biserica noastră are o înclinaţie folclorică () [Corola-journal/Journalistic/80806_a_82131]
-
de afară, dacă poetul nu ar amesteca (sau confunda) planurile, transfigurând dejecțiile și, pe de altă parte, apucând cu lăcomie Absolutul. Ce e mai original, în Inima de diamant, vine tocmai din această percepție asimetrică: a realității pătate, cu lentila intelectului, și a transcendenței străvezii, cu simțurile toate. Sexul și mistica ajung să însemne unul și același lucru: În lumea de diamant nu există iubire carnală./ Sau totul e iubire carnală./ Ca să poți trăi în lumea de diamant,/ carnea ta trebuie
Sex și mistică by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9631_a_10956]
-
aceea că ultimul face experiența transgresiunii, își acceptă vulnerabilitatea, intră mai mult decât este permis în intimitatea pacientului, mai mult, se acceptă pe sine ca obiect al investigației realizând că o doză de nevroză reprezintă o articulație dezirabilă pentru un intelect superior. Jung este plasat la jumătatea distanței dintre un alt pacient remarcabil, Otto Gross (Vincent Cassel), care nu poate controla demonul cu pricina, și Freud, deja cu aere de patriarh, care încearcă să se păstreze dincolo de bine și de rău
Sex și caracter by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5025_a_6350]
-
de poezia optzecistă, taxat el însuși, în calitate de poet, de către Laurențiu Ulici drept "un optzecist întîrziat", autorul vădește tactul de-a nu confunda valorile. Realizează, pe urmele lui Mircea Eliade, că harul divin poate fi implicat în orice valoare spirituală. Curiozitatea intelectului îl mînă către bogate lecturi care nu contravin posturii de sacerdot, ci îi amplifică negreșit orizontul, o înzestrează cu o mai complexă cunoaștere a materiei sufletului omenesc, obiect în aceeași măsură al duhovnicului și al omului de litere. "N. Steihnardt
Pietate și creație by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10493_a_11818]
-
fasonata, a tatălui său, Barbu Delavrancea. Poate că însăși această recentă ivire în high-life să-i fi dat o energie caracteristică. Seva să frusta pulsează cu putere, dăruindu-i farmecul imanent al acordării unei naturi voluntare cu mari haruri ale intelectului și talentului. S-o fi influențat și Caragiale, care o răsfăța de pe cînd era copil, în direcția unui anume "cinism"? Nu e deloc imposibil. Oricum, corespondență ne-o relevă într-o postură de femeie "bărbăteasca", ducîndu-ne gîndul la o George
Amazoana artistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17873_a_19198]
-
Gheorghe Grigurcu La o primă vedere avem impresia apartenenței lui Ilie Constantin la orientarea formal-clasicizantă, apolinica a liricii noastre. Opțiunea poetului e pentru ordinea unei expresii care esențializează, construită prin mijloacele calculate ale intelectului, stăpînita de abstracțiunea extatica a raporturilor pure, reflectînd în subsidiar "suferință proporțiilor". Pitorescul, ca și orice altă înfățișare a particularului mai mult ori mai puțin insubordonabil, nu-l atrag, "în jocul unghiurilor de materii" pe care-l practică, într-o
Reversul clasicismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9004_a_10329]
-
sarcasmului ce funcționează ca un amortizor al suferinței. Floarea Țuțuianu e o senzuală frenetică. Stihurile sale sînt pătrunse de gîfîitul dorinței, sub egida unei pansexualități de tip feminin care se substituie celei masculine (autoritare și egolatre, ori sublimate, refrigerate în intelect), mizînd pe atuul seducției. însăși poezia nu e decît o pradă a acestei tactici: "Sulemenită/ și pe deasupra tocită de gînduri/ Lustruind pe ascuns singurătatea din vise/ Da. Sînt un trup care se dă la cuvinte// Mirosul proaspăt de hîrtie, cerneală
Cei șapte magnifici by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11789_a_13114]
-
la Cernăuți, România. S-a stabilit la Timișoara în 1933. A urmat studii universitare între anii 1938 și 1942 la București, în cadrul Academiei de Studii Economice. A debutat publicistic în 1937, la Timișoara și, în același an, la Editura bucureșteană „Intelect”. A colaborat la revistele bănățene „Fruncea”, „Vestul”, „Românul” (Oravița), „Reșița” (Reșița), „Voința Banatului” etc. După stagiul militar efectuat în perioada 1942-1944 (astăzi, veteran de război), a revenit la Timișoara și a intrat în gazetărie. Din 1951 ocupă postul de secretar
Agenda2005-04-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/283314_a_284643]
-
2005). întregul demers poetic în chestiune se află pe buza acestui proces al desprinderii sensului din masa fenomenală, a stabilirii abstracțiunii din nebuloasa concretului. Nu sentimentul îl atrage pe autor, ci epura spirituală a lucrurilor, imaginea lor ce se adresează intelectului. Dincolo de dansul efemer al cazurilor particulare, omul contează ca esență ontologică: "O mulțime de ape în letargie/ printre pini și rațe sălbatice// pe care nu le mai vedea nimeni// ființa omului era pretutindeni/ iar omul nicăieri" (30 decembrie 2005). Existența
Reveria conceptelor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9992_a_11317]
-
a se plasa într-un spațiu prea larg, vidat prin neglijarea fenomenologiei curente a eterogeniei celor ce sînt. Intuind o atare primejdie a plonjării în excesivă abstragere, autorul își compune o înfățișare de personaj ce mediază, "umanizează" experiența inițierii în intelect. Această postură epicizată a sa e cea de ins cufundat în bibliotecă, de studios desprins din curgerea vremelniciei, cu alura borgesiană: "Canterbury, 7 decembrie 1107. Știu/ vei citi cuvintele acestea/ mult prea tîrziu, prietene.// Azi-noapte ca în toate/ nopțile am
Reveria conceptelor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9992_a_11317]
-
lungă. Trebuie să avem un accentuat simț al măsurii, dar pentru asta trebuie să fim profesioniști, cunoscători ai fenomenului plastic. Numai un artist autentic are măsura lucrurilor. Pentru un profesionist scara valorică artistică pe care o posedă în propriu-i intelect este un lucru fundamental. Dl doctor nu are în concepția sa nici o scară valorică. Dacă ar fi avut-o ar fi utilizat-o, comparându-și producția cu operele altor artiști, vii sau morți, de aici sau de aiurea. Ar fi
Falși ambasadori by Georges Tzipoia () [Corola-journal/Journalistic/13938_a_15263]
-
ușurința de a gândi și regândi lucrurile din muliple perspective. "Șiretul" Ulise modern se joacă mereu, într-o falsă inocență, cu ideologia nazistă în anii războiului, se joacă apoi cu deconstrucția teoriei dreptului într-o universitate americană, experimentează primejdios reacțiile intelectului și ale instinctului când se confruntă cu forța brutală și cu violența. O face însă ca și când inteligența sa extraordinară îi conferă dreptul de a se situa deasupra oricărei morale, "dincolo de bine și de rău". Fiul are însă resurse de a
Secretele părinților by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/8796_a_10121]
-
literaturii moderne în teoria lor: amândoi atacă, deși din unghiuri diferite, metafizica naivă imanentistă a imaginii... Subiectul cunoaște direct obiectul nu prin intermediul unui clișeu, sau prin intermediul unei copii, așadar al unei imagini conținută în conștiință - naivitate primitivă! Astfel, îndepărtând din intelect copiile, Husserl a rezolvat dificultatea problemei raportului imagine-gândire. Imaginea, prin urmare, nu este decât un nume pentru funcția ce o are conștiința de a-și viza obiectul. Datorită doar numelui, prin urmare, formal!... Departe de a fi o copie, o
Conduita oglinzii, ca naivitate by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6844_a_8169]
-
sale organice față de orice manifestare totalitară? Lectura lor e revelatoare pentru atmosfera spațiului nostru intelectual din deceniul patru, în care, funcționînd o plenară libertate de conștiință ce admitea discursurile tendențioase ale extremelor, era posibilă și combaterea lor prin prisma "categoriei intelectului", în sensul "valorilor spirituale și estetice", opuse celor "pragmatice", "politicianiste" (am citat dintr-un răspuns al lui Mihail Sebastian la o anchetă inițiată de Petru Comarnescu, apărută sub titlul Noua spiritualitate, în 1928). În vreme ce o parte importantă a elitei noastre
Din nou Mihail Sebastian by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8700_a_10025]
-
bine de dna Luana Stoica pentru Editură Humanitas, 1999). Autorul este un jurnalist englez (dacă nu greșesc, precizarea lipsind din prezentarea de pe coperta ediției românești). Johson pleacă de la definiția intelectualului că ins convins că "lumea poate fi schimbată prin forță intelectului" și își propune "să stabilească, pornind de la analiza moralei și a gîndirii unor intelectuali de marcă, in ce măsură aceștia sînt îndreptățiți să sfătuiască omenirea cum să-și organizeze viață". Nu începe cu Platon, cum ne-am fi așteptat, nici
Intelectualii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17689_a_19014]
-
lui, nu e de tot bun, cum nici puterea lui nu e neapărat benignă. Cum o astfel de constatare nu intră în tiparul de gîndire medievală, Damianus iese din norma logicii și intră sub jurisdicția credinței, urmarea fiind că în locul intelectului, pe care îl definește sugestiv ca acies mentis („tăișul minții“, adică facultatea conceptelor menite a tăia distincții), călugărul benedictin pune ratio fidei („rațiunea credinței“, adică flerul mistic menit a ghida noțiunile abstracte). Din acest moment, pledoaria lui Damianus capătă un
Incendiul de foc, potopul de ape by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2388_a_3713]