15,922 matches
-
a avut în lumea noastră literară de început de veac XX acest program iconoclast și radical novator. Înainte de a se răsfrânge în practica literar-artistică locală, el s-a bucurat de timpuriu de relativ numeroase și consistente comentarii, într-un mediu intelectual informat la zi despre tot ce se întâmpla semnificativ în Europa momentului. De la Ovid Densusianu și Nicolae Davidescu, la Felix Aderca ori Lucian Blaga, mișcarea italiană s-a bucurat de întâmpinări, și pozitive și negative, ori numai rezervate, în funcție de spațiul
Un viitor de o sută de ani by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/7599_a_8924]
-
are legătură cu reflecția metafizică - e vorba de gîndirea pozitivistă a științelor exacte - amănuntul acesta nu poate avea darul de a-i descuraja pe cercetători. Sub unghi pragmatic, toată cultura umanistă e inutilă, și totuși nu o abandonăm. Unul din intelectualii care se încăpățînează să nu abandoneze metafizica este profesorul universitar Ștefan Afloroaiei. Meticulos, consecvent și înzestrat cu o latură indispensabilă inteligențelor speculative - o umoare contemplativă fără de care accesul la filozofie este imposibil -, Ștefan Afloroaiei a scris o neașteptată pledoarie în favoarea
Metaphysica naturalis by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7515_a_8840]
-
ce a ținut de religie și în primul rând textele biblice, o bună parte din cugetările referitoare la libertate, la egalitate, la dreptul de afirmare al individului în societate, la obligațiile și calitățile conducătorilor, la democrație și rolul filosofilor, al intelectualilor, în societate etc. au fost eliminate, dezechilibrându-se întreaga articulație a cărții: întreaga viziune a autorului despre lume și viață, și însuși mesajul operei." Cu titlul ușor modificat a reapărut în Republica Moldova: Dicționarul înțelepciunii. Cugetări antice și moderne, "ediția a
Dicționarul înțelepciunii by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7521_a_8846]
-
1958. (În paranteză fie spus că e anul retragerii trupelor sovietice din România, dar și anul unor represalii crunte împotriva țăranilor din mai multe regiuni care solicitau retragerea din gospodăriile colective și, de asemenea, anul arestării unui lot numeros de intelectuali precum Vasile Voiculescu, Nicolae Steinhardt, Constantin Noica ș.a.). Cine e acest autor misterios despre care nu găsim nici o mențiune în nici un tratat de istorie literară (cu excepția Istoriei literaturii române de azi pe mâine de Marian Popa, din 2001) și, de
O antiutopie românească by Libuše Valentová () [Corola-journal/Journalistic/7526_a_8851]
-
din prefața romanului: "...deși fusese unul dintre partizanii și fruntașii regimului, divorțase de mult de el"). Rezultatul eforturilor sale creatoare este o antiutopie pură care urmează exemplul cunoscutelor antiutopii-modele din secolul XX, printre care unele au fost scrise tot de intelectualii inițial cu convingeri socialiste (George Orwell, Arthur Koestler, în România Panait Istrati). A doua întrebare: în ce constă originalitatea romanului Gulliver în }ara Minciunilor, de ce, după părerea mea, merită să fie publicat și citit și tradus în limbi străine? Am
O antiutopie românească by Libuše Valentová () [Corola-journal/Journalistic/7526_a_8851]
-
caricaturizate, și, în sfârșit, o mânuire extraordinară a limbii române, în diferite registre ale sale. Pe de altă parte, ceea ce merită din plin interesul nostru este mesajul romanului. Numai la zece ani după apariția romanului 1984 de George Orwell, un intelectual român întreprinde, cu mijloacele literaturii de ficțiune, o analiză lucidă și temeinică a stalinismului. Orwell este îndeobște apreciat pentru viziunea sa premonitorie despre totalitarism comunist, dar această viziune - prea rece, prea calculată - pălește pe lângă imaginile pline de sevă, de senzații
O antiutopie românească by Libuše Valentová () [Corola-journal/Journalistic/7526_a_8851]
-
95). Stingheriți, dar emoționați (J3, 100), cei doi soți, veterani ai exilului, au încercat la revenirea în țară reacții afective puternice provocate de regăsirea celor pe care îi știau încă din perioada când îi întâlneau în clandestinitate la Paris (prin intelectuali, ne-am păstrat mereu legătura cu țara și, reîntorcându-ne, n-am dat decât peste fețe cunoscute - J3, 120). Întoarsă în locurile natale după aproape jumătate de veac de surghiun, Monica Lovinescu s-a lăsat năpădită de prezentul copilăriei, de
Exilul, după exil by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/7527_a_8852]
-
Sorin Lavric Condiția ca un intelectual să supraviețuiască morții este ca posteritatea să-i pomenească numele. Fără o memorie pe care urmașii să i-o întrețină pe cale culturală, spectrul i se va stinge implacabil. În fond, dacă actul de a sfida timpul chiar are un sens
Cărturarul din exil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7538_a_8863]
-
de minte, ci e chiar condiția existenței lor. Le trezești la viață amintindu-ți de ele. În schimb, a nu le invoca înseamnă a le îneca în curgerea uitării. Dintre editorii care și-au făcut un merit din a smulge intelectuali interbelici din sorbul amneziei, numele Dorei Mezdrea trebuie pomenit cu precădere. Sunt cel puțin trei filozofi cărora cercetătoarea noastră le-a scos numele din neant: Vasile Băncilă, Simion Mehedinți și Dumitru Cristian Amzăr. Dar marele ei merit e legat de
Cărturarul din exil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7538_a_8863]
-
o lume dominată de veleitari cu patalama. În ultima vreme, filozoful asupra căruia Dora Mezdrea s-a aplecat cu gîndul de a-l reda integral publicului este primul traducător român al Criticii rațiunii practice, Dumitru Cristian Amzăr. Ca mulți dintre intelectualii care au îngroșat rîndurile exilului românesc postbelic, imaginea lui postumă e firavă pînă la neființă. Un gol de informații îi înconjoară numele, de unde și indiferența endemică cu care îi este întîmpinată opera. Dar cele trei volume pe care Dora Mezdrea
Cărturarul din exil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7538_a_8863]
-
în paradisul veverițelor și-al mierlelor, ajunge cine moare." Gheorghe Grigurcu poetizînd despre "împietrite sub ceruri de-acum/ amintiri studențești/ cum perspective de străzi crem/ cu mereu oblonite ferești", tăifăsuind cu Ovidiu Pecican și Laszlo Alexandru despre cetăți eterne și intelectuali trecători, și Ion Pop, cu ale sale "versuri, deci, despre-un ins în oraș." Cel mai emoționant, cu atît mai mult cu cît aceia amintiți au devenit de-o fire cu pietrele pavimentului, se alege Clujul din oameni. Clujul lui
Arizona Dream by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7293_a_8618]
-
expresii delabra-te sau lombroziene. Îi aud pe toți (deși îmi astup urechile) stri-gându-mi la unison, sacadat, furibund și implacabil, o sentință de cor tragic antic, un veritabil recviem pen-tru Cioată: ŤTra-ducii, uăi!ť". Splendidă descriere a spleen-ului unui intelectual adevărat în marasmul moral și cultural al României în confuzia de valori a tranziției. În mod firesc, cele mai multe dintre textele care compun volumul lui Codrin Liviu Cuțitaru, Istoreme sunt legate într-un fel sau altul de spațiul universitar. Cu experiența
Teme ale vremii noastre by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7294_a_8619]
-
să rămână tânăr. Teamă de invazia africanilor și a asiaticilor, care sunt deja majoritari în școlile de cartier. În metrou se simte groaznic. Socialiștii își văd acolo alegătorii. Comunismul din Franța este terminat, atât în rândul poporului, cât și printre intelectuali, pur și simplu s-a dus. În Germania e mult mai rău. Nu înțelege Germania asta. 16.12.1985, Paris. La întrebarea pe care i-o pun cu privire la diminuarea influenței comunismului în rândul intelectualilor, Cioran răspunde: moartea lui Sartre. Influența
Wolfgang Kraus despre Emil Cioran () [Corola-journal/Journalistic/7297_a_8622]
-
în rândul poporului, cât și printre intelectuali, pur și simplu s-a dus. În Germania e mult mai rău. Nu înțelege Germania asta. 16.12.1985, Paris. La întrebarea pe care i-o pun cu privire la diminuarea influenței comunismului în rândul intelectualilor, Cioran răspunde: moartea lui Sartre. Influența acestuia a fost enormă. Cioran mi-a povestit mult despre România, despre mizeria de acolo, despre faptul paradoxal că acolo se scrie mult despre el, mai ales despre cărțile sale românești, de mult epuizate
Wolfgang Kraus despre Emil Cioran () [Corola-journal/Journalistic/7297_a_8622]
-
Heidelberg, este indestructibil legat de cultura română, căreia îi datorează formația sa intelectuală, după cum mărturisește, în pagini impresionante, dar și de cea iudaică, inerentă destinului său individual. O viață întreagă pusă în slujba literaturii l-a învățat că artistul și intelectualul oricărei societăți democratice au datoria de a opera, în profunzimile cugetului, demarcația clară între pregnanța expresiei artistice, realitate cu un potențial fascinatoriu evident, și eventuala alunecare într-o barbarie a opțiunilor sociale. Lucrurile fiind clare, de unde provine totuși dificultatea întreprinderii
Invitație la dialog by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/7088_a_8413]
-
plus, curajul asumării unui activism ce-l face încă mai curios, total atipic. Sunt secvențe ce pot intra în bibliografia obligatorie a onirismului și, generic, a perioadei respective. Prin demersul său, S. Damian dorește să ia un văl de pe ochii intelectualului român, să alunge orice iluzie privitoare la validitatea unor opțiuni nocive și fără viitor, pe alocuri încă vii în spațiul tăinuit al unei afectivități învestite cu prestigiul vechimii, al unui anumit tip de tradiție, privit ca o moștenire "de familie
Invitație la dialog by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/7088_a_8413]
-
spui ideea goală, simplă și dreaptă, fără întortocheri și falsă frumusețe." (13 octombrie 1939). Conștientă de rolul diferit pe care îl impune vorbirea limbilor diferite, Mariana Șora e o europeană avant la lettre, scrie așa cum vor scrie în curând toți intelectualii născuți și trăitori în Uniunea Europeană: în diferite limbi, după cum starea lor e melancolică, romantică, acidă, rațională, după cum vor să-și amintească sau să critice, să admire sau să înțeleagă etc. În 1940, capitole întregi erau deja așternute în franceză, sub
O diaristă europeană by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7104_a_8429]
-
și despre muzica lui Leonard Cohen, despre textele Vechiului Testament și despre poezia Sylviei Plath. Nu degeaba spunea Dan C. Mihăilescu: "De-am avea măcar douăzeci, daca nu o sută de astfel de preoți (...), cu totul altfel ar arăta dialogul intelectualilor laici cu Biserică Ortodoxă..." La fel de în largul sau în amvon sau în cele mai selecte cercuri intelectuale, îngrijit și aranjat după standardele timpului în care trăim, Ioan Pintea nu are nimic din vehemență dogmatica dusă până la crispare a (prea) multora
Postmodernism liturgic by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7107_a_8432]
-
clericii ortodocși. Dimpotrivă, cu un discret zâmbet ironic pe buze, se angajează fără rezerve în orice tip de discuție, iar singurele sale argumente sunt date de propriile-i raționamente, clădite, e drept, pe o cultură (inclusiv religioasă) temeinic asimilată. Orice intelectual laic recunoaște din prima clipă în Ioan Pintea pe one of uș, iar celor neatenți în momentul prezentării le va veni greu să creadă că fermecătorul lor partener de dialog este un preot ortodox. Chiar dacă o anumita smerenie, cât se
Postmodernism liturgic by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7107_a_8432]
-
Oamenii umplu, totuși, sacoșe și rucsacuri cu cărți. Le cară cu ei fericiți. Poate chiar le citesc. Sau poate doar le așează pios în biblioteca de acasă, pentru că asta le îmbunătățește imaginea. Ei devin deodată, prin simpla prezență a cărților, intelectuali sau altfel decât ceilalți. Sunt brusc învăluiți în aura autorilor. Sunt mai înalți, decât neposesorii de cărți. Casa lor, capătă brusc un aer rarefiat. Ei trăiesc chiar acolo. Și au fost și ei în Arcadia. Se și pot oricând întoarce
Cititorii de poezie by Ileana Băja () [Corola-journal/Journalistic/7119_a_8444]
-
valoarea acestor note informative nu poate fi înțeleasă decît dacă le așezăm în contextul în care ele au fost întocmite. Sîntem în anii '70-'80, o perioadă cînd nimeni nu putea prevedea căderea comunismului. În ele e vorba de un intelectual "reacționar", cum însuși Noica spune despre sine, pus în fața reprezentanților unei instituții de opresiune. Cine a trecut printr-o astfel de experiență are dreptul să judece, cine nu a trecut trebuie să se abțină. Să încheiem punînd în lumină meritul
„Obiectivul“ Noica by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7121_a_8446]
-
nu a trecut trebuie să se abțină. Să încheiem punînd în lumină meritul Dorei Mezdrea, acribia sisifică cu care a cules, cuvînt cu cuvînt, paginile dosarelor informative. De fapt, dintre editorii care și-au făcut un merit din a smulge intelectuali interbelici din uitare, numele Dorei Mezdrea trebuie pomenit cu precădere. Condiția ca un intelectual să supraviețuiască morții este ca posteritatea să-i pomenească viața. În privința lui Noica, putem fi liniștiți: filozoful are o posteritate sigură pe care insinuările detractorilor nu
„Obiectivul“ Noica by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7121_a_8446]
-
Mezdrea, acribia sisifică cu care a cules, cuvînt cu cuvînt, paginile dosarelor informative. De fapt, dintre editorii care și-au făcut un merit din a smulge intelectuali interbelici din uitare, numele Dorei Mezdrea trebuie pomenit cu precădere. Condiția ca un intelectual să supraviețuiască morții este ca posteritatea să-i pomenească viața. În privința lui Noica, putem fi liniștiți: filozoful are o posteritate sigură pe care insinuările detractorilor nu o pot micșora.
„Obiectivul“ Noica by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7121_a_8446]
-
196! Amănunte, veți spune. Nu tocmai. Cine se arată atât de relaxat în manipularea datelor și a cuvintelor, dar emite judecăți definitive, nu-mi trezește neapărat încrederea. Și, în plus, stilul e omul! Las deoparte și disperarea - poate legitimă - a intelectualului căruia o editură de prestigiu planetar refuză să-i mai publice cărțile. Nu discut nici perspectiva d-lui Gottfried asupra cărții lui Vladimir Tismăneanu, de vreme ce e doar un atac puternic ideologizat, pur emfatic, departe de adevărurile factuale și de pozițiile
De ce suntem atât de ticăloși? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7330_a_8655]
-
al ideologiei sale nu tocmai de stânga? Despre cel pe care, recent, îl defineați drept un "guru al dreptei Ťpopulareť"? Despre neîmpăcatul adversar al ideologiilor extremiste? Despre subiectul atâtor atacuri ignare desfășurate tocmai în revistele lui Vadim Tudor? Sau despre intelectualul a cărui strălucire nu vă lasă să moțăiți pe prăfuitele bucoavne interbelice? Pe ce vă bazați când deschideți atât de larg baierele dezinformării? Ce probe aveți? Unde și când a atacat Vladimir Tismăneanu "dreapta tradițională"? La ce personaje, evenimente, formațiuni
De ce suntem atât de ticăloși? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7330_a_8655]