6,119 matches
-
mai taciturn, secretos, enigmatic, închis, dar vulnerabil într-o măsură mai mică. 2.2. Nivelul comunicării interpersonale Este nivelul la care individul interacționează cu semenii de pe poziții „personale”, adică prin contact direct. Un relativ grad de cunoaștere reciprocă le permite interlocutorilor să facă predicții și să aibă expectații în legătură cu interlocutorul. Interactanții își modelează personalitățile prin comunicare în funcție de modul în care se raportează direct unul la celălalt. Scopul interacțiunilor la acest nivel este deopotrivă cunoașterea de sine și cunoașterea celuilalt. Comunicarea interpersonală
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
măsură mai mică. 2.2. Nivelul comunicării interpersonale Este nivelul la care individul interacționează cu semenii de pe poziții „personale”, adică prin contact direct. Un relativ grad de cunoaștere reciprocă le permite interlocutorilor să facă predicții și să aibă expectații în legătură cu interlocutorul. Interactanții își modelează personalitățile prin comunicare în funcție de modul în care se raportează direct unul la celălalt. Scopul interacțiunilor la acest nivel este deopotrivă cunoașterea de sine și cunoașterea celuilalt. Comunicarea interpersonală este, în fapt, un proces ce evoluează de-a
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
are ca input identitatea socială a individului, datele sociale care îl caracterizează (apartenența la o anumită etnie, la un anumit grup social etc.); adeseori, aceste date sociale se reduc la stereotipuri. Puterea explicativă a comportamentelor este scăzută, în sensul că interlocutorii pot face predicții limitate unul despre celălalt și au o capacitate redusă de a explica și motiva acțiunile celuilalt; interacțiunea se bazează pe reguli sociale. Comunicarea intimă are ca input identitatea personală a individului, datele psihologice individuale, elementele care îl
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
motiva acțiunile celuilalt; interacțiunea se bazează pe reguli sociale. Comunicarea intimă are ca input identitatea personală a individului, datele psihologice individuale, elementele care îl diferențiază pe individ de grup; puterea explicativă a comportamentelor este crescută în măsura în care o bună cunoaștere a interlocutorilor permite predicții și explicații cu grad ridicat de acuratețe în legătură cu celălalt; interacțiunea se bazează pe reguli cu caracter individual, rezultate din negocierea directă dintre interlocutori de-a lungul întregii lor istorii conversaționale. Între cele două extremități ale continuumului se află
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
pe individ de grup; puterea explicativă a comportamentelor este crescută în măsura în care o bună cunoaștere a interlocutorilor permite predicții și explicații cu grad ridicat de acuratețe în legătură cu celălalt; interacțiunea se bazează pe reguli cu caracter individual, rezultate din negocierea directă dintre interlocutori de-a lungul întregii lor istorii conversaționale. Între cele două extremități ale continuumului se află diverse grade de cunoaștere interpersonală. Relațiile interpersonale au fost explicate ca un proces cu șase etape și două faze fiecare (vezi DeVitto, 1994, p. 207
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
etape și două faze fiecare (vezi DeVitto, 1994, p. 207): etapa de contact: a) faza perceptuală (interactanții se percep vizual, fără a interacționa verbal); b) faza interacțională (interactanții interacționează verbal); etapa de implicare în relație: a) faza de testare a interlocutorului și a relației; b) faza de intensificare a relației, de creștere a gradului de implicare în relație; etapa de intimitate a relației: a) faza angajamentelor verbale dintre interactanți; b) faza acțiunilor sociale care certifică angajamentele verbale; etapa de deteriorare a
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
își discută deschis nemulțumirile, interacțiunea luând forma conflictului verbal; etapa de reparare a relației, facultativă: a) faza intrapersonală, constând în analiza individuală a relației și dorința de revenire în relație; b) faza interpersonală, constând în repararea relației prin discuții cu interlocutorul; etapa de disoluție a relației: a) faza interpersonală a disoluției, când cel puțin una dintre părți decide să iasă din relație și comunică acest lucru; b) faza socială a disoluției, constând în separarea totală sau parțială a interactanților. Procesul constituirii
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
în termenii raportului investiții/rezultate. Cu alte cuvinte, când indivizii se percep subapreciați sau supraapreciați în cadrul unei relații ei tind să restabilească echilibrul. Teoria evitării incertitudinii (Berger, Calabrese, 1975; Gudykunst, 1988). Procesul de cunoaștere interpersonală a fost explicat prin tendința interlocutorilor spre reducerea treptată a incertitudinii, adică a necunoscutelor care există între interactanți în primele momente ale interacțiunii. Pe măsură ce interlocutorii interacționează, incertitudinile scad; cei doi pot face predicții din ce în ce mai exacte în legătură cu comportamentele celuilalt și pot găsi motivații tot mai precise pentru
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
tind să restabilească echilibrul. Teoria evitării incertitudinii (Berger, Calabrese, 1975; Gudykunst, 1988). Procesul de cunoaștere interpersonală a fost explicat prin tendința interlocutorilor spre reducerea treptată a incertitudinii, adică a necunoscutelor care există între interactanți în primele momente ale interacțiunii. Pe măsură ce interlocutorii interacționează, incertitudinile scad; cei doi pot face predicții din ce în ce mai exacte în legătură cu comportamentele celuilalt și pot găsi motivații tot mai precise pentru comportamentele celuilalt. Eficiența comunicării depinde de capacitatea individului de a gestiona situațiile pe care le percepe ca fiind nesigure
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
a gestiona situațiile pe care le percepe ca fiind nesigure, generatoare de anxietate, de a elabora strategii adecvate de reducere a incertitudinii și anxietății. Teoria adaptării comunicative (Giles, 1973) concepe comunicarea ca un proces continuu de adaptare situațională reciprocă a interlocutorilor, prin adoptarea unor strategii sociolingvistice și atitudinale care să le permită obținerea unor rezultate eficiente. Adaptarea apare ca o formă de armonizare a vocilor comunicative. Conform teoriei comunicării tranzacționale (Eric Berne, 1964), indivizii interacționează adoptând una dintre cele trei ego-stări
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
atitudini etc.), astfel încât psihologia individuală și cea de grup interacționează, făcând reacțiile la discurs greu predictibile; „zgomotul” care perturbă mesajul este greu controlabil, din cauza surselor multiple (zgomotul extern de pe canal, percepțiile diferite ale membrilor grupului, distanța fizică și psihică dintre interlocutori etc.); feedbackul poate fi atât imediat (aplauze, urale, proteste), cât și întârziat (reacții ale publicului după încheierea discursului); mesajul este puternic dependent de context, care orientează și determină atât conținutul, cât și forma discursului; stilul discursului îmbină elemente de elaborare
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
ascultătorii au tendința de a manifesta interes și de a reține acele informații pe care le descoperă a fi relevante pentru scopurile personale; de aceea, vorbitorul trebuie să arate publicului utilitatea informațiilor respective pentru atingerea scopului; c) principiul adaptării la interlocutor - vorbitorul trebuie să se adapteze nivelului de cunoștințe al publicului, intereselor, atitudinilor, credințelor sale; d) principiul progresiei tematice - pentru a face discursul ușor de urmărit și de înțeles de către public, vorbitorul trebuie să elaboreze informația pe principiul temă - rhemă, adică
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
3.1. Particularitățile individuale ale vorbitorului În procesul comunicării fiecare individ intră cu un set de valori, atitudini, comportamente, abilități, caracteristici personale, constrânse de situația de comunicare dată și de experiențele de comunicare anterioare ale vorbitorului, de istoria comunicativă cu interlocutorul. Astfel, predispozițiile comunicative, pe de o parte, situația de comunicare, pe de altă parte, configurează fiecare interacțiune verbală. Automonitorizarea este capacitatea individului de a-și ține sub control propriul comportament verbal și nonvebal. Automonitorizarea este direct corelată cu autocunoaștrea. Indivizii
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
și-l dezvolta. În plan comunicativ, indivizii cu nivel ridicat de automonitorizare își exprimă adecvat stările emoționale, gestionează eficient luările de cuvânt (intervenții verbale scurte, frecvente), au inițiativă verbală (inițiază frecvent teme și conversații), au abilitatea de a partaja cu interlocutorul același grad de intimitate, își bazează persuasiunea pe argumente logice și se folosesc de „puterea expertului” în argumentare, au gândire și atitudine critică. Autodezvăluirea reprezintă disponibilitatea vorbitorului de a da interlocutorului informații despre sine la care acesta nu poate avea
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
teme și conversații), au abilitatea de a partaja cu interlocutorul același grad de intimitate, își bazează persuasiunea pe argumente logice și se folosesc de „puterea expertului” în argumentare, au gândire și atitudine critică. Autodezvăluirea reprezintă disponibilitatea vorbitorului de a da interlocutorului informații despre sine la care acesta nu poate avea acces direct. Autodezvăluirea presupune risc și vulnerabilitate, dar în același timp contribuie la creșterea gradului de intimitate dintre interactanți. Încrederea mutuală între interactanți conduce la reciprocitate în cadrul relației, atunci când autodezvăluirea vorbitorului
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
a folosi modalizatori de certitudine, au intensitate vocală ridicată. Machiavellismul se manifestă prin tendința accentuată a persoanei de atingere a scopurilor personale prin manipularea celorlalți. Persoanele cu nivel ridicat de machiavellism tind să fie detașate și calculate în interacțiunea cu interlocutorii, să-și asigure independența în raport cu ceilalți, recurg adeseori la flatare, pedeapsă, recompensă, înșelăciune pentru a-și atrage interlocutorii de partea lor, nu au încredere în semeni. Implicarea și reticența comunicativă reflectă dorința individului de a se angaja în activități sociale
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
atingere a scopurilor personale prin manipularea celorlalți. Persoanele cu nivel ridicat de machiavellism tind să fie detașate și calculate în interacțiunea cu interlocutorii, să-și asigure independența în raport cu ceilalți, recurg adeseori la flatare, pedeapsă, recompensă, înșelăciune pentru a-și atrage interlocutorii de partea lor, nu au încredere în semeni. Implicarea și reticența comunicativă reflectă dorința individului de a se angaja în activități sociale și de a comunica. Astfel, reticența comunicativă se asociază cu tracul, manifestat în plan comunicativ prin ezitări, false
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
gradul de dependență/independență contextuală și în dorința individului de afiliere și aprobare. Indivizii cu grad ridicat de dependență contextuală sunt atenți la circumstanțele exterioare ale comunicării, sunt sensibili la semnalele non-lingvistice pe care le primesc, tind să se adapteze interlocutorului, să folosească pluralul asocierii și al empatizării (noi). Indivizii care manifestă dorință de afiliere și aprobare în cadrul grupului tind să subordoneze interesele personale intereselor de grup, să se adapteze stilului comunicativ al interlocutorului, să-și privească mai mult partenerii de
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
care le primesc, tind să se adapteze interlocutorului, să folosească pluralul asocierii și al empatizării (noi). Indivizii care manifestă dorință de afiliere și aprobare în cadrul grupului tind să subordoneze interesele personale intereselor de grup, să se adapteze stilului comunicativ al interlocutorului, să-și privească mai mult partenerii de discuție și să stabilească distanțe mai mici de interacțiune. Diferențele biologice dintre indivizi privesc sexul, vârsta, înfățișarea, rasa, sănătatea. Femeile, comparativ cu bărbații, manifestă preferință pentru limbajul standard, corect gramatical, pun mai multe
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
sentimentele, au gesturi și mișcări discrete, zâmbesc mai mult, privilegiază comunicarea nonverbală, recurg mai frecvent la acte de vorbire indirecte, folosesc frecvent calificări adjectivale și adverbiale, folosesc adeseori atenuatori de expresie, cuvinte de umplutură, își cer frecvent scuze, își întrerup interlocutorii relativ rar, sunt mai puțin argumentative decât bărbații. Vârsta se reflectă în abilitățile lingvistice și comunicative ale vorbitorilor, în temele de discuție abordate în pronunțarea cuvintelor, viteza vorbirii, intonație etc.; limba și comunicarea sunt achiziționate treptat de vorbitori, ajung la
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
cuvintelor, viteza vorbirii, intonație etc.; limba și comunicarea sunt achiziționate treptat de vorbitori, ajung la maturizare, apoi se degradează odată cu înaintarea persoanei în vârstă. Înfățișarea individului (vezi supra, „atracția interpersonală”) îi permite acestuia diverse forme de expresivitate, de influențare a interlocutorului, de socializare. Rasa a constituit în timp obiectul unor prejudecăți și prejudicii rasiale, iar în anii din urmă face obiectul corectitudinii politice în limbaj. Sănătatea, abilitățile fizice ale individului predetermină libertățile lui de relaționare și limbajele de care se poate
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Diferențe de natură paraverbală în folosirea limbii. Viteza cu care vorbesc indivizii este determinată de trăsături fizice și de personalitate, de gradul de deschidere comunicativă și de sociabilitate. Pauzele din vorbirea persoanelor dau indicații legate de competență, credibilitate, adaptare la interlocutor, procese cognitive, emoții. Durata vorbirii dă indicații legate de tendințele de dominare și influențare ale vorbitorului, despre stabilitatea emoțională, competența vorbitorului, trăsături de personalitate (introvertit/extravertit). Toate aceste variabile contribuie la gestionarea propriei imagini de către vorbitor, determinând anumite reacții din partea
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
procese cognitive, emoții. Durata vorbirii dă indicații legate de tendințele de dominare și influențare ale vorbitorului, despre stabilitatea emoțională, competența vorbitorului, trăsături de personalitate (introvertit/extravertit). Toate aceste variabile contribuie la gestionarea propriei imagini de către vorbitor, determinând anumite reacții din partea interlocutorului și contribuind la stima de sine a individului. 3.2. Particularitățile individuale ale ascultătorului Ascultarea este un proces complex implicând mai multe module interconectate: abilități individuale legate de capacitatea individului de a înțelege și decodifica diverse patternuri de structurare a
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
implicând mai multe module interconectate: abilități individuale legate de capacitatea individului de a înțelege și decodifica diverse patternuri de structurare a informației, inteligența de a procesa cuvinte, atitudini pozitive (dorința și voința de a asculta, interesul față de temă și față de interlocutor), capacitatea de a păstra în memoria semantică informația și de a o procesa, capacitatea de a procesa conținutul emoțional al mesajului asociindu-l cu interpretarea informației, capacitatea de a procesa informația prin integrarea ei în anumite scheme cognitive și scripturi
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
capacitatea de a procesa conținutul emoțional al mesajului asociindu-l cu interpretarea informației, capacitatea de a procesa informația prin integrarea ei în anumite scheme cognitive și scripturi comportamentale. Ascultarea activă presupune înțelegerea și interpretarea adecvată a mesajului pentru a oferi interlocutorului un feedback real, constructiv. În acest proces sunt implicate deopotrivă obiectivitatea și empatia. Capacitățile ascultătorului de ascultare activă sunt influențate de aceiași factori ca și capacitățile de exprimare ale vorbitorului. 3.3. Percepția În receptarea și interpretarea mesajului un rol
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]