6,649 matches
-
încât numai firile „rezonante” o pot sesiza sau reactualiza. Ea constituie un capital individual, o zestre a deținătorului ei, o cucerire cognitivă sau emotivă a persoanei singulare. Nu poate fi transmisă mai departe decât aproximativ, într-o formă evanescentă, prin intuiție, har, talent și fler. De multe ori, se pierde pentru totdeauna, iremediabil, odată cu purtătorul ei. Cunoașterea explicită se referă, dimpotrivă, la ceea ce „toată lumea știe”, la cunoștințe larg acceptate, îmbrățișate, comunicate. Sunt acele informații validate de toți, accesibile tuturor, devenite numitorul
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
o durată de doi ani de o echipă profesionistă de baschet.Poate fi aplicat cu ușurință și altor sporturi colective. Se constată că performanțele jucătorilor constituie adesea rezultatul unor impresii de ansamblu. Ele se clădesc deseori pornind de la opinii sau intuiții pe care le considerăm solide și de necombătut, deoarece se bazează pe niște cifre brute. Așadar nu se pune în discuție exactitatea lor pentru că acestea, sunt la rândul lor înregistrate pe calculator. Exemplul cel mai curent de apreciere eronată este
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
32). Indiferent de „paradigma” în care se încadrează, teoriile moderne ale științei și metodologiile de cercetare specifice sunt atașate, așa cum am arătat, ideii de progres. Cunoașterea produsă prin metodele considerate științifice este superioară celei rezultate din speculație, reflecție, sentimente și intuiție. Condiția de pertinență a oricărei cunoașteri este dată de îndeplinirea unui set de criterii standard. Legitimarea cunoștințelor în științele socioumane este, din perspectiva logicii moderne, conferită „din afară”, și nu „din interior”. Raportarea nu se face la structura și coerența
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
de imperativele randamentului și ale rutinei administrative”, după cum afirma J. Largeault în 1984. Un sistem haotic cum este cel al educației, în care previziunile exacte și garantate nu sunt decât într-o mică măsură posibile, în care sunt implicate sentimente, intuiții, atitudini și valori, pare mai degrabă adecvat ca obiect de analiză pentru demersul metodologic calitativ, în care cercetătorul se bazează mai puțin pe măsurare și mai mult pe interpretare. Accentul pe care gândirea postmodernă îl pune pe abordarea calitativă nu
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
la un nivel social sau politic, nu e o dramoletă cu un hoț avar și un stăpân naiv, ci o veritabilă dramă cosmică, avându-i ca protagoniști pe Isus și pe Satana. Origen reia, prelungește și adâncește În chip genial intuiția evanghelistului Luca. Trădarea constituie a patra ispită a diavolului, cea mai teribilă, pentru că Începe cu o răstignire, dar și cea mai zdrobită, pentru că sfârșește cu Învierea. Cât este vina lui Iuda, cât este vina diavolului? Cât se datorează liberului arbitru
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
dorința de a găsi un răspuns mulțumitor la toate aceste chestiuni, dar am Înțeles, pe parcurs, că numai prin „experierea” de tip religios se poate intui răspunsul adecvat. Discursul științific, cateheza, predica ori sfatul duhovnicesc „la purtător” rămân pe dinafară. Intuiția mistică rezolvă, de la sine, taina, dar nu-i poate Împărtăși conținutul fără să-l deformeze ori fără să-l Înjumătățească. La capătul acestui text Întrebările rămân ca atare, mai proaspete ca la Început, poate chiar mai provocatoare. Cititorul va Începe
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
lifting pseudo-intelectual ar constitui o adevărată barbarie. Prin urmare, von Balthasar nu Înțelege să trezească fantome ale trecutului Îndepărtat și să le ceară sfaturi sau răspunsuri la chestiunile prezentului, ci „să pătrundă până la sursa vitală a spiritului lor, până la acea intuiție fundamentală și secretă care le călăuzește gândirea și ne revelează una din marile atitudini posibile (sic!), pe care teologia le-a adoptat Într-o situație concretă și unică”. Așadar, nu readaptare a unor soluții, perimate prin Însuși faptul că aparțin
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
făcut În contexte ireversibile. Gândirea unui Grigore de Nyssa a fost „mare, puternică și armonioasă” altădată, dar ea aparține, iremediabil, acestui altădată. Urs von Balthasar conchide: „Ne amintim de ea (de această gândire - n.n.) așa cum omul Își amintește de profundele intuiții ale adolescentului care a fost: dacă nu le poate retrăi ca atare, Întrucât conjunctura, viața, Întreaga lume s-au schimbat, el poate măcar să se Întărească cu gândul că această puritate de aspirație, această vibrație Înflăcărată a ființei sale este chiar
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
autorului, să aproximeze „modul în care se configurează sentimentul timpului în opera eminesciană” și „felul în care poetul își asumă propria condiție așezată sub semnul emblematic al temporalității”. Autorul utilizează cu ingeniozitate achizițiile exegezei eminesciene în interpretarea acestei teme, precum și intuiții proprii, dovedindu-se și aici un analist sagace în descifrarea structurilor, riguros în structurarea ecuațiilor de lectură. SCRIERI: Carte de vise, Târgu Mureș, 1994; Metamorfozele textului (Orientări în literatura română de azi), Târgu Mureș, 1996; Dimensiuni critice, Târgu Mureș, 1998
BOLDEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285802_a_287131]
-
de eternitate. Aflând doar în „somn” „cum o cheamă” cu adevărat, B. își ia, astfel, în posesie natura incoruptibilă. Coboară la izvoarele ființei, la „nume”. Când, în următoarele cărți, îndeosebi în Arhitectura valurilor (1990) și în Soarele de apoi (2000), intuițiile și, în genere, stările sufletești devin, prin exces de conștientizare, cam prea transparente, lirismul riscă a fi absorbit pe alocuri de filosofie. Asemenea situații sunt rare. De regulă, poeta „filosofează” visând, cântând în „somn”, ca greierii. Visuri treze, grațioase fantazii
BLANDIANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285758_a_287087]
-
generală exprimă exasperarea în fața deriziunii existenței. Intenția se vede clar doar prin întreg. Izolate, secvențele, în ciuda suculenței lor plastice, nu pot decât să șocheze. Metoda narativă e aceea de a prinde pe un fir, care exprimă eul psihologic și meandrele intuiției, amintiri din copilărie sau din război, portrete ale prietenilor (între aceștia - cadrul, în Pensiunea..., fiind Viena anilor 1920 -, Erich Kästner, reprezentantul „noii obiectivități”, Peter Altenberg, pictorul Egon Schiele), fragmente de poeme, tablouri de un realism dur, dar și altele, fantastic-onirice
BONCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285811_a_287140]
-
a scriitorului. Criticul este dator să urmărească mai ales motivele care au determinat orientarea scriitorului către un anumit subiect, prin investigarea manuscriselor, a corespondenței, a variantelor (precum în documentata lucrare despre drama Warbeck de Schiller). Deși exprimate greoi pe alocuri, intuițiile critice au o finețe datorită căreia, de exemplu, portretul unui scriitor, Ernst Zahn. O evoluție de scriitor (1912), se distinge prin acuratețe și putere de convingere. Prea legat însă de principii, B. s-a limitat adesea la ilustrarea lor, poate
BRATU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285869_a_287198]
-
de a da pictură de moravuri în mediu românesc. În Elena, meritorie rămâne încercarea de analiză a sufletului feminin și a sentimentului geloziei. Observația se ridică uneori la adevăruri psihologice de finețe, dar autorul nu-și fructifică în profunzime propriile intuiții. Romanțiozitatea, retorismul și patetismul copleșesc analiza. Totuși, în portretul fragilei Elena, suferind discret într-o căsătorie nepotrivită, apar trăsături ce se regăsesc la eroinele lui Duiliu Zamfirescu, acesta fiind anunțat și de pitorescul scenelor mondene. În jurnalele de călătorie, B.
BOLINTINEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285807_a_287136]
-
Mizeria, destrămarea, moartea domină. Descrierea cartierului Pera din Constantinopol este de un realism crud. B. a fost stăpânit de gândul perisabilității lucrurilor omenești și, prin el, un puternic suflu romantic străbate însemnările de călătorie. El este întâiul versificator român cu intuiția valorii acustice a cuvântului, care caută cuvântul pentru ceea ce sugerează dincolo de marginile lui noționale și face din vers o singură arie. Bolintineanu e auditiv și mecanic, și de asta duce mai aproape de poezia modernă. G. CĂLINESCU SCRIERI: Colecție din poeziile
BOLINTINEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285807_a_287136]
-
până în secolul al XVIII-lea, critica și estetica literară în Germania, Anglia și Italia ș.a. Disociind în maniera lui Ibrăileanu, afirmă că opera de creație are mai mulți sorți decât opera de analiză. Unui critic îi cere să aibă acea „intuiție sintetică” prin care să se transpună, oarecum în felul unui poet, în inima textului pe care vrea să-l tâlcuiască. Dacă, sub anumite aspecte, B., adept și el al ideologiei poporaniste, calcă pe urmele lui Ibrăileanu, în câteva privințe se
BOTEZ-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285833_a_287162]
-
literatură universală în explicitarea unor fenomene autohtone, precum formarea generației pașoptiste (Edgar Quinet et leș Roumains, Michelet și românii) sau în identificarea unor relații (I. Budai-Deleanu și Erasmus, Slavici și Confucius, Coșbuc și Longfellow ș.a.). Pretutindeni dovedește spirit asociativ și intuiție de comparatist, erudiție, în tentativa de a sublinia nu numai influențele, dar și deschiderea spre universal a gândirii și scrisului românesc. Culegerile Povestitori ardeleni și bănățeni până la Unire (1937), Antologie română (1938, în colaborare cu Sextil Pușcariu), Poezii patriotice (1938
BREAZU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285876_a_287205]
-
în plan stilistic, expunerea întrunind în egală măsură calitățile expresiei adecvate, devenită uneori chiar aforistică, și pe cele ale rigorii teoretice. Seria studiilor esențiale, susceptibile de a alcătui viitoare cărți, începe cu afirmarea unei viziuni românești asupra timpului, întemeiată pe intuiția ritmurilor cosmice (Reforma calendarului, 1924), eseurile lui B., mai ales cele din revista „Gândirea”, accentuând asupra rolului pe care ar trebui să-l aibă religia în pedagogie și invariantele etnice în orice studiu închinat culturii în sens larg. Eseurile despre
BANCILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285599_a_286928]
-
altor tineri poeți (Grigore Ancu, Ion Horea Munteanu, Gh. Manea Manolache, Cristian Sârbu și Virgil Treboniu) au dus la înființarea colecției „Adonis”, unde au apărut, între 1935 și 1945, peste 130 de „caiete” cu poezii. Publicistul B. are o bună intuiție portretistică a scriitorilor (G. M. Zamfirescu, Panait Istrati, socotit un mentor spiritual la „Cruciada românismului”, sau Constantin Barcaroiu), tratați uneori cu partizanat gazetăresc sau sentimental. Scriind despre Virgil Treboniu, Vladimir Cavarnali, Matei Alexandrescu, Cristian Sârbu, Emil Vora, pledează pentru poezia
BARBULESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285633_a_286962]
-
imitație voluntară, În timp, de natură spirituală, aleasă În mod liber și conștient de către individ. Rezultă În mod clar faptul că tipurile morale sunt rezultatul imitării unor modele aflate la dispoziția persoanei. Adoptarea unui anumit model presupune, În primul rând, intuiția unei valori ce caracterizează modelul respectiv. Eu ader, accept, admir și doresc să fiu conform cu un anumit model, Întrucât acest model moral reprezintă pentru mine o anumită valoare către care tind, cu care doresc să mă identific și să mi-
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
o manieră francă, îndrăzneață. Câteodată, utilizând sugestii venite din basm ori dintr-o posibilă figurație medievală, poetul face ca aceste imnuri închinate iubirii să se deschidă către adâncurile sentimentului. B., care nu deține mari resurse imaginative, exploatează în schimb o intuiție fericită, ritmând debitul liric într-o mișcare muzicală nu o dată plină de rafinament. SCRIERI: Incantații, București, 1940; De dragoste..., postfață Mihai Gafița, București, 1971. Repere bibliografice: Perpessicius, Opere, IX, 40-42; Octav Șuluțiu, Mircea Badea, „Incantații”, G, 1941, 5; Călinescu, Ist.
BADEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285534_a_286863]
-
1959, sunt, în unduiri proustiene, o sensibilă evocare a unor crâmpeie din copilărie. Dar și un eseu, de o rară calitate a introspecției, despre fluidul imprevizibil al memoriei. Pentru C., „totul are un sens”, detectabil, dincolo de ceea ce se vede, prin „intuiția suprarealității”. În „heraldica” de mitice rezonanțe a îngânduratului epistolier, și opera de artă poate să incite la o „evadare în supranatural”. Descinzând din imperiul „irealității” în orizontul realului, memorialistul povestește, cu un fior al retrăirii, despre lumea de culori, miresme
CANTACUZINO-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286067_a_287396]
-
al ființei umane, fiind legată de conștiința de sine, și constituie o modalitate de cunoaștere. Autoperceperea prelungită pentru autocunoaștere este o latură importantă a relațiilor psihice. Cunoașterea de sine se dovedește a fi mult mai dificilă decât cunoașterea lumii obiective. INTUIȚIE (< fr. intuition, lat. intuitio - contemplare) - Capacitatea gândirii de a descoperi nemijlocit și imediat adevărul pe baza cunoștințelor și experienței dobândite anterior, fără raționamente logice preliminare. După Larousse (2006), intuiția reprezintă gândirea care își investește direct obiectul, fiind în același timp
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
se dovedește a fi mult mai dificilă decât cunoașterea lumii obiective. INTUIȚIE (< fr. intuition, lat. intuitio - contemplare) - Capacitatea gândirii de a descoperi nemijlocit și imediat adevărul pe baza cunoștințelor și experienței dobândite anterior, fără raționamente logice preliminare. După Larousse (2006), intuiția reprezintă gândirea care își investește direct obiectul, fiind în același timp contact și comprehensiune, cunoaștere imediată fără interpunerea semnelor sau procedeelor experimentale ori deductive. În psihologia dezvoltării, la J. Piaget (1965) se întâlnesc expresiile „gândire intuitivă” și „raționament intuitiv” pentru
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
cele mai variate situații, pe baza evidențierii trăsăturilor caracteristice fiecărui individ în parte. După M. Zlate (1994), calitatea observației depinde de o serie de factori cum ar fi: a) particularitățile psihoindividuale ale observatorului (concentrarea atenției, capacitatea de sesizare a esențialului, intuiția etc.); b) ecuația personală a observatorului (tip evaluativ, tip descriptiv, tip imaginativ, tip erudit); c) caracteristici ale percepției (selectivitatea percepției, factori sociali care pot modela sau deforma percepția etc.). De asemenea, se știe că procesele, stările și însușirile psihice nu
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
unicitatea soluțiilor, prin capacitatea de a trece cu destulă ușurință de la idee la acțiune. Pe plan psihologic, originalitatea reprezintă capacitatea de a da răspunsuri noi, diferite de tot ce este comun, banal, uzual, la unele situații neprevăzute, demonstrând de fapt intuiție surprinzătoare și siguranță de sine. ORTEZĂ (< fr. orthèse) - Echipament/instrument care se atașează corpului cu scopul de a substitui forța musculară pierdută, de a asista activitatea mușchilor slabi, de a poziționa sau imobiliza un segment sau de a corecta o
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]