3,010 matches
-
Rong își pune cu delicatețe obrazul lângă al meu: — Te-ai îndrăgostit, cu siguranță, de împăratul Hsien Feng. A fost o... prostie din partea mea. Voi ține minte lecția ta, Orhideea. Știu că trebuie să fie greu. Dar eu tot o invidiez pe sora mea mai mare. Nu a existat nici măcar un bărbat decent în viața mea. Asta mă face să cred că nu sunt atrăgătoare. — Știi bine că asta e o prostie, Rong. Cât de neatrăgătoare poți fi, când sora ta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
Nu mi se pare surprinzător, pentru că bărbații care vorbesc cel mai mult despre sex, cei care fac din asta un asemenea element crucial al identității lor, care se definesc practic prin el, sunt de obicei cei cu performanțe deloc de invidiat. Majoritatea oamenilor, când sunt Încântați de latura asta a vieții lor, se mulțumesc să păstreze discreția. Am vrut să spun cu toate astea că am impresia că În momentul ăsta ești Într-o situație ideală. —O, serios? De ce? Pentru că din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
domni împotriva noastră, de ne ponegresc în așa hal?" exclamă și una dintre "tinerele fete zugrăvite de ele însele", când este rugată de Olivier de Tréville să-și spună părerea în legătură cu romanul Les Demi-Vierges. "Sunt pur și simplu invidioși, ne invidiază pentru tinerețea noastră, ne invidiază pentru veselia noastră, ne invidiază pentru prospețimea și pentru lipsa noastră de griji; căci ei sunt fără îndoială bătrâni, urâți, plini de riduri și cu chelie. Oh, ce oribil 70!" Însuși Olivier de Tréville sare
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
ponegresc în așa hal?" exclamă și una dintre "tinerele fete zugrăvite de ele însele", când este rugată de Olivier de Tréville să-și spună părerea în legătură cu romanul Les Demi-Vierges. "Sunt pur și simplu invidioși, ne invidiază pentru tinerețea noastră, ne invidiază pentru veselia noastră, ne invidiază pentru prospețimea și pentru lipsa noastră de griji; căci ei sunt fără îndoială bătrâni, urâți, plini de riduri și cu chelie. Oh, ce oribil 70!" Însuși Olivier de Tréville sare în apărarea tinerelor fete ale
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
și una dintre "tinerele fete zugrăvite de ele însele", când este rugată de Olivier de Tréville să-și spună părerea în legătură cu romanul Les Demi-Vierges. "Sunt pur și simplu invidioși, ne invidiază pentru tinerețea noastră, ne invidiază pentru veselia noastră, ne invidiază pentru prospețimea și pentru lipsa noastră de griji; căci ei sunt fără îndoială bătrâni, urâți, plini de riduri și cu chelie. Oh, ce oribil 70!" Însuși Olivier de Tréville sare în apărarea tinerelor fete ale epocii. În prefața lucrării sale
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
iile filosofiei care nu era de acord cu �tratarea faptelor sociale că lucruri�. Profesorii universit??îi au manifestat ?i ei dispre? pentru sociologia care pretindea s? se emancipeze fă?? de disciplinele �clasice�. A fi sociolog �n 1950 nu era de invidiat, �?i aminte?te A. Touraine. Din punct de vedere material via?a tinerilor cercet?tori nu era u?oar?, cariera era lent?, salariile mici. Mică lume a sociologilor era la marginea universit??îi. A fi sociolog era mai pu?în
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
pentru aceste elite. Decalajul este foarte clar în armată: cîțiva ofițeri superiori formați în Germania, la Turin sau, mai rar, la Saint-Cyr, se alătură diletanților "petrecăreți dar leneși" după spusele atașatului militar al Franței în 1889. Ei se disprețuiesc, se invidiază și nu au legătură cu trupa, "în regimente nu există vreo preocupare pentru educația morală a soldatului, iar conferințele morale acum la mare preț în armata noastră sînt necunoscute, ceea ce nu tulbură pe nimeni într-o țară unde, deși pedepsele
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
lui Miron Constantinescu, care în scurt timp devine un nou rival, odată cu aparent supușii Gheorghe Apostol și Chivu Stoica. La Ministerul de Interne, Drăghici îi urmează lui Teohari Georgescu. Un protejat al lui Dej, Nicolae Ceaușescu, accede la poziția de invidiat de membru supleant al Biroului Politic. Moartea lui Stalin, survenită în 1953, este celebrată cu mare fast. Copil pe atunci, o femeie își amintește: "În 1953, a murit Stalin. Am participat în această zi de martie, cu școala, la mitingul
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
net tendințele ideologiei celei mai reacționare, negarea rolului maselor în viața socială, în edificarea Istoriei; de aceea ea are drept scop demobilizarea forțelor revoluționare". Împotriva acestor pretenții estetice reacționare, Ceaușescu preamărește virtuțile creației științifice și tehnice. Occidentul este urît și invidiat pentru că este spațiul reacțiunii minate după cum se exprimă Ceaușescu și al tehnologiei avansate. Autoritățile române fac totul, deschis sau prin intermediul rețelei lor de spioni, pentru a avea acces la această tehnologie. Ion Pacepa povestește: "Noii agenți români au fost recrutați
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
ale caselor luxoase, ale mașinilor scumpe și ale femeilor și, în plus, bunurile costisitoare și moral ambigue precum drogurile și prostituatele produc o imagine a bogăției și a unei vieți trăite pe picior mare care îl fac pe spectator să invidieze bogăția și puterea răufăcătorilor, identificîndu-se însă în același timp și cu stilul de viață, personalitatea și comportamentul eroilor. Provocarea pe care o lansează Miami Vice este de a-i impune pe polițiști drept modele mai potrivite și mai dezirabile decît
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
trecut pe la acea bătrână mânăstire; acum se simțea depășit, deoarece tot timpul ceilalți călugări îi spun că băiatul cu pricina studiază mereu și citește cărți în multe limbi. Părintele Constantin încercă să-i ia apărarea, invocând "invidia multora (urât păcat invidia pentru călugări) față de acea minte neostoită pururi contrazicându-și maeștri". Starețul însă nu-l slăbi, continuă să-l iscodească, să-l urmărească și să pună să fie urmărit pe furiș asfel încât să fie prins asupra faptului. Nu pregetă să
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
morții. Desigur, viața nu era decât o trecere, dar de ce s-o reduci la niște ceasuri golite de toate cele, la nimicul zilelor ce l-ar fi încleștat în pustia și oribila curgere a deșertăciunii? În anumite clipe, totuși, îl invidia pe Carlo, ar fi vrut să aibă și el ingenuitatea acestuia, felul de a-și povesti halucinațiile cu atâta seninătate și împăcare. Povestea despre șarpe exact cum alții ar fi povestit că au fost la câmp să sape sau să
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
bună și demult așteptată” a lui Victor Stepaniuc, Vasile Vieru critica aspru pe istoricul Ion Varta, „sărit de pe fix, întunecat de invidie”, care luase poziție la erorile cuprinse în acea lucrare. Cauza atitudinii lui Ion Varta se datorează faptului că „invidia este o boală incurabilă. Dar aceasta e o problemă de tratament personal a dlui I. Varta (...) Mă rog, fiecare ce poate și de ce-l ajunge capul”. Alți istorici sunt numiți „istorici-cameleoni” ca Anton Moraru sau Ion Țurcanu, doar pentru că au
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
Noțiuni generale de imunogenetică Organismul uman normal este cea mai perfectă fortăreață, în care, unii din dușmanii săi pătrund fără a mai putea avea vreo șansă de scăpare. Organele interne acționează intercondiționat și imediat într-o perfectă înțelegere, demnă de invidiat de către orice strateg. Deși s-ar părea ciudat, toate organele contribuie la apărare fie prin mecanisme locale, fie integrate general. De exemplu: creierul se apără prin bariera hematoencefalică (BHE) și meninge, greu de străbătut; așa cum se știe măduva osoasă hematogenă
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
cu deosebirea socială între boieri și burghezi, în țară înțelegerea unui principiu politic ca principiu politic se întâlnește foarte rar și se răspândește foarte cu anevoie; judecata celor mai mulți e stăpânită numai de simțimintele de clasă socială, și ura (poate și invidia) democratică în contra vechei boierimi este încă o grea rămășiță a trecutului. Dar ce înțeles mai poate avea boierimea în România de astăzi? Lasă că și în trecut o boierime vremelnică, legată de înaltele funcții ale Statului (cel puțin în Muntenia
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
spre a găsi acolo belșug, satisfacții, fericire: „Ubi bene, ibi patria” - unde-i bine, acolo e patria; patria este oriunde este bine.) Preferăm să se vorbească rău despre noi, decât să nu se vorbească deloc. Într-adevăr, preferăm să fim invidiați, decât ignorați.) „Cele mai multe conversații se fac din concesia reciprocă de a vorbi despre sine Însuși.” (N. Iorga) Lumea/țara piere și baba se piaptănă. (Egocentrismul firii unora este atât de pregnant, Încât Îi face să fie preocupați de persoana lor
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
la fel de adevărată: „și sub zdrențe poți afla un om”; Frumusețea cui nu-i place? Dar nu știi În ea ce zace”.) „Sufletul e unica valoare a omului; el Îl face pe slujitor egal stăpânului său.” (Seneca) Unii mai degrabă Îi invidiază pe alții, decât să-i imite. (E mai comod, desigur, să invidiezi, decât să faci efortul de a urma un mod de viață sau de activitate care presupune rigoare și exigențe sporite față de sine Însuși.) „Onoarea este un amestec natural
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
-i place? Dar nu știi În ea ce zace”.) „Sufletul e unica valoare a omului; el Îl face pe slujitor egal stăpânului său.” (Seneca) Unii mai degrabă Îi invidiază pe alții, decât să-i imite. (E mai comod, desigur, să invidiezi, decât să faci efortul de a urma un mod de viață sau de activitate care presupune rigoare și exigențe sporite față de sine Însuși.) „Onoarea este un amestec natural de respect pentru oameni și pentru sine Însuși.” (Voltaire) Furtunile mari lovesc
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
cuvânt, de omenie.) Mereu trebuie să facem efortul de a ne menține În exigențele morale ale condiției umane: „Când nu știm care este opinia cea mai adevărată, trebuie să alegem pe cea mai cinstită.” (La Bruyère) „Mai bine să fii invidiat, decât compătimit.” (Thales) Parcă mi-e rușine mie că nu ți-e rușine ție. (Când te respecți, nu poți fi indiferent la lipsa de scrupule a celui care, deși se știe vinovat, declară cu nonșalanță: „Nici usturoi n-am mâncat
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
de fapt, pe arta de a face, la timpul potrivit, compromisuri strategice sau amânări diplomatice. Μ Criticăm tupeul agresiv, lipsit de scrupule, al unor semeni În afaceri, dar după ce aceștia au reușit să dea marea lovitură, suntem Înclinați să-i invidiem. Μ Cum se explică faptul că lucrul de care ne temem cu Înfrigurare sfârșește mai Întotdeauna prin a se Întâmpla? (De exemplu, elevul care se teme mult de un examen sfârșește Într-adevăr prin a nu-l promova.) Tocmai această
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
nereușitele de moment și de a lua totul de la capăt. Μ Fericirea, dacă ai avut norocul s-o trăiești la un moment dat, nu trebuie s-o trâmbițezi pe toate drumurile, deoarece s-ar putea s-o pierzi, văzând câtă invidie și chiar nefericire produce starea ta de fericire celor din jur. Μ Se pare că starea de fericire este dată, Într-adevăr, nu atât de sentimentul plăcut că ai, la un moment dat, de toate, ci de lupta pe care
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Ce liniștită și plăcută ar fi iubirea, dacă fiecare dintre Îndrăgostiți ar vedea În celălalt ceea ce ar trebui să vadă, și nu ceea ce li se năzare sau ceea ce ar dori să se Întâmple. Μ Pentru a fi creditați cu atributul invidiat de „oameni cu aptitudini filosofice”, unii Își reduc viața psihică la o conștiință singuratică, aflată În comunicare doar cu ea Însăși, nu și cu lumea, pe care o apreciază ca neimportantă, zadarnică sau iluzorie. Dar ce folos că astfel de
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
ținută păstrată în diverse împrejurări publice, ca și legendara ei fidelitate conjugală (cu atât mai surprinzătoare, cu cât este vorba de o femeie frumoasă, visată de mulți bărbați) îi conferă Anei Blandiana un prestigiu ieșit din comun. Cei care o invidiază o acuză că este o poetă de prezidii, o persoană oficială, o răsfățată a regimului comunist. În realitate, ea este doar confundată, temporar, de autorități cu o persoană nedemnă de incredere, tocmai pentru că nu duce o viață boemă și nu
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
acolo și eu aici, știam că este, că nu sînt singură. Acum o să fiu singură. Vera: (insinuînd) Erai la fel de singură și-nainte. Și așa o să fii mereu. Mina: Tu nu ești singură? Vera: Ei, află că nu sînt. Mina: Te invidiez. Știi, m-am gîndit la soluția cu serviciul... Aș sta mai mult printre oameni... Vera: Cînd ești singur, ești singur și printre oameni. Ba chiar mai singur. Mina: Ai vreo soluție, vreo rezolvare? Vera: Of, Mina, ești caraghioasă, zău așa
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
om... (lichidînd) Hai să mergem la înmormîntare! (ca pe o glumă) Merg morții la înmormîntare. Ștefan: Care morți, mă, ce vrei să spui? Ilie: Lasă că nu-i vorba de tine. Tu ești viu, frate, și într-un fel te invidiez. Totu-i locul din care privești compromisul. Hai, hai că-i tîrziu. (ies Vera și Ștefan) Mina: Ilie! Ilie: Mina, te rog din suflet să nu... Mina: Nu, nu, vreau să-ți spun că te înțeleg... Eu știu să te
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]