28,495 matches
-
225/05, van der Weerd și alții, paragraful 28). ... 27. Instanța europeană a recunoscut astfel (paragraful 58) compatibilitatea cu dreptul european a stabilirii unor termene rezonabile de introducere a acțiunilor sub sancțiunea decăderii în vederea asigurării securității juridice, făcând trimitere la jurisprudența sa reprezentată de Hotărârea din 16 decembrie 1976, pronunțată în Cauza 33/76, Rewe Zentralfinanz și Rewe Zentral, paragraful 5, Hotărârea din 16 decembrie 1976, pronunțată în Cauza 45/76, Comet, paragrafele 17 și 18, Hotărârea din 27 martie 1980, pronunțată în
DECIZIA nr. 194 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257896]
-
că asemenea termene nu sunt de natură să împiedice sau să îngreuneze în mod excesiv exercitarea drepturilor conferite de ordinea juridică comunitară (Hotărârea Grundig Italiana, precitată, paragraful 34). Curtea de Justiție a Uniunii Europene a reținut (paragraful 59) că, din jurisprudența sa constantă, rezultă că, în temeiul principiului securității juridice, statele membre pot impune ca o cerere de reexaminare și de revocare a unei decizii administrative rămase definitivă, dar care este contrară dreptului comunitar (european), astfel cum a fost interpretat ulterior
DECIZIA nr. 194 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257896]
-
de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, nu nesocotesc principiul priorității dreptului european, consacrat de art. 148 alin. (2) din Constituție. ... 28. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele menționate își păstrează în mod corespunzător valabilitatea și în cauza de față. ... 29. Distinct de aceste considerente, Curtea observă că susținerile autoarei excepției referitoare la instituirea unui termen de 6 luni pentru introducerea
DECIZIA nr. 194 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257896]
-
prevederile supuse controlului“, Curtea constată că aspectele sesizate din această perspectivă excedează controlului de constituționalitate, fiind de competența autorității legiuitoare. ... 30. Referitor la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 181 din Codul de procedură civilă, Curtea reține, în acord cu jurisprudența sa, că Legea fundamentală nu interzice stabilirea prin lege a anumitor condiții sau reguli de procedură în privința exercitării dreptului oricărei persoane de a se adresa justiției pentru apărarea drepturilor și intereselor sale legitime, ci, dimpotrivă, statuează în art. 126
DECIZIA nr. 194 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257896]
-
stabilit că accesul liber la justiție presupune accesul la mijloacele procedurale prin care justiția se înfăptuiește și este de competența exclusivă a legiuitorului să instituie regulile de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești. ... 31. Referitor la termenele procedurale, în jurisprudența sa, (de exemplu, Decizia nr. 123 din 16 februarie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 257 din 22 martie 2006), Curtea a statuat că instituirea unor asemenea termene a avut în vedere securitatea și stabilitatea raporturilor
DECIZIA nr. 194 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257896]
-
din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului, aceasta din urmă fiind în puterea legislativului. Reține, totodată, în acord cu jurisprudența Curții Constituționale, că judecătorul de cameră preliminară nu se poate pronunța asupra aspectelor legate de temeinicia acuzației, acesta fiind atributul exclusiv al instanței de judecată. Consideră că instanța de judecată poate să pronunțe o soluție corelativă soluției de clasare, atunci
DECIZIA nr. 116 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258222]
-
raport cu obiectul camerei preliminare, în acord cu prevederile constituționale privind dreptul la apărare, dreptul la un proces echitabil și la un recurs efectiv. ... 19. Întrucât până în prezent nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, soluția și considerentele deciziilor mai sus menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față. ... 20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3
DECIZIA nr. 116 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258222]
-
excepției, care solicită constatarea neconstituționalității dispozițiilor art. 2 din Legea nr. 571/2004 în măsura în care acestea nu se aplică și personalului din justiție. În ceea ce privește solicitarea de admitere a excepției sub rezervă de interpretare, arată că în jurisprudența Curții Constituționale se regăsesc numeroase astfel de decizii, prin care se suplinește voința legiuitorului. Depune la dosar un material cu privire la acest aspect. Arată că este greu de crezut că intenția legiuitorului a fost să excludă magistrații de la
DECIZIA nr. 234 din 3 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258206]
-
cererea de revizuire nu este întemeiată pe minuta Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții din cadrul Senatului României, considerată ca înscris nou, ci, deși acest document poartă o dată ulterioară, este bazat pe multiplele înscrisuri preexistente. Susține că jurisprudența Curții Constituționale cu privire la textul de lege criticat, în redactarea anterioară republicării, nu este aplicabilă în cauză, întrucât Curtea a analizat în precedent ipoteza revizuirii motivată de existența unui înscris complet nou, care nu se referea la o situație
DECIZIA nr. 234 din 3 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258206]
-
dispozițiilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale. ... 23. În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 509 alin. (1) pct. 5 din Codul de procedură civilă, Curtea reamintește că, în jurisprudența sa, a reținut că revizuirea este o cale extraordinară de atac de retractare, care poate fi cerută doar pentru ipotezele expres prevăzute de lege, enumerate în cuprinsul art. 509 alin. (1) din Codul de procedură civilă (a se vedea Decizia
DECIZIA nr. 234 din 3 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258206]
-
nr. 375/197/2021 al Judecătoriei Brașov și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.577D/2021. ... 2. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. ... 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care, invocând jurisprudența în materie a Curții Constituționale, pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 21 aprilie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 375/197/2021, Judecătoria Brașov a sesizat Curtea
DECIZIA nr. 47 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258295]
-
veritabile delegări de autoritate în domeniul legiferării către autorități din sfera executivă. De asemenea, în privința art. 5 din Legea nr. 55/2020 lipsesc atât ipoteza, cât și dispoziția normei, acestea nefiind clare și previzibile. Este adevărat că, în conformitate cu jurisprudența Curții Constituționale, norma de lege trebuie să păstreze un caracter general, neputându-se referi la toate situațiile specifice, dar în cazurile în care sunt afectate drepturi și libertăți, o normă cu un caracter prea general nu face decât să delege
DECIZIA nr. 47 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258295]
-
Decizia nr. 310 din 7 mai 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 663 din 9 august 2019, instanța de contencios constituțional respingând ca neîntemeiate excepțiile de neconstituționalitate. ... 21. Cu privire la dispozițiile Legii-cadru nr. 153/2017, în jurisprudența sa, Curtea a reținut că aceasta are ca obiect de reglementare stabilirea unui sistem de salarizare pentru personalul din sectorul bugetar plătit din bugetul general consolidat al statului, începând cu data de 1 iulie 2017, data intrării în vigoare a
DECIZIA nr. 377 din 5 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261504]
-
invocarea dispozițiilor art. 53 din Constituție, prin Decizia nr. 370 din 16 iunie 2020, paragraful 39, Curtea a reținut că, având în vedere faptul că nu s-a constatat încălcarea unui drept fundamental, acestea nu au incidență în cauză. Potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, spre exemplu, Decizia nr. 53 din 12 februarie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 155 din 22 martie 2013, invocarea prevederilor constituționale referitoare la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți nu poate
DECIZIA nr. 377 din 5 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261504]
-
prevederi constituționale care consacră drepturi sau libertăți fundamentale, astfel cum sunt prevăzute în capitolul II - Drepturile și libertățile fundamentale din titlul II - Drepturile, libertățile și îndatoririle fundamentale - din Constituție. ... 28. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba jurisprudența Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față. ... 29. Relativ la invocarea în susținerea criticilor de neconstituționalitate formulate de către autorii excepției a Opiniei nr. 598 din 20 decembrie
DECIZIA nr. 377 din 5 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261504]
-
mod continuu și permanent a unor interese specifice ale membrilor societății. Aceste organisme sunt încadrate cu personal cu o anumită pregătire de specialitate, iar baza lor materială este asigurată de către stat, județ, municipiu, oraș sau comună. De asemenea, în jurisprudența instanței supreme, noțiunea de interes public a fost definită ca fiind acel interes care implică garantarea și respectarea de către instituțiile și autoritățile publice a drepturilor, libertăților și intereselor legitime ale cetățenilor, recunoscute de Constituție, legislația internă și tratatele internaționale
DECIZIA nr. 37 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260721]
-
inculpați nu au formulat puncte de vedere, în cursul dezbaterilor precizând doar că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate prevăzute de dispozițiile art. 475 din Codul de procedură penală și că de lămurirea problemei de drept depinde soluționarea cauzei. ... ... IV. Examenul jurisprudenței în materie IV.1. Jurisprudența națională relevantă În conformitate cu dispozițiile art. 476 alin. (10) din Codul de procedură penală cu referire la art. 473 alin. (5) din Codul de procedură penală, s-a solicitat punctul de vedere al instanțelor de
DECIZIA nr. 37 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260721]
-
public. Răspunsurile curților de apel Alba Iulia, Brașov, Constanța, Suceava și Târgu Mureș, Tribunalului Bistrița-Năsăud și judecătoriilor Beclean, Făgăraș, Întorsura Buzăului, Hârlău, Jibou, Năsăud, Oravița, Pașcani, Pătârlagele, Răducăneni, Sfântu Gheorghe, Târgu Secuiesc, Zalău și Zârnești cuprind doar mențiunea neidentificării, în jurisprudența acestora ori, după caz, a instanțelor din circumscripție, a unor hotărâri relevante pentru problema de drept ce face obiectul sesizării. ... IV.2. Jurisprudența relevantă a Înaltei Curți de Casație și Justiție IV.2.1. Din perspectiva hotărârilor obligatorii, menite să asigure dezlegarea unor
DECIZIA nr. 37 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260721]
-
societăți bancare cu capital integral privat, autorizată și aflată sub supravegherea Băncii Naționale a României, este funcționar public, în accepțiunea dispozițiilor art. 175 alin. (2) din Codul penal“. ... ... IV.2.2. În ceea ce privește deciziile de speță, în urma examenului de jurisprudență efectuat la nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost identificată o hotărâre ce ar prezenta relevanță pentru problema de drept ce formează obiectul prezentei sesizări, respectiv Sentința penală nr. 414 din data de 15 octombrie 2020, pronunțată de
DECIZIA nr. 37 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260721]
-
banii virați de la bugetul de stat în interesul său personal, respectiv pentru achiziționarea unor autoturisme de lux, a unui imobil și în contul unor societăți deținute de persoane apropiate. ... ... IV.3. Jurisprudența relevantă a Curții Constituționale În urma examenului de jurisprudență la nivelul Curții Constituționale a României au fost identificate mai multe decizii ce prezintă relevanță pentru problema de drept ce formează obiectul prezentei sesizări, respectiv: – Decizia nr. 1.611 din 20 decembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I
DECIZIA nr. 37 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260721]
-
unor autorități publice și stimulează participarea cetățenilor la scrutine, potrivit legii. Misiunea legală și constituțională a partidului politic urmărește, așadar, realizarea unui interes public general al cetățenilor. ... ... ... IV.4. Jurisprudența relevantă a Curții Europene a Drepturilor Omului În urma examenului de jurisprudență la nivelul Curții Europene a Drepturilor Omului nu au fost identificate hotărâri care să prezinte semnificație sub aspectul chestiunii ce formează obiectul întrebării prealabile. ... ... V. Punctul de vedere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție cu
DECIZIA nr. 37 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260721]
-
mod continuu și permanent a unor interese specifice ale membrilor societății. Aceste organisme sunt încadrate cu personal cu o anumită pregătire de specialitate, iar baza lor materială este asigurată de către stat, județ, municipiu, oraș sau comună. De asemenea, în jurisprudența instanței supreme, noțiunea de interes public a fost definită ca fiind acel interes care implică garantarea și respectarea de către instituțiile și autoritățile publice a drepturilor, libertăților și intereselor legitime ale cetățenilor, recunoscute de Constituție, legislația internă și tratatele internaționale
DECIZIA nr. 37 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260721]
-
civil, persoanele juridice de drept public se înființează prin lege sau, potrivit alin. (2), în cazurile anume prevăzute de lege, se pot înființa prin acte ale autorităților administrației publice centrale sau locale ori prin alte moduri prevăzute de lege. În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a statuat că „art. 191 alin. (1) din Codul civil se referă la autoritățile și instituțiile statului [înființarea Guvernului, ministerelor, autorităților administrative autonome (spre exemplu, Consiliul Concurenței), Consiliul Legislativ, Curtea Constituțională etc.], la unitățile administrativ-teritoriale, toate acestea
DECIZIA nr. 37 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260721]
-
caracter nu se poate prezerva în continuare, după utilizarea lor ca modalitate de plată în cadrul operațiunilor comerciale de pe piața economică a bunurilor și serviciilor“ (paragraful 29). În raport cu dispozițiile legale evocate și cu aspectele care rezultă din jurisprudența instanței de contencios constituțional rezultă că partidele politice sunt persoane juridice de drept public în sensul art. 191 alin. (2) din Codul civil și, totodată, persoane juridice de interes public. Statutul de persoană juridică de drept public în sensul art.
DECIZIA nr. 37 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260721]
-
iar criteriul finanțării (parțiale) de la bugetul de stat prin acordarea de subvenții nu este suficient în sine pentru a le include în categoriile menționate. Excluderea partidelor politice din categoria autorităților sau instituțiilor publice rezultă în mod explicit și din jurisprudența Curții Constituționale, care a arătat că „art. 191 alin. (1) din Codul civil se referă la autoritățile și instituțiile statului [înființarea Guvernului, ministerelor, autorităților administrative autonome (spre exemplu, Consiliul Concurenței), Consiliul Legislativ, Curtea Constituțională etc.], la unitățile administrativ-teritoriale, toate acestea
DECIZIA nr. 37 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260721]