2,844 matches
-
piesă. În aceste condiții, teama de eșec este explicabila. Ideea lui Shakespeare a fost interpretată eronat de către Jane Smiley în intenția ei de a remodelă piesă. Rezultatul a fost românul O mie de acri a cărui acțiune este plasată în lanurile de porumb ale statului Iowa. Mai tîrziu, filmul care a avut la baza românul nu a avut mai nimic în comun cu opera lui Shakespeare. Nu ar fi numai problemă că Lear jucat de Jason Robards e cuprins cu prea
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
CORDELIA: Vai, el e! Tocmai fu-ntîlnit furios Că marea-n zbucium, nalt cîntînd, Încununat cu fumarici și buruieni, Cu brusture, cucuta, -urzici și maci, Neghina, si cu vane ierbi ce cresc În grîul hrănitor. Trimite-ostași Să bată orice acru-n lanul nalt, Să mi-l aducă-aici. Ce poate artă Pentru-a-i reda pierdutele simțiri? Cine-l ajuta, să ia tot ce am. DOCTORUL: E cu putință, doamnă. Doica hrănace a naturii-i tihna, Și i-a lipsit; spre-a
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
Sibiu, 1938; Versuri, îngr. și cuvânt înainte Nae Antonescu, pref. Emil Giurgiuca, București, 1973. Repere bibliografice: Ion Chinezu, Pe mormântul poetului George Boldea, GR, 1935, 1; Ștefan Baciu, George Boldea, „Pământul”, 1935, 91; George Popa, Pentru amintirea lui George Boldea, „Lanuri”, 1936, 5-6; Ion Chinezu, Amintirea lui George Boldea, GR, 1, 1937, 5-7; Romulus Demetrescu, George Boldea, „Soliloquii”, PLI, 1937, 9; Pompiliu Constantinescu, George Boldea, „Soliloquii”, VRA, 1938, 539; Perpessicius, Opere, VII, 339-342; Murărașu, Ist. lit., 396; Călinescu, Ist. lit. (1941
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285803_a_287132]
-
rangul cinci (erau paisprezece ranguri) a împăratului ce avea o viață erotică bogată și diversificată. Rangul i-a permis să aibă un pavilion separat, Primăvara Veșnică, cinci servitori și o sumă de bani pentru cheltuieli. Și-a schimbat numele, devenind Lan Guiren. Ambițioasă și nerăbdătoare să ajungă în apropierea împăratului, tânăra concubină de rangul cinci, Lan Guiren, l-a mituit pe eunucul șef pentru a-l conduce pe împărat "ca din întâmplare" în apropierea pavilionului ei, a reușit să-l farmece
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Rangul i-a permis să aibă un pavilion separat, Primăvara Veșnică, cinci servitori și o sumă de bani pentru cheltuieli. Și-a schimbat numele, devenind Lan Guiren. Ambițioasă și nerăbdătoare să ajungă în apropierea împăratului, tânăra concubină de rangul cinci, Lan Guiren, l-a mituit pe eunucul șef pentru a-l conduce pe împărat "ca din întâmplare" în apropierea pavilionului ei, a reușit să-l farmece cu cântecul și cu interiorul amenajat cu gust rafinat și să se facă dorită a
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Estela, în funcție de vicepreședinte, a devenit, după moartea lui, în perioada 1974- 1976, președinta Argentinei. Și ea a fost acuzată de corupție, drept urmare, a fost înlăturată de la putere, arestată la domiciliu și apoi exilată în Spania. Li Shu Meng/ Yun He/ Lan Ping / Jiang Qing soția lui Mao Zedong (1914-1991) În anul 1914, într-un orășel din provincia natală a învățatului Confucius, s-a născut Li Shu Meng, în familia unui negustor și a unei concubine a acestuia. Mama ei, acuzată de
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
cu un director de școală dramatică, un muzician, un actor, ofițeri, ziariști, regizori, sportivi, militari. S-a căsătorit de trei ori, cu un tânăr amator de artă, un activist comunist, un literat și cineast. Tânăra care-și schimbase iar numele, Lan Ping / Măr Albastru, devenise între timp actriță la Shanghai cu pseudonimul Jiang Qing / Râul Azuriu și, după unele mărturii, avea o viață personală scandaloasă. Tânăra actriță a fost de două ori căsătorită, cu Yu Qiwei, pe care l-a denunțat
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
În drumurile lui, l-a reîntâlnit pe prietenul Nicias, filosof sceptic, cu care avea dezbateri filosofice și pe care l-a tratat cu asprime, aflând că a fost amantul lui Taïs, că pentru ea a vândut o moară și două lanuri de grîu, că i-a închinat trei volume de elegii. După disputele cu epicurianul Dorion, a mers la spectacolul în care Thaïs interpreta rolul Polixenei, fiica lui Priam și a Hecubei, sclava și iubita lui Ahile. După moartea eroului, fiul
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
și înspumată. Așa a umplut albia dezgolită de secetă, a cotit pe meandră în jurul câmpului cu semănătură și a apucat-o vâjâind la vale. Oare n-o să rupă gardul de lut al câmpului, să-l înece și să-i facă lanul de grâu una cu mâlul luncii? Dar nu! Îngrăditura e puternică și apa o înconjoară cuminte și se tot duce la vale, lăsând câmpul tot însetat și ofilit. Furia Aparului pentru o astfel de nedreptate îi dă aripi gândului și
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
litanie, rod al unor ani de încercări inimaginabile. Versul se menține expresiv și în celelalte secțiuni ale volumului, cu precădere în cea numită Cadrilater, care înmănunchează un șir de poeme cu parfum oriental, indicibil: „Merg pe drum de țară, printre lanuri coapte,/ carul cu turcoaice peste snopi culcate,/ turcul mână caii, picotind în noapte,/ ele tot cu gândul către lumi uitate...// Hai, Ahmed, gonește carul cu cadâne -/ noaptea este scoasă din seraiuri parcă,/ să vezi haremuri, să dormi până mâine!.../ Ce
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288646_a_289975]
-
erei noastre. În Viața celor doisprezece cezari, împărați romani, istoricul Suetonius scrie că în anul 92 împăratul Domițian "văzând că o mare abundență a vinului coincidea cu o lipsă a grâului a tras concluzia că viile erau îngrijite în dauna lanurilor. Atunci el a interzis plantarea de noi podgorii în Italia și a ordonat scoaterea viilor din provincii" (în special ale celor din regiunea Narbonnaise). După spusele lui Suetonius "prevederile edictului nu au fost puse niciodată cu adevărat în practică". Totuși
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
exemple, en imitant l'idiostyle de Blaga, le traducteur recrée dans la langue cible une métaphore du texte source par l'insertion d'un tiret. On peut comparer să version à celle de Paul Miclău, plus conservatrice : Pământu-ntreg e numai lan de grâu și cântec de lăcuste. (Vară) (Blaga, 2010 : 67) Terre champ de blé et stridence de criquets. (Été) (Poncet, 1996 : 70) La terre entière est un champ de blé et une symphonie de sauterelles. (Été) (Miclău, 1978 : 211) Jean
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
dans la composition des images inédites ou des figures de style. Îl suggère la joie, l'élan, le vitalisme, la fécondité de la terre : " De prea mult aur crapă boabele de grâu. Débordant d'or leș grains de blé éclatent. " (În lan/Champ de blé) (Miclău, 1978 : 221) ; " În toamna pe-aici se stingea aurie povestea [...]. " " À l'automne s'y éteignait le conte doré [...]. " (Corbul/Le corbeau) (Miclău, 1978 : 409) ; " Naguère en automne s'éteignait le conte d'or [...]. " (Le corbeau
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
qui remplit/Leș formes, leș modèles " (Chant à la belle fille) (Romanescu, 1998 : 63) ; " Eu zac în umbră unor maci,/[...] numai trup/și numai lut. Allongé à l'ombre des coquelicots,/[...] je ne suiș qu'un corps/d'argile. " (În lan/Champ de blé) (Miclău, 1978 : 221) ; " [...] golul mormântului/îmi sună în urechi că o talanga de lut. " " [...] le vide de la tombe/résonne dans mes oreilles, comme une sonnaille d'argile. " (Călugărul bătrân îmi șoptește din prag/Le vieux moine me
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
produit par le froid ") est traduit littéralement par Paul Miclău : Frisson (1978 : 203). Leș autres traducteurs produisent un contresens en traduisant le titre par " fièvre " : Fièvre (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 95) ; Fièvre (Poncet, 1996 : 62) ; Fièvre (Villard, 2008 : 23). → Le titre În lan (littéralement : " dans le champ ") connaît différentes versions en français, plus ou moins explicites : Champ de blé (Miclău, 1978 : 221) ; Au champ (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 105) ; Le champ (Poncet, 1996 : 72) ; Dans le champ de blé (Villard, 2008 : 65). → Le poème IV
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
que le texte de départ. Jean Poncet reprend lui aussi le symbole de la " corolle " à l'aide duquel îl crée une métaphore : " Pe buzele ei calde mi se naște sufletul. Sur șes lèvres chaudes mon âme ouvre să corolle. " (În lan/Le champ) (Poncet, 1996 : 72). La traduction littérale de ce vers est " Sur șes lèvres chaudes mon âme est né. " Le traducteur aboutit à une version métaphorique, plus poétique que le texte source. Démétaphorisation La démétaphorisation comprend plusieurs degrés : de la simplification
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
mes sourcils " (Ceasul care nu apune/L'heure qui ne décline pas) (Miclău, 1978 : 597). La version cible est illogique et dépourvue de poéticité. " Pe buzele ei calde mi se naște sufletul. Sur șes lèvres chaudes renaît mon âme. " (În lan/Au champ) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 105). Le verbe " a se naște " (" naître ") du texte source est traduit par " renaître ", ce qui produit un changement sémantique pas du tout négligeable. " O, lumea [...]/ne este un senin veșmânt. " " Ô, le monde [...]/est pour
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
L'Étoile de Murano, V. Cârlova, București, 2000. PONCET, Jean, Katioushka, Éditions du Marais, Paris, 1974. PONCET, Jean, Îl faut lutter, Maison Rhodanienne de Poésie, 1991. PONCET, Jean, Chemin de lune, Encres Vives, 1997. PONCET, Jean, Champs d'amour brûlés/Lanuri de dragoste arse, Helicon, Timișoara, 1997. PONCET, Jean, Des Lieux et des hommes, Éditions des Moires, Paris, 1998. POP, Ion, Descoperirea ochiului (La découverte de l'œil), traduction de Ștefana et Ioan Pop-Curșeu, Éditions MEET, Saint-Nazaire, 2005. POPA, P., Nimbe
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
html, consulté le 2 février 2011. 1206 V. Jean Poncet, Katioushka, Éditions du Marais, Paris, 1974 ; Jean Poncet, Îl faut lutter, Maison Rhodanienne de Poésie, 1991 ; Jean Poncet, Chemin de lune, Encres Vives, 1997 ; Jean Poncet, Champs d'amour brûlés/Lanuri de dragoste arse, Helicon, Timișoara, 1997 ; Jean Poncet, Des Lieux et des hommes, Éditions des Moires, Paris, 1998. 1207 V. Jean Poncet (dir.), Lucian Blaga ou le chant..., op. cît. 1208 V. Lucian Blaga, Poezii/Poésies, traduit par Jean Poncet
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Maiorescu. În textul poetic, supus demersului analitic, există și o serie Întreagă de elemente ale stilului. Epitetele lui Alecsandri au o funcție ornantă (Înfrumusețează peisajul), „zăpada cristalină”, „câmpii strălucitoare”, „văzduh scânteios” etc.. Comparațiile dau sugestii fantastice: „zăpada cristalină .... pare un lan de diamanturi...” Fumurile sunt albe și ele se ridică În văzduh „ca Înaltele coloane unui templu măiestos”. „Munții sunt altare, codrii organe sonoare”. Cuvântul „templu” este o metaforă, la fel „farul de lumină” etc.. Toate aceste virtuți, ușor de pus
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
și zăvor. Iar hornul nu mai trage alene din ciubuc De când luptară-n codru și poteri și haiduc. În drumul lor spre zare Îmbătrâniră plopii. Aci sosi pe vremuri bunica-mi Caliopi. Nerăbdător bunicul pândise de la scară Berlina legănată prin lanuri de secară. Pe-atunci nu erau trenuri ca azi, și din berlină Zări subțire-o fată În largă crinolină. Privind cu ea sub lună câmpia ca un lac, Bunicul meu desigur i-a recitat „Le Lac”. Iar când deasupra casei
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Te recunoști În ele, dar nu și-n fața ta, Căci trupul tău te uită, dar tu nu-l poți uita... Ca ieri sosi bunica... și vii acuma tu: Pe urmele berlinei trăsura ta stătu. Același drum te-aduse prin lanul de secară Ca dânsa tragi, În dreptul pridvorului la scară. Subțire, calci nisipul pe care ea sări. Cu berzele Într-Însul amurgul se opri... Și m-ai găsit, zâmbindu-mi, că prea naiv eram Când ți-am șoptit poeme de bunul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
o casă devenită posesiune sufletească, proprietate aflată În stăpânirea memoriei. Cel de-al doilea element al structurii lirice, Îl constituie „vremurile"; el conține sugestia fulgurației, a trecerii surprinse În clipa ei de grație, eternizate Însă În amintire. Dacă locul, cu lanurile sale de secară, cu șirul eminescian de plopi, cu umbrele berzelor neschimbate În rotirea anotimpurilor, pare același, vremurile sunt mereu altele: un „atunci” al bunicii Caliopi, tânără, subțiratică ce-și Înnobilează iubirea cu reflexul romantic al poeziei epocii, Heliade și
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
trecere. Aspirând prin iubire la eternitate, tânăra pereche va rămâne neschimbată doar „În ștersele portrete” din galeria cu tablouri de familie de „pe perete”. Ceea ce, paradoxal, se păstrează vii sunt gesturile fulgurante: „Nerăbdător, bunicul pândise de la scară / Berlina eleganată prin lanuri de secară..." „...și din berlină / Sări subțire-o fata În larga crinolină”... „Privind cu ea sub lună... / Bunicul meu desigur i-a recitat...” „Ea-1 asculta tăcută...” Aceleași gesturi, sunt repetate de o nouă pereche, susținând ideea identității existențelor, În ceea ce
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
meu desigur i-a recitat...” „Ea-1 asculta tăcută...” Aceleași gesturi, sunt repetate de o nouă pereche, susținând ideea identității existențelor, În ceea ce au ele sacramental: „...și vii acuma tu; / Pe urmele berlinei trăsura ta statu. // Același drum te-aduse prin lanul de secară / Ca dânsa tragi, În dreptul pridvorului, la scară. // Subțire, calci nisipul pe care ea sări ...M-ai ascultat pe gânduri..." Ideea că marile momente ritualice ale vieții se constituie din gesturi simple și că În substanța acestora se ascund
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]