4,253 matches
-
graniței de nord a Moesiei, de-a lungul Dunării. După reorganizarea provinciei romane "Oriens" (azi Egipt) în anul 293 de catre împaratul Diocletian (284-305), în nou creata provincie "Aegyptus Herculia" au fost transferate detașamente din mai multe legiuni, între care și Legiunea a V-a Macedonica. Despre staționarea Legiunii la Memphis există mărturii scrise din secolele IV-V. Această ultimă perioadă din istoria Legiunii, care suferise importante modificări organizatorice în urma reformelor militare ale împaratilor Diocletian (284-305) și Constantin cel Mare (306-337), rămâne
Legiunea a V-a Macedonica () [Corola-website/Science/306993_a_308322]
-
lungul Dunării. După reorganizarea provinciei romane "Oriens" (azi Egipt) în anul 293 de catre împaratul Diocletian (284-305), în nou creata provincie "Aegyptus Herculia" au fost transferate detașamente din mai multe legiuni, între care și Legiunea a V-a Macedonica. Despre staționarea Legiunii la Memphis există mărturii scrise din secolele IV-V. Această ultimă perioadă din istoria Legiunii, care suferise importante modificări organizatorice în urma reformelor militare ale împaratilor Diocletian (284-305) și Constantin cel Mare (306-337), rămâne deocamdată neclară, ca și începuturile ei (în
Legiunea a V-a Macedonica () [Corola-website/Science/306993_a_308322]
-
284-305), în nou creata provincie "Aegyptus Herculia" au fost transferate detașamente din mai multe legiuni, între care și Legiunea a V-a Macedonica. Despre staționarea Legiunii la Memphis există mărturii scrise din secolele IV-V. Această ultimă perioadă din istoria Legiunii, care suferise importante modificări organizatorice în urma reformelor militare ale împaratilor Diocletian (284-305) și Constantin cel Mare (306-337), rămâne deocamdată neclară, ca și începuturile ei (în sec.1 î.C.). Un detașament al Legiunii a rămas la Oescus, având rol de
Legiunea a V-a Macedonica () [Corola-website/Science/306993_a_308322]
-
IV-V. Această ultimă perioadă din istoria Legiunii, care suferise importante modificări organizatorice în urma reformelor militare ale împaratilor Diocletian (284-305) și Constantin cel Mare (306-337), rămâne deocamdată neclară, ca și începuturile ei (în sec.1 î.C.). Un detașament al Legiunii a rămas la Oescus, având rol de a păzi noul pod peste Dunăre dintre Oescus si Sucidava (azi Corabia), dat în funcțiune în anul 328.
Legiunea a V-a Macedonica () [Corola-website/Science/306993_a_308322]
-
Cel mai important monument istorico-arheologic al orașului Turda este castrul roman Potaissa al Legiunii a V-a Macedonica, de pe platoul numit "Dealul Cetății". Castrul a fost construit de către această legiune în anul 168. din Turda este înscris pe lista monumentelor istorice din județul Cluj, elaborată de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național din România în
Castrul roman Potaissa () [Corola-website/Science/306992_a_308321]
-
Cel mai important monument istorico-arheologic al orașului Turda este castrul roman Potaissa al Legiunii a V-a Macedonica, de pe platoul numit "Dealul Cetății". Castrul a fost construit de către această legiune în anul 168. din Turda este înscris pe lista monumentelor istorice din județul Cluj, elaborată de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național din România în anul 2010 (). Pe "Tabula Peutingeriana" (Segmentum VIII) apare ca "Patavissa" , între "Salinae" (Ocna Mureș) și "Napoca
Castrul roman Potaissa () [Corola-website/Science/306992_a_308321]
-
județul Cluj, elaborată de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național din România în anul 2010 (). Pe "Tabula Peutingeriana" (Segmentum VIII) apare ca "Patavissa" , între "Salinae" (Ocna Mureș) și "Napoca" (Cluj-Napoca). Începerea conflictelor marcomanice au determinat Roma să trimită în jurul anului 168 Legiunea a V-a Macedonica din Moesia, de la Troesmis, la Potaissa pentru a întări defensiva nord-vestică a Daciei romane. Leagiunea a construit aici cel mai mare castru cu funcționare îndelungată din această provincie romană. Cu laturile lungi (de nord și de
Castrul roman Potaissa () [Corola-website/Science/306992_a_308321]
-
În "latus praetorii sinistrum" se aflau cazărmile cohortelor quingenariae și horrea iar în "latus praetorii dextrum" se găsea cazarma cohortei miliaria. În spațiul rămas din praetentura și retentura se aflau locuințele tribunilor, ale ofițerilor, diferite instalații, therme. În anul 274 Legiunea a V-a Macedonica, împreună cu celelalte trupe romane, s-a retras din Dacia, ulterior pietrele zidurilor fiind folosite de locuitori pentru a construi clădirile și bisericile. Castrul a continuat să fie utilizat multi timp după retragerea romană din anul 274
Castrul roman Potaissa () [Corola-website/Science/306992_a_308321]
-
se pitesc de Reptite, inamicii „maimuțelor”. După ce Reptitele ard satul, Ayla le oferă un acoperiș locuitorilor din Laruba. Mai târziu în joc în ruine apare un Nu care oferă opțiunea jucătorului de a schimba numele personajelor. Un loc în care legiunile Reptite sunt antrenate pentru a ataca saturile „maimuțelor”. În afara Vizuinei se află Labirintul Pădurii, o junglă care o înconjoară din toate părțile și care ar putea fi folosită drept loc defensiv în cazul unui atac al „maimuțelor”. Crono și Ayla
Perioade de timp din Chrono Trigger () [Corola-website/Science/307001_a_308330]
-
și la cel de "colonie", probabil, de împăratul roman Caracalla (211-217), bucurându-se și de dreptul italic ("jus Italicum"), care atrăgea după sine scutirea de impozitul funciar. A cunoscut o mare dezvoltare începând din 167-168, când s-a stabilit aici legiunea a V-a Macedonica. În punctul „Piatra Tăiată“ se afla în perioada romană principala carieră a orașului și a castrului roman Potaissa. În secolul al XIX-lea, când urmele exploatărilor romane mai erau vizibile, s-au făcut observații detaliate privind
Potaissa () [Corola-website/Science/307062_a_308391]
-
del Instituto Espanol de Musicologie del CSIC” (Barcelona) „Formes et Couleures” (Paris), „Suisse Contemporaine” (Geneva), „Viața românească” etc. Moare la data de 20 decembrie 1958 la Geneva, în Elveția, în urma unei congestii cerebrale. A fost distins cu "Ordinul național al Legiunii de Onoare franceze în gradul de cavaler" (Paris, 1929) și cu "Ordinul „Odradznie Polski”" (Varșovia, 1932).
Constantin Brăiloiu () [Corola-website/Science/307122_a_308451]
-
Florica) a prietenului său Ion Pillat. În anul 1936, 1937 expune lucrări împreună cu Iosif Iser și Gheorghe Petrașcu în cadrul grupării Arta, iar în 1937 obține premiul expoziției internaționale de la Paris. Participă în 1936 la Expoziția Internațională de la Bruxelles. A obținut Legiunea de Onoare în grad de cavaler în 1925, distincție acordată de Statul francez și Premiul Național pentru pictură în 1928. Din 1922 a fost pentru o perioada scurta profesor la Academia din București. Formația sa academizantă, este adesea corectată de
Ștefan Popescu () [Corola-website/Science/307138_a_308467]
-
a Judecătoriei Turda, din Piața Republicii nr. 5, a avut loc între anii 1795-1806, folosindu-se exclusiv pietre fasonate aduse din castrul roman Potaissa de pe „Dealul Cetății”. Pe podele se mai văd si astăzi cărămizi care poartă inscripția reliefată LVM (Legiunea a V-a Macedonica). Edificiul a fost proiectat de arhitectul autodidact János Kövesi, care a proiectat și clădirea fabricii de bere din Turda și vechiul pod de lemn peste Arieș (demolat). Despre această clădire Balázs Orbán notează următoarele în cartea
Judecătoria din Turda () [Corola-website/Science/307134_a_308463]
-
atât pentru vechimea sa (fiind clădit între anii 1795-1806), ci mai ales pentru ca este clădit aproape în întregime din material provenit din pietrele care reamintesc puterea Romei (castrul roman Potaissa). Din castrul roman au fost aduse cărămizi cu ștampila LVM (Legiunea a V-a Macedonica), în pereți au fost incastrate monumente sculptate, iar pe coridor o masă funerară în relief. “Palatul Orașului” a început sa fie construit în anul 1795, în timpul locotenenței lui Daniel Köpeczi. Arhitect a fost János Kövesi, vestitul
Judecătoria din Turda () [Corola-website/Science/307134_a_308463]
-
depusă la Cimitirul Belu. În timpul activității sale, D. Călugăreanu a fost distins cu diferite medalii și ordine românești și străine, printre care „Coroana Romaniei” în grad de comandor (1920), „Ofițer al Instrucției publice al Republicii Franceze” (1920) și „Cavaler al Legiunii de Onoare” al Republicii Franceze (1924). A lasat în urma o importantă operă de pionierat, confirmând pe deplin anticipația maestrului său A. Dastre, care prevăzuse că „va aduce foarte bune servicii dezvoltării fiziologiei în România”. A avut o viata de familie
Dimitrie Călugăreanu () [Corola-website/Science/307147_a_308476]
-
1874, București - d. 6 mai 1946) a fost un jurist, membru de onoare al Academiei Române. În cursul activității sale academice, a colaborat cu Gheorghe Alexianu. Născut în București, la 12 ianuarie 1874 1894: octombrie, licență în litere cu tema "Istoria Legiunii a XIII Gemina" 1895: licență în drept cu tema "Depozitul neregulat" 1896 - 1899: reîntors la Paris, urmează cursuri de istorie română și epigrafie latină la Sorbona, la Școala de Înalte Studii și la College de France; în același timp urmează
Paul Negulescu () [Corola-website/Science/307243_a_308572]
-
al Academiei Române. A fost unul dintre fruntașii mișcării naționale a românilor transilvăneni. A fost căsătorit cu Ana Balint, fiica lui Simion Balint (n. 1810 - d. 1880), descendent al unei familii nobiliare de preoți din Vima Mică (Țara Lăpușului), prefect al Legiunii Arieșului și revoluționar român alături de Avram Iancu. A avut trei fii: Enea, Alexandru și Nerva. Împreuna cu fratele său Zaheu Hodoș, cu vărul său, Alexandru Papiu Ilarian și cu frații Radu și Nicolae Popea, toți elevi la Liceul Academic Piarist
Iosif Hodoș () [Corola-website/Science/307234_a_308563]
-
culturale și politice românești între care scriitorii Liviu Rebreanu, Tudor Arghezi, Ioan Slavici, Mircea Damian, episcopul greco-catolic Vasile Aftenie, Corneliu Zelea Codreanu (interesant la acesta din urma amănuntul că, după cum el însuși mărturisea, numele organizației pe care a întemeiat-o - Legiunea Arhanghelului Mihail - i-a fost inspirată de icoana Sfântului Arhanghel aflată pe ușa din dreapta a iconostasului bisericii mari de la Văcărești). Încă înainte de al Doilea Război Mondial, Dem I. Dobrescu, care fusese primar al Bucureștiului în perioada februarie 1929 - ianuarie 1934
Mănăstirea Văcărești () [Corola-website/Science/307362_a_308691]
-
mică depărtare de vârfurile Dengheru (2.084 m), Păpușa (2.136 m), Urdele (2.228 m), Iezer (2.157 m) și Muntinu (2.062 m). Începuturile acestui drum sunt neclare. Unele surse susțin că a fost construit prima dată de legiunile romane în timpul războaielor cu dacii, motiv pentru care pe hărțile de istorie este trecut sub denumirea de „coridorul IV strategic roman”. Există și o legendă locală care spune că, la sfârșitul secolului XVIII și la începutul secolului XIX, fiecare familie
Transalpina () [Corola-website/Science/308660_a_309989]
-
octombrie 1880 Odesa (Rusia, azi în Ucraina - d. 4 august 1940 New York, S.U.A.) a fost un om politic și ideolog sionist de frunte, evreu originar din Rusia, scriitor și publicist în limbile ebraică și rusă, orator, soldat și fondator al Legiunii Evreiești în Primul Război Mondial. Inspirat de ideile liberalismului economic și filozofic european, a fost întemeietorul sionismului revizionist, aripa de dreapta a mișcării sioniste, de orientare naționalistă și pro-capitalistă. Contrariat de lăsarea Transiordaniei în afara regimului de mandat britanic asupra Palestinei
Zeev Jabotinski () [Corola-website/Science/308661_a_309990]
-
a expus în fața acestuia avantajele propunerilor sale. În 1917 Jabotinski a publicat cartea "Turcia și războiul", în care examina situația Imperiului Otoman și critica strategia britanică în războiul contra acestuia. Cum cabinetul de război britanic părea să accepte ideea unei Legiuni evreiești de comabatanți, Jabotinski, împreună cu o Trumpeldor și încă 120 veterani ai Mule Corps, care se dizolvase, s-au înrolat în plutonul 16, din batalionul 20 al regimentului britanic "London" , urmărind să creeze un nucleu al viitoarei Legiuni evreiești. Și
Zeev Jabotinski () [Corola-website/Science/308661_a_309990]
-
ideea unei Legiuni evreiești de comabatanți, Jabotinski, împreună cu o Trumpeldor și încă 120 veterani ai Mule Corps, care se dizolvase, s-au înrolat în plutonul 16, din batalionul 20 al regimentului britanic "London" , urmărind să creeze un nucleu al viitoarei Legiuni evreiești. Și într-adevăr, în cele din urmă, ei au fost cooptați într-un regiment nou înființat, nr.38 de Pușcași ai Regelui (Royal Fusiliers). Jabotinski însuși a urmat un curs de sergenți și a ajuns să fie promovat la
Zeev Jabotinski () [Corola-website/Science/308661_a_309990]
-
sergenți și a ajuns să fie promovat la rangul de locotenent înainte de a fi trimis în august 1917 pe frontul din Palestina. }n 1917 guvernul britanic a acceptat formarea in total a trei regimente evreiesti, care vor fi cunoscute ca Legiunea evreiască (Jewish Legion). Ele au luat parte la luptele din Palestina din anul 1918. De pe paginile jurnalului în limba idiș "Unzer Tribune", pe care l-a creat în scop de propagandă, el a chemat pe evreii buni de arme, să
Zeev Jabotinski () [Corola-website/Science/308661_a_309990]
-
Ele au luat parte la luptele din Palestina din anul 1918. De pe paginile jurnalului în limba idiș "Unzer Tribune", pe care l-a creat în scop de propagandă, el a chemat pe evreii buni de arme, să se înroleze în Legiunea evreiască. În așezările evreiești din Palestina, parțial ocupată de britanici, inclusiv la Ierusalim, Jabotinski a rostit cuvântări înflăcărate în favoarea înrolării în armata britanică. A fost un timp ofițer de legătură pe lângă comandamentul generalului Edmund Allenby la Sarafand (Tzrifin), iar când
Zeev Jabotinski () [Corola-website/Science/308661_a_309990]
-
așteptat acte violente din partea arabilor. Când a văzut că avertismentele sale sunt deșarte, el a început, împreună cu Pinhas Rutenberg, să se ocupe în mod deschis cu antrenamentul militar a 600 tineri evrei, între care locuitori ai Ierusalimului și veterani ai „Legiunii evreiești”. Jabotinski a propus guvernământului militar britanic să recruteze evrei în poliție. De sărbătoarea Nabi Musa și de Paștele evreiesc (Pesah),în aprilie 1920 au izbucnit tulburări antievreiești la Ierusalim. Jabotinski și organizația lui de auto-apărare a încercat să-i
Zeev Jabotinski () [Corola-website/Science/308661_a_309990]