3,597 matches
-
că o anumită problemă cere un răspuns mai grabnic decât o alta, îmi răspund că după acțiunile la care obligă. N-am văzut pe nimeni murind pentru argumentul ontologic. Galilei, care deținea un adevăr științific de mare importanță, s-a lepădat de el cum nu se poate mai ușor de îndată ce și-a văzut viața în primejdie, într-un anume sens a făcut bine. Pentru acel adevăr nu merita să mori pe rug. E cu desăvârșire indiferent dacă Pământul se învârteste în jurul
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
să se mărturisească și să se împărtășească, dar a refuzat să-și renege profesia. A pierdut astfel folosul spovedaniei, preferându-i lui Dumnezeu pasiunea ei cea mai adâncă. Și această femeie în agonie, refuzând, cu ochii în lacrimi, să se lepede de ceea ce ea numea arta ei, dădea dovadă de o noblețe la care nu ajunsese niciodată pe scenă. A fost cel mai frumos rol al său și cel mai greu de jucat. A alege între Cer și o derizorie fidelitate
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
verbelor intranzitive, exprimând conținutul acțiunii acestor verbe; în acest caz, complementul și verbul au același radical sau cel puțin sunt apropiate ca sens; complementul este întotdeauna articulat (cu articol hotărât sau nehotărât), uneori însoțit și de atribut/modificator: Să se lepede cine va fi viat în ceastă lume viața lui, mainte, rău, întru păcate (Coresi, C2, 69, apud Creția 1956: 117) Țugulea visă un vis ce-i plăcu (Ispirescu, L, 314, apud Creția 1956: 117) Domnul Euharistic odihnea odihna-i sfântă
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
numelui în prima parte a poemului. Este iubirea conform Altuia, prin mediator, ca la Emma Bovary, fulgurație a lecturilor". Contradicția cea mai prielnică întregului demers analitic al studiului și deci cea mai dialectică stă în aceea că Theodor Codreanu se leapădă de metodologia modernă, ori de câte ori are prilejul, dar valorifică nu fără succes posibilitățile pe care le oferă psihanaliza, arhetipologia, antropologia, simbologia, intertextualitatea etc., dând unele pasaje, cum am văzut, de certă referință. Nu vrea să o recunoască, dar între aceste modele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
să creadă, într-adevăr, că și-au ales viața în deplină libertate, la lumina zilei și de aici sociabilitatea lor, jovialitatea, patriarhalitatea (Ralea), complementară însă cu imbecilitatea ireversibilă (E. Ionescu). S-a observat că, spre deosebire de carnavalescul tradițional, în care personajele leapădă măștile și redevin ce-au fost, la Caragiale carnavalul se prelungește în cotidian și devine lege existențială. Interioritatea este cu desăvârșire străină acestor "eroi" și de aceea spațiul închis caragialean este cu totul altceva decât spațiul închis al literaturii absurdului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
actuale prelungind, de fapt, demersurile sistematice în acest sens, de-a lungul vremii când se atentează fără scrupule la ființa națională a poporului român, atacându-se, firește, portdrapelul acestuia în epoca modernă, Mihai Eminescu. "Unii intelectuali români, somați să se lepede de arheul lor național (modelul cultural Eminescu) o fac cu larghețe dezarmantă. Ei cred cu adevărat că democrația este incompatibilă cu a gândi și a simți românește, cu naționalismul", neglijând faptul că "un popor n-are nicio șansă de a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
fac cu larghețe dezarmantă. Ei cred cu adevărat că democrația este incompatibilă cu a gândi și a simți românește, cu naționalismul", neglijând faptul că "un popor n-are nicio șansă de a se afirma și a însemna ceva în istorie lepădându-se de propriul său arheu. Ideea națională este o categorie spirituală, înainte de toate, iar românismul nu-și poate îngădui să fie altceva. Fără "ideea națională" nici Franța n-ar fi devenit civilizația și cultura pe care le știm, iar Israelul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
la ironie. Recurge și la alte strategii: simulează umilința, își exprimă respectul pentru adversari, se repliază pentru un atac decisiv cu toate probele pe masă. Adio. La Eminescu e o ripostă dată lui Virgil Nemoianu care ne somează să ne lepădăm neapărat de Eminescu, pentru că e "învechit" rău și, paradoxal, extrem de periculos pe toate planurile. Alte aberații despre Eminescu produce Mihai Zamfir cu niște "vorbe de clacă", în stare să stârnească un amestec de iritare și deriziune. Dar cea mai caustică
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
cel mai important e "negativul stilistic", care împinge poezia spre un "grad zero", despărțind-o de toate iluziile și convențiile. Ultimul capitol discută despre Bacovianism, definit, într-un loc, ca "lipsa absolută de soluție a lumii creștine care s-a lepădat de Dumnezeu". Între alte aspecte, e subliniată legătura dintre acest fenomen și "noua generație" interbelică, "liberă" (Eliade, Cioran ș.a.), ai cărei componenți, în ciuda concepțiilor lor, simt, adesea, "bacovian". Cele rezultate mai sus, în cartea lui Theodor Codreanu se desfășoară pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Raportul conștient / inconștient e paradoxal la dispunerea geometrică a operei sale, dacă inconștientul se ascunde în adâncuri, în abisurile ființei, iar conștientul e "vizualizat" în exterior. Se poate vorbi de o simetrie conștient / inconștient răsucită, viceversa, eroii nu-și mai leapădă măștile, își prelungesc convalescența în cotidian, starea devine lege existențială (p. 160). Fuga dintr-un spațiu exterior într-un spațiu interior și viceversa e des întâlnită. De la făclia lui Zibal se ajunge la scrisoare, simbol caragialian și se caută o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Bacovia nu pot intra în cadrele psihologiei abisale a "bastardului". Dar dacă ei au putut fi asimilați cu "orfanul", în chip amăgitor Bacovia, însă declarat la Vieru, și aici trebuie foarte atent nuanțate faptele, fiindcă autorul basarabean nu s-a lepădat niciodată de ființa mamei reale în căutarea alteia mai "bune", încât, din acest punct de vedere, el nu mai are nimic din visătoria romantică, de care uneori a fost acuzat sau etichetat. Dimpotrivă, întreaga lui ființă "se umple" absorbant de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
cărți în care preciza că "el nu este groparul modernității". Cu toate astea, mai ales în România, și, după 1989, nu numai în România, "postmodernismul și-a continuat cariera și după moartea autorului". În timp ce "reprezentanții săi de frunte... se vor lepăda rând pe rând de credința că noul canon a răsturnat tot ce a gândit Europa în apogeul ei cultural din secolul al XX-lea." Postmodernismul românesc a fost promovat, arată Theodor Codreanu, până la condiția de politică de stat și drum
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
încercare pentru ethosul transdisciplinar este religiosul. În treimea cea de o ființă se ascunde marea taina a iubirii pe care pariază Șt. Lupașcu. În fiecare din noi e o "recapitulare" a istoriei ființei. Nimic viu și trainic nu e de lepădat și toate se cer împrospătate din izvorul nesecat al iubirii. Lumea nu e transparentă în sine fără dialog. "Devenirea întru ființă" la Eminescu depinde de Încercare, iar nu de repetiția oarba, constată Th. Codreanu. După cum se poate observa la N.
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
venit pentru toți oamenii" (p. 60). Însuși Jean Francois Lyotard, care a lansat termenul de postmodernism (1979), s-a dezis după ceva mai mult de un deceniu, după cum la noi acasă Al. Mușina, L.I. Stoiciu și Mircea Cărtărescu s-au lepădat de acesta, poate și din conștiința faptului că postmodernismul cultural, cu sau fără suport economic, duce inevitabil la subcultură și kitsch. "Graba clasicizării trage concluzia sarcastic autorul acestei cărți a condamnat postmodernismul să moară infantil, chiar înainte de a ieși din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Juridic (locotenent-colonel magistrat Emil Velciu): - Biroul „G” (locotenent-colonel C. Ionescu); - Biroul Cifru (locotenent-colonel L. Constantinescu); - Biroul Tehnic (căpitan ing. D. Son); - Biroul Identificări (director Gh. Cristescu). Secretariatul (secretar-șef Ștefan Enescu), cu trei birouri în subordine: - Biroul Personalului (director Dumitru Lepădatu); - Biroul Administrativ (căpitan (r) Gh. Ionașcu); - Biroul Desenatori (agent principal C. Ionescu). O dată cu mobilizarea Marelui Cartier General, S.S.I. a constituit un nucleu informativ - Eșalonul Mobil - care să deservească necesităților armatei române. Organizarea a cuprins Biroul 1 Agentură și Biroul 2
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
în subordine două birouri: Biroul 1 Cenzură, respectiv Biroul 2 Sinteza Informațiilor. Materialele obținută prin activitatea desfășurată au fost sintetizate și înaintate mai multor beneficiari, în primul rând Președinției și Marelui Stat Major. 8. Secția VII-a Personal (director Dumitru Lepădatu) a avut sarcina de a angaja și verifica personalul, de a ține evidența lucrătorilor, de a organiza cursuri de specialitate etc. A avut următoarea organizare: - Biroul 1 Angajări și Corespondență; - Biroul 2 Cazare și Contracte; - Biroul 3 Legitimații și Fișe
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Sterian, comisar, simpatizant legionar, „a cercetat, înjurat și dat și palme la mulți comuniști”, ulterior fiind transferat la Grupa Legionară. Nicolae Dârlea, comisar-ajutor, a fost definit drept „călăul grupei”, reproșându-i-se anchetele dure asupra comuniștilor arestați. Alt comisar-ajutor, Haralambie Lepădatu, „jefuitor și bătăuș teribil”, s-a remarcat ca unul din cei mai devotați funcționari anticomuniști, activând în domeniu circa 20 de ani. Începutul anului 1946 a adus (la 21 ianuarie și 10 februarie), printre alte măsuri, epurarea unor funcționari din
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
art. 230 din LEGEA nr. 71 din 3 iunie 2011 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 409 din 10 iunie 2011. Articolul 477 Toate averile vacante și fără stăpâni, precum și ale persoanelor care mor fără moștenitori, sau ale căror moșteniri sunt lepădate, sunt ale domeniului public. (Cod civil 538, 646, 648, 652, 680, 696).*) -------- 1. Cu privire la art. 477 Cod civil, a se vedea art. 25 din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, publicată în Monitorul Oficial
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 1 octombrie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106055_a_107384]
-
2011, conform literei a) a art. 230 din LEGEA nr. 71 din 3 iunie 2011 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 409 din 10 iunie 2011. Articolul 692 Când acela cărui se cuvine o succesiune a murit fără să se fi lepădat de dansa, sau fără să o fi acceptat expres sau tacit, erezii săi pot de-a dreptul să accepte sau să se lepede de dansa. (Cod civil 689, 700).*) --------- *) NOTĂ C.T.C.E. Ș.A. Piatra-Neamt: Abrogat începând cu data de 1 octombrie
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 1 octombrie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106055_a_107384]
-
iunie 2011. Articolul 692 Când acela cărui se cuvine o succesiune a murit fără să se fi lepădat de dansa, sau fără să o fi acceptat expres sau tacit, erezii săi pot de-a dreptul să accepte sau să se lepede de dansa. (Cod civil 689, 700).*) --------- *) NOTĂ C.T.C.E. Ș.A. Piatra-Neamt: Abrogat începând cu data de 1 octombrie 2011, conform literei a) a art. 230 din LEGEA nr. 71 din 3 iunie 2011 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 409 din 10
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 1 octombrie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106055_a_107384]
-
LEGEA nr. 71 din 3 iunie 2011 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 409 din 10 iunie 2011. Articolul 703 Erezii care au dat la o parte, sau au ascuns lucruri ale unei succesiuni, nu mai au facultatea de a se lepăda de dansa; cu toata renunțarea lor, ei rămân erezi și nu pot lua nici o parte din lucrurile date la o parte sau ascunse. (Cod civil 686, 689, 712).*) --------- *) NOTĂ C.T.C.E. Ș.A. Piatra-Neamt: Abrogat începând cu data de 1 octombrie 2011
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 1 octombrie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106055_a_107384]
-
1995 - Legea notarilor publici și a activității notariale. Articolul 724 Dacă după expirarea termenelor pentru facerea inventarului și pentru deliberare, nu se prezintă nimeni ca să reclame succesiunea și dacă nu este nici un erede cunoscut, sau daca erezii cunoscuți s-au lepădat de succesiune, succesiunea este privită ca vacanță.*) --------- *) NOTĂ C.T.C.E. Ș.A. Piatra-Neamt: Abrogat începând cu data de 1 octombrie 2011, conform literei a) a art. 230 din LEGEA nr. 71 din 3 iunie 2011 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 409 din
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 1 octombrie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106055_a_107384]
-
viitoare, sau a unei părți numai dintr-aceste bunuri, cu îndatorirea însă de a se anexă actului un stat de datoriile și sarcinile existente, la care este supus donatorul în momentul donațiunii. În acest caz donatarul este liber să se lepede la moartea donatorului de bunurile viitoare și să oprească numai pe cele prezente.*) -------- A se vedea, de asemenea, nota de la art. 932. *) NOTĂ C.T.C.E. Ș.A. Piatra-Neamt: Abrogat începând cu data de 1 octombrie 2011, conform literei a) a art. 230
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 1 octombrie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106055_a_107384]
-
nr. 409 din 10 iunie 2011. Articolul 935 Dacă statul de care se face mențiune în articolul precedent, nu s-a anexat actului ce conținea donațiunea bunurilor prezente și viitoare, donatarul nu poate decât sau a accepta sau a se lepăda de donațiune în întregul ei. Cand accepta, nu poate cere decât bunurile existente la moartea donatorului, si este supus la toate datoriile și sarcinile succesiunii.*) -------- A se vedea, de asemenea, nota de la art. 932. *) NOTĂ C.T.C.E. Ș.A. Piatra-Neamt: Abrogat începând
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 1 octombrie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106055_a_107384]
-
Sub stipulația articolului precedent nu se cuprind decât cazurile fortuite ordinare, cum: grindină, brumă s.c.l. Nu se cuprind sub dansa cazurile fortuite extraordinare, cum: devastările din război, inundă��ie neobișnuită în țară, afară numai când s-ar fi lepădat de dreptul de scăzământ din motivul cazurilor fortuite, prevăzute și neprevăzute.*) --------- *) NOTĂ C.T.C.E. Ș.A. Piatra-Neamt: Abrogat începând cu data de 1 octombrie 2011, conform literei a) a art. 230 din LEGEA nr. 71 din 3 iunie 2011 , publicată în MONITORUL
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 1 octombrie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106055_a_107384]