3,184 matches
-
folosită de Lucian Blaga în piesa "Arca lui Noe". Toaca și clopotul au rolul de a anunța începutul slujbei și de a chema credincioșii. În liturghia ortodoxă toaca are un rol de delimitare temporală (trecerea de la timpul profan la cel liturgic) și spațială (delimitarea spațiului liturgic de cel cotidian prin înconjurarea bisericii cu toaca). Timpul când se bate „toaca”: „"pe la toaca"” înseamnă pe la ceasurile 15-16 după amiază (se bate când se apropie slujba de seară - vecernia). Toaca se utilizează în toate
Toacă () [Corola-website/Science/307050_a_308379]
-
piesa "Arca lui Noe". Toaca și clopotul au rolul de a anunța începutul slujbei și de a chema credincioșii. În liturghia ortodoxă toaca are un rol de delimitare temporală (trecerea de la timpul profan la cel liturgic) și spațială (delimitarea spațiului liturgic de cel cotidian prin înconjurarea bisericii cu toaca). Timpul când se bate „toaca”: „"pe la toaca"” înseamnă pe la ceasurile 15-16 după amiază (se bate când se apropie slujba de seară - vecernia). Toaca se utilizează în toate țările ortodoxe, inclusiv în lăcașurile
Toacă () [Corola-website/Science/307050_a_308379]
-
primă audiție, București, 8 februarie 1926, Filarmonică, George Georgescu; • Simfonia nr. 1 de cameră, opus 5 (1926), București, 1949; idem, București, 1969, primă audiție, București, 30 octombrie 1927, Filarmonică, Hermann Scherchen; • Legendă pentru orchestră, opus 6 (1926), pe trei teme liturgice; Serenadă pentru orchestră, opus 9 (1928), București, 1966, primă audiție, București, 24 noiembrie 1929, Filarmonică, George Georgescu (Orchestra Cinematografiei, Paul Popescu); Poem pentru orchestră, opus 13 (1930), primă audiție, București, 23 noiembrie 1930, Filarmonică, George Georgescu; • Suita nr. 2 pentru
Mihail Andricu () [Corola-website/Science/307068_a_308397]
-
următoarele secole, și sunt, acum, lucrări "pierdute". Scrierile părinților apostolici sunt de mai multe genuri, unele, e.g. scrierile lui Clement romanul sunt scrisori (numite epistole), altele relatează evenimente istorice, e.g. Martiriul Sfântului Policarp, iar Didahia este un ghid etic și liturgic. Potrivit "Enciclopediei catolice", termenul "părinți apostolici" poate fi găsit pentru prima oară în cartea din 1672 a lui Jean Baptiste Cotelier, numită "SS. Patrum qui temporibus apostolicis floruerunt opera" ("Lucrări ale Sfinților Părinți care au înflorit în timpurile apostolice"), al
Părinți apostolici () [Corola-website/Science/307349_a_308678]
-
a îndeplinit funcțiile de prorector (ianuarie 1970 - iulie 1971) și apoi de rector al Institutului (1980-1982). După pensionare, a continuat să lucreze ca profesor consultant la aceeași catedră, în cadrul Institutului Teologic Universitar București. A fost îndrumător de doctorat în domeniul liturgicii, printre studenții săi numărându-se viitorul mitropolit al Ardealului, prof. dr. Laurențiu Streza și arhimandritul mitrofor al Bisericii Armene, dr. Zareh Baronian. Profesorul Braniște a îndeplinit și funcții în administrația patriarhală, cum ar fi cea de vicepreședinte al Comisiei de
Ene Braniște () [Corola-website/Science/308491_a_309820]
-
formală de către papă nefiind obișnuită; în cazul lui Olaf de altfel, aceasta nici nu s-a întâmplat până în 1888. Grimkell a fost numit ulterior episcop în dioceza Selsey în sud-estul Angliei. Este probabil motivul pentru care urme ale unui cult liturgic al Sfântului Olaf au fost mai întâi întâlnite în Anglia. O slujbă sau serviciu de rugăciune a Sf. Olaf se găsește în așa numita culegere Leofric (c. 1050), lăsată de episcopul Leofric prin testament bisericii Exeter, diocez vecină cu Selsey
Olaf al II-lea al Norvegiei () [Corola-website/Science/308608_a_309937]
-
poem auzim pentru prima oară de miracolele sfântului Olaf. Unul dintre acestea a avut loc după moartea sa când un om orb și-a recăpătat vederea după ce și-a frecat ochii cu mainile pătate de mainile sfântului. Textele de celebrare liturgică a sfântului Olaf de-a lungul Evului Mediu au fost probabil compilate de Eystein Erlendsson, al doilea episcop al Norvegiei (1161-1189). Esența culegerii o reprezintă cele nouă miracole din "Geisli". Celebrarea cultului Sf. Olaf era răspândită în țările nordice dar
Olaf al II-lea al Norvegiei () [Corola-website/Science/308608_a_309937]
-
în catolicism. Cartea Apocalipsei este singura carte din Noul Testament care nu este citită în cursul slujbelor Bisericii Ortodoxe. În Biserica Ortodoxă Coptă (care nu se află în comuniune cu Biserica Ortodoxă dar îi e similară ei din punct de vedere liturgic), toată Cartea Apocalipsei este citită în Noaptea Apocalipsei sau Sâmbăta Luminată (ajunul Învierii). Această viziune, exprimată atât de teologi protestanți cât și de teologi catolici, consideră adorarea liturgică, în special ritualurile de Paști ale creștinătății timpurii ca fundalul și contextul
Apocalipsa lui Ioan () [Corola-website/Science/308601_a_309930]
-
cu Biserica Ortodoxă dar îi e similară ei din punct de vedere liturgic), toată Cartea Apocalipsei este citită în Noaptea Apocalipsei sau Sâmbăta Luminată (ajunul Învierii). Această viziune, exprimată atât de teologi protestanți cât și de teologi catolici, consideră adorarea liturgică, în special ritualurile de Paști ale creștinătății timpurii ca fundalul și contextul înțelegerii structurii și semnificației Cărții Apocalipsei. Această perspectivă este explicată în "The Paschal Liturgy and the Apocalypse" (ediție nouă, 2004) de Massey H. Shepherd, un cercetător episcopal și
Apocalipsa lui Ioan () [Corola-website/Science/308601_a_309930]
-
Președintelui României, fiind hirotonit întru arhierie la 6 octombrie 1991. L-a ajutat în conducerea Eparhiei Râmnicului pe PS Episcop Gherasim Cristea, care era în vârstă. Începând din anul 2000, este referent pentru manuale de religie din cadrul Comisiei teologice și liturgice a Sf. Sinod, iar din 2003, este secretar al Comisiei speciale pentru canonizarea sfinților români, din cadrul Sf. Sinod. PS Irineu a participat activ la diferite simpozioane și întruniri ecumenice în țară și peste hotare, dintre care menționăm următoarele: Congresul liturgic
Irineu Popa () [Corola-website/Science/308641_a_309970]
-
liturgice a Sf. Sinod, iar din 2003, este secretar al Comisiei speciale pentru canonizarea sfinților români, din cadrul Sf. Sinod. PS Irineu a participat activ la diferite simpozioane și întruniri ecumenice în țară și peste hotare, dintre care menționăm următoarele: Congresul liturgic al Institutului Teologic „Saint Serge“ din Paris (12-19 iunie 1986), Colocviul internațional „Ortodoxia și frumusețile ei într-o lume secularizată“ (Bossey, Elveția, 17-24 aprilie 1987), Colocviul științific „Rolul religiei în cultura și civilizația popoarelor“, organizat de Institutul Mondial al Religiilor
Irineu Popa () [Corola-website/Science/308641_a_309970]
-
întâlniri, simpozioane și sfătuiri duhovnicești. A coordonat sectorul misionar social din cadrul Arhiepiscopiei Timișoarei. Odată cu numirea ca Episcop al Caransebeșului, în decursul a doi ani de activitate arhipăstorească, Prea Sfinția Sa a hirotonit 50 de clerici, a funcționat ca profesor de Tipic și Liturgică la Seminarul Teologic Liceal "Episcop Ioan Popasu" din Caransebeș și ca Lector la Facultatea de Teologie din Caransebeș, a târnosit 20 altare noi și a efectuat peste 250 de vizite pastorale. Prin purtarea de grijă a Prea Sfințitului Părinte Lucian
Lucian Mic () [Corola-website/Science/308643_a_309972]
-
în mai multe rânduri a fost transmisă în direct chiar din catedrala mitropolitană de la Nürnberg. Pentru a ancora comunitațile românești în regiunile în care acestea au fost înființate mitropolitul Serafim pune un deosebit accent pe celebrarea unor părți din serviciul liturgic în limba țărilor în care activează acele comunități. În acest scop a editat cărți liturgice bilingve. Acestea sunt bine primite nu doar de occidentali ci și de creștinii altor biserici ortodoxe care participă la slujbele celebrate de parohiile românești. A
Serafim Joantă () [Corola-website/Science/308646_a_309975]
-
Pentru a ancora comunitațile românești în regiunile în care acestea au fost înființate mitropolitul Serafim pune un deosebit accent pe celebrarea unor părți din serviciul liturgic în limba țărilor în care activează acele comunități. În acest scop a editat cărți liturgice bilingve. Acestea sunt bine primite nu doar de occidentali ci și de creștinii altor biserici ortodoxe care participă la slujbele celebrate de parohiile românești. A înființat două publicații "Scrisoarea duhovnicească" și "Deisis". Prima dintre ele apare lunar doar în limba
Serafim Joantă () [Corola-website/Science/308646_a_309975]
-
vârtos s-au tot împrăștiat și se mai împrăștie - chiar dacă stau sub blestem legate de rostul lor - o mulțime de icoane pe lemn, pe sticlă, xilogravuri, iconostase, uși, mese de altar, piese de mobilier, policandre, sfeșnice, lumânări, cruci, cărți, vase liturgice, odăjdii, clopote. Remarcăm în unele biserici documente vechi, diplome, fotografii, tablouri și chiar arhive parohiale sau private. Să nu uităm prosoapele în scoarțe vechi și culori vegetale, covoarele și broderiile în care stau veacuri de muncă de mână în poalele
Biserici de lemn din România () [Corola-website/Science/307978_a_309307]
-
La acest eveniment au participat reprezentanți ai principalelor edituri și librării creștine din Iași, diverse oficialități locale și numeroși credincioși din Iași. Lucrările de construcție au durat doi ani. În această librărie se vând cărți, reviste, alte materiale religioase, haine liturgice, obiecte religioase sau de cult. Printr-un decret episcopal, episcopul Petru Gherghel l-a transferat pe pr. Iosif Comorașu ca paroh la Parohia „Sfânta Cruce” din Bacău, începând cu 1 septembrie 2009. În locul său, a fost numit ca paroh la
Biserica Sfântul Anton de Padova din Iași () [Corola-website/Science/308057_a_309386]
-
Patriarhia Ecumenică). Din anul 1999 a fost transferat din Arhiepiscopia Sibiului în Arhiepiscopia Română pentru Europa Occidentală și Meridională, ca paroh al parohiei Cuvioasa Parascheva - Cuvioasa Genoveva din Paris, iar în martie 2001 a fost numit consilier eparhial pentru probleme liturgice și de misiune al aceleiași Arhiepiscopii. Pe durata șederii în Franța a desfășurat o bogată activitate misionar-catehetică (conferințe pe diferite teme ținute în orașele Paris, Poitiers, Bordeaux, Aix-en-Provence, Asten, Dublin). Cu binecuvântarea I.P.S. Arhiepiscop Iosif Pop al Parisului, din iulie
Siluan Șpan () [Corola-website/Science/308082_a_309411]
-
timp de trei ani în Spania, Portugalia și sudul Franței a făcut ca noile comunități de români, imigrate în ultimii ani în aceste țări, să se poată organiza în jurul Bisericii-mamă, prin înființarea de parohii și trimiterea de preoți, prin slujire liturgică și lucrare misionară și pastorală. La 3 iunie 2004, Mitropolia Ortodoxă Română a Europei Occidentale și Meridionale a primit recunoașterea oficială din partea autorităților spaniole, ceea ce marchează începutul unei noi etape în istoria prezenței Ortodoxiei române în Spania, etapă care face
Siluan Șpan () [Corola-website/Science/308082_a_309411]
-
mai întâi în 1962 prin Misalul lui Ioan XXIII care a permis citirea lecturilor și a evangheliei în limba vorbită, apoi în 1965 când mare parte a liturghiei a fost tradusă și modificată împreună cu Gradualul Roman. În timpul Conciliului Tridentin, tradițiile liturgice erau păstrate în missalele locale, care variau considerabil, uniformizarea fiind astfel o nevoie imperativă în întregul Occident Creștin. De asemenea, standardizarea era absolut necesară pentru a împiedica introducerea în cult a unor idei protestante. Sfântul Pius V observând toate aceste
Ritul tridentin () [Corola-website/Science/308100_a_309429]
-
ianuarie 1870. I-a avut diaconi pe canonicul Ioan Sabo și pe Victor Mihaly de Apșa. A fost elogiat de către înalții prelați participanți pentru erudiția, precum și pentru perfecta cunoaștere a limbii latine. În cadrul conciliului a apărat autonomia, ritul și limba liturgică română. A obținut dezmembrarea parohiilor române unite de la Sighetu Marmației și Slatina de la episcopia ruteană greco-catolică a Muncaciului (în ucraineană Мукачeве, pronunțat [mukaceve]), și anexarea lor la episcopia română unită a Gherlei. În conciliu a luptat mult pentru autonomia Bisericii
Ioan Vancea () [Corola-website/Science/308116_a_309445]
-
58 de maramureșeni, pretinși români,din 1860, de redactare în limba maghiară, a cărților funciare. A dispus înlocuirea limbii slavone cu limba română în bisericile din Maramureș, iar pe preoți i-a obligat să-și cumpere și să folosească cărțile liturgice editate la Blaj. Pastoralele sale, transmise tuturor parohiilor din eparhia sa, constituiau și îndemnuri de iubire a limbii și națiunii române. În calitate de membru al Comitetului național român din Sibiu, între anii 1861-1863, a apărat interesul românilor din Transilvania. Episcopul Ioan
Ioan Alexi () [Corola-website/Science/308173_a_309502]
-
conaționalii lor, trecînd din casă în casă și cîntînd Tatăl nostru și Hristos a înviat. Deși trecuseră la catolicism pe la sfîrșitul sec. XVII, armenii din Transilvania continuau, totuși, să-și păstreze vechile datini cu care veniseră ca ortodocși: sărbătorile religioase, cîntecele liturgice, zilele de post, odăjdiile bisericești etc. Abia la 26 martie 1763 au hotărît, în cadrul unei adunări generale, să adopte ritualul catolic cu toate particularitățile lui formale. Biserica Armeană a preluat din perioada păgînă obiceiul așa-numitului madagh, practicat la anumite
Tradiții armenești () [Corola-website/Science/308224_a_309553]
-
Unele din versurile din Rig-Veda sunt repetate mai mult decât o dată. Incluzând repetițiile, există în total 1875 de versuri în recenzia Sama-Vedei publicată de Griffith. În timpurile noastre ne-au rămas două revizuiri, Kauthuma/Ranayaniya și Jaiminiya. Scopul ei era liturgic și practic, de a servi drept o carte de cântece pentru preoții care luau parte la liturgie. Un preot care intonează imnuri din Sama-Veda în timpul unui ritual este numit „udgătṛ”, cuvânt derivat din rădăcina sanscrită "ud-gai" („a cânta”, sau „a
Vede () [Corola-website/Science/308231_a_309560]
-
Un preot care intonează imnuri din Sama-Veda în timpul unui ritual este numit „udgătṛ”, cuvânt derivat din rădăcina sanscrită "ud-gai" („a cânta”, sau „a scanda”). Un cuvânt similar în română ar putea fi „cantor”. Stilurile de scandare sunt relevante pentru scopul liturgic al versurilor. Imnurile trebuiau să fie scandate în concordanță cu melodii fixe; de unde și denumirea colecției. Artharva-Veda este cunoașterea atharvanelor și Angirasei. Artharva-Veda sau Atharvangirasa este textul aparținând poeților „Atharvan și Angirasa”. Apte definește un atharvan ca pe un preot
Vede () [Corola-website/Science/308231_a_309560]
-
Notele originale pe care a lucrat Arhimandritul Visarion nu se mai păstrează; mai târziu găsim o „Colecție de cântări pentru una sau mai multe voci” aranjate și compuse de acesta, alcătuită din următoarele compoziții: 1.Doxologie;2.10 Trio(cântările liturgice acompaniate de pian) și 3. Concertul XIII(„Cu glasul meu către Domnul am strigat”). Activitatea sa în Țara Românească ajunge până pe la 1865 când tipărește „Canonicile îndatoriri ale preoților”. Este o prelucrare din limba slavă, pe care o face la
Corul Patriarhiei Române () [Corola-website/Science/308241_a_309570]