3,009 matches
-
vol. III, p. 719; vezi și M. Untersteiner, 1972, p. 2). La Herodot și apoi la Pindar, mitul ajunge să se refere la „vorbe amăgitoare, povestiri ale seducției” (M. Detienne, 1997a, p. 101). Prin această alunecare, mitul cedează În favoarea termenului logos domeniul cuvântării veridice și ajunge să se refere, În chip predilect, la narațiunile purtătoare ale unor conținuturi care fascinează, dar care nu pot fi dovedite: „Ele nu corespund niciunei sacralități, ci prezintă ceva miraculos, dar condamnat la excludere, denunțat ca
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
o non-știință, o negare a vizibilului” (p. 108). Ulterior, Tucidide va plasa mitul În zona „memoriei imperfecte”, etichetând ca mythodes afirmațiile care nu pot fi crezute (M. Detienne, p. 116). De altfel, ...opera lui Tucidide este semnificativă pentru istorie În măsura În care logos se substituie lui mythos. ș...ț Aspectul care conferă un caracter revoluționar Istoriei sale În raport cu tot ceea ce o Înconjoară (poezie epică sau dramatică, interpretări tendențioase ale creatorilor de discursuri sau ale oamenilor politici) este voința de a demonstra (Fr. Châtelet
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
a Înțelege logica naturii; d) o sumă de valori morale, codate În narațiuni emoționante pentru a fi mai ușor Înțelese și aplicate (G.S. Kirk, 1970; J. Pépin, 1958; A. Von Hendy, 2002; M. Untersteiner, 1972). ...la triumful logos-uluitc "...la triumful logos‑ului" Probabil fără o legătură directă cu aceste dezbateri, Heraclit din Efes dă un puternic impuls mișcării de marginalizare a cuvântului (și universului definit) de mythos prin sacralizarea logos-ului. În căutarea unui „termen specializat care să semnifice ordinea, măsura
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Von Hendy, 2002; M. Untersteiner, 1972). ...la triumful logos-uluitc "...la triumful logos‑ului" Probabil fără o legătură directă cu aceste dezbateri, Heraclit din Efes dă un puternic impuls mișcării de marginalizare a cuvântului (și universului definit) de mythos prin sacralizarea logos-ului. În căutarea unui „termen specializat care să semnifice ordinea, măsura, contradicția ca bază sau legitate”, Heraclit „ia logos-ul din limbajul comun sau, mai exact, din limbajul aplicat omului și, resemnificându-l, Îi dă un sens cu valoare universală” (Gh.
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
aceste dezbateri, Heraclit din Efes dă un puternic impuls mișcării de marginalizare a cuvântului (și universului definit) de mythos prin sacralizarea logos-ului. În căutarea unui „termen specializat care să semnifice ordinea, măsura, contradicția ca bază sau legitate”, Heraclit „ia logos-ul din limbajul comun sau, mai exact, din limbajul aplicat omului și, resemnificându-l, Îi dă un sens cu valoare universală” (Gh. Vlăduțescu, 1984, p. 69). În felul acesta, logos-ul ajunge să consacre acel discurs uman, reflex al ordinii divine
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
să semnifice ordinea, măsura, contradicția ca bază sau legitate”, Heraclit „ia logos-ul din limbajul comun sau, mai exact, din limbajul aplicat omului și, resemnificându-l, Îi dă un sens cu valoare universală” (Gh. Vlăduțescu, 1984, p. 69). În felul acesta, logos-ul ajunge să consacre acel discurs uman, reflex al ordinii divine, care se Întemeiază și face evidente echilibrul originar, dialectica schimbării, traseul și mijloacele prin care se ajunge la Adevăr: „Ceea ce au toți oamenii În comun este logos-ul, iar
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
felul acesta, logos-ul ajunge să consacre acel discurs uman, reflex al ordinii divine, care se Întemeiază și face evidente echilibrul originar, dialectica schimbării, traseul și mijloacele prin care se ajunge la Adevăr: „Ceea ce au toți oamenii În comun este logos-ul, iar Heraclit disprețuiește mulțimile tocmai pentru că, deși posedă această rațiune, ele nu știu să se folosească de ea” (P.-M. Schuhl, 1949, p. 280; vezi și B. Lincoln, 1999, p. 27). Unul dintre principalele obstacole În calea perceperii logos
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
logos-ul, iar Heraclit disprețuiește mulțimile tocmai pentru că, deși posedă această rațiune, ele nu știu să se folosească de ea” (P.-M. Schuhl, 1949, p. 280; vezi și B. Lincoln, 1999, p. 27). Unul dintre principalele obstacole În calea perceperii logos-ului este povestea, mythos, care, prin scornelile sale, Întunecă Înțelegerea rațională și ascunde revelațiile Ființei; de aceea, Heraclit va cere ca poeții să fie goniți din cetate. Așa cum observă Kathryn Morgan (2000, p. 28), pornind atât de la formulările lui Heraclit
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
realității. În acest context, limbajul comun, pe de-o parte, și construcțiile poetice, pe de alta, apăreau ca o prăpastie Între cunoaștere și realitate. Drept urmare, pentru acești gânditori, erorile de cunoaștere erau erori de limbaj. Prin crearea vocabularului abstract specific logos-ului, filosofii sperau că „vor scăpa de defectele din mythos, adică de formulările narative”. Astfel, logos-ul, discurs care trimite direct la esența Ființei și, prin aceasta, cuvântare prin excelență adevărată, transformă mythos-ul În discurs al aparenței și, În consecință
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
apăreau ca o prăpastie Între cunoaștere și realitate. Drept urmare, pentru acești gânditori, erorile de cunoaștere erau erori de limbaj. Prin crearea vocabularului abstract specific logos-ului, filosofii sperau că „vor scăpa de defectele din mythos, adică de formulările narative”. Astfel, logos-ul, discurs care trimite direct la esența Ființei și, prin aceasta, cuvântare prin excelență adevărată, transformă mythos-ul În discurs al aparenței și, În consecință, cuvântare radical mincinoasă. Mai mult decât atât: construind evoluția gândirii ca o acumulare de relații logice
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
gândirea mitică: substituirile metaforice (transformările unei figuri Într-alta, a unei acțiuni Într-alta) și construcția prin poveste (cronologia narativă funcționează ca mecanism de tip cauzal, astfel Încât Întâmplările povestite la Început le determină și le explică pe cele de la sfârșit). Logos-ul elimină astfel principiile „bricolajului”, esențiale pentru gândirea mitică, și așază În locul lor mecanismele deducției și ale inducției, silogismul și argumentarea dialectică. Operele lui Platon și Aristotel vor consacra această configurație În care logos nu mai trimite la ideea de
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
le explică pe cele de la sfârșit). Logos-ul elimină astfel principiile „bricolajului”, esențiale pentru gândirea mitică, și așază În locul lor mecanismele deducției și ale inducției, silogismul și argumentarea dialectică. Operele lui Platon și Aristotel vor consacra această configurație În care logos nu mai trimite la ideea de cuvântare, În care el ...a dobândit valoare de raționalitate demonstrativă și se opune, atât În ceea ce privește forma, cât și În ceea ce privește conținutul, cuvântării din mythos. Se opune În ceea ce privește forma prin prăpastia dintre demonstrația bazată pe argumente
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
mit (J.-P. Vernant, 1974b, p. 198). În dialogurile platonice și În textele lui Aristotel, termenul mythos apare În contexte multiple și configurează un câmp sematic relativ amplu. Cu toate acestea, el nu se mai află pe același plan cu logos-ul, altfel spus nu mai beneficiază de aceleași valori semantice și de aceeași valorizare culturală: De la sensul inițial, homeric, de „cuvântare”, termenul mythos s-a Îmbogățit cu sensuri noi. La Platon putem identifica cel puțin cinci sensuri: cuvântare sau referire
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
instrumentalizarea mitului, deschide poarta reflecțiilor și a practicilor legate de persuasiunea politică și de controlarea indivizilor prin intermediul mitologiilor de stat. Aceste evoluții semantice, aceste transformări conceptuale au făcut ca, la capătul traseului său prin gândirea greacă și al confruntării cu logos-ul și reflecția filosofică, istorică, politică și științifică, mythos-ul să se refere la: a) discursuri bazate pe povestire, și nu pe demonstrația argumentată; b) discursuri transmise mai ales prin oralitate, și nu pe suporturi scrise; c) discursuri care au ca
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
să dezvăluie rațiunea ascunsă de povestirea absurdă (Fr. Châtelet, 1962, p. 41; M. Detienne, 1999, p. 163; P. Frutiger, 1930, pp. 33-37; Ch. Kerényi, 1957, p. 20; B. Lincoln, 1999, pp. 33-42; J.-P. Vernant, 1974a, pp. 213-214). Respins de către logos, mitul nu mai este considerat capabil să spună ceva esențial, ci doar să „presupună” ceva. Mythos-ul apare acum ca spectrul unei lumi alungate și În același timp râvnite: el este definit ca „iluzoriu”, „fabulos”, „periculos”, dar și ca „revelator”, „convingător
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
valoare (și de excludere) operate de gândirea greacă a secolelor al VI-lea și al V-lea Î.Hr., gândire aflată În căutarea temeiurilor teoretice ale noilor forme de interpretare a lumii: istoria, logica, filosofia, științele naturii. Opus atunci lui logos, golit atât de prestigiul său simbolic, cât și de forța euristică, mythos-ul ajunge să fie gândit printr-un dublu raport de opoziție: față de real, mitul este ficțiune; față de rațional, mitul este absurd. Această perspectivă conduce la un dublu blocaj: Mitul
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Întemeiază pe elementele-cheie ale modelelor structurale: structura logică și de profunzime și operatorii care susțin transformările narative și simbolice. Dacă acceptăm faptul că mitul este un instrument de gândire a realului prin povestea concretă (și nu prin raționamentul formal al logos-ului), atunci clasificarea de față ne arată că gândirea mitică (pe care s-ar putea Întemeia mitologia folclorică) utilizează patru tipuri principale de operații pentru a ordona și semnifica lumea: actul cosmogonic, trecerea, facerea /desfacerea și Înfruntarea. Acestea generează o
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
coord.), From Myth to Reason? Studies in the Development of Greek Thought, Oxford University Press, Oxford Caillois, Roger, 1975, Eseuri despre imaginație, București, Univers Caillois, Roger, 2006, Omul și sacrul, Nemira, București Calame, Claude, 1999, „The Rhetoric of Mythos and Logos: Forms of Figurative Discourse”, În Richard Buxton (coord.), From Myth to Reason? Studies in the Development of Greek Thought, Oxford University Press, Oxford Calame-Griaule, Geneviève, 1965, Ethnologie et langage, Gallimard, Paris Campo, Juan Eduardo, 1998, „American Pilgrimage Landscapes”, În Annals
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
the Swazi Ncwala”, În Man, vol. 22, nr. 1 Lincoln, Bruce, 1989, Discourse and the Construction of Society: Comparative Studies of Myth, Ritual and Classification, Oxford University Press, New York Lincoln, Bruce, 1996, „Gendered Discourses: The Early History of ‘Mythos’ and ‘Logos’” , În History of Religions, vol. 36, nr. 1 Lincoln, Bruce, 1999, Theorizing Myth: Narrative, Ideology and Scholarship, The University of Chicago Press, Chicago Lipsitz, George, 1990, Time Passages: Collective Memory and American Popular Culture, University of Minnesota Press, Minneapolis Lorenz
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Alan Morinis (coord.), Sacred Journeys: The Anthropology of Pilgrimage, Greenwood Press, Westpoint Morinis, Alan; Crumrine, Ross, 1991, „La Peregrinación: The Latin American Pilgrimage”, În Ross Crumrine, Alan Morinis (coord.), Pilgrimage in Latin America, Greenwood Press, New York Most, Glenn, 1999, „From Logos to Mythos”, În Richard Buxton (coord.), From Myth to Reason? Studies in the Development of Greek Thought, Oxford University Press, Oxford Muchembled, Robert, 1978, Culture populaire et culture des élites dans la france moderne (XVe - XVIIIe siècles), Flammarion, Paris Muchembled
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Magic”, În Stephen D. Glazier (coord.), Anthropology of Religion: A Handbook, Greenwood Press, Westport Oișteanu, Andrei, 1980, Grădina de dincolo, Dacia, Cluj-Napoca Oișteanu, Andrei, 1987, Motive și semnificații mito-simbolice În cultura românească tradițională, Minerva, București Oișteanu, Andrei, 1998, Mythos și Logos: studii și eseuri de antropologie culturală, ediția a II-a, Nemira, București Olinescu, Marcel, 1944, Mitologie românească, Casa Școalelor, București Olteanu, Antoaneta, 1997, Ipostaze ale maleficului În medicina magică, Paideia, București Olteanu, Antoaneta, 1998, Metamorfozele sacrului: dicționar de mitologie populară
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Prima grupă o reprezintă „obiectul cunoașterii”, ceea ce este dat pentru a fi gândit și cunoscut. Cea de-a doua grupă o reprezintă „limbajul științific” prin intermediul căruia obiectul este gândit, înțeles și utilizat. Aceasta ar echivala cu o relație de tip logos/cogito. Pentru Y. Belaval, în cazul științei limbajul are o funcție dublă: descriptivă și explicativă. În planul observației limbajul are rolul de a descrie și denumi un obiect concret, iar în planul înțelegerii naturii acestuia, de a-l explica. Este
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
diversității și profunzimii gândirii științifice în domeniul respectiv. Acest progres al cunoașterii științifice poate fi remarcat în efortul de trecere de la etapa „cuvântului denominativ” la etapa „cuvântului conceptual” sau, altfel spus, de la observația care „denumește” la gândirea care „conceptualizează”. De la logos la cogito. Apare, în cazul acesta, în constituirea limbajului științific, ca expresie a cunoașterii unui domeniu, un aspect interesant, care exprimă evoluția cunoașterii științifice. Cunoașterea, ca act de „gândire a obiectului” științei, se poate separa în două momente. a) momentul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
lărgește. De fapt nu ne mai limităm la „limbajul științific”, ci se face trecerea la „gândirea științifică” a unui domeniu de obiecte pe care le luăm, sau le considerăm ca fiind date cunoașterii noastre. Prin acest proces cele două elemente logos și cogito se unifică în ceea ce în final va constitui epistémé. Cunoașterea științifică va fi rezultatul fuziunii limbajului cu gândirea științifică. Acest efort are ca rezultat constituirea domeniului științei respective. Caracteristicile limbajului în psihologie și psihopatologie Trebuie făcută diferența în
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
naturii, la bază nu se mai află un obiect material ci o formă, o simetrie matematică. Și cum, în ultimă instanță, o structură matematică este o creație intelectuală, putem afirma precum Faust al lui Goethe: "La început a fost cuvîntul Logosul." Chiar dacă mai puțin virulentă, dezbaterea continuă și astăzi printre fizicieni 161. Iată cum, realizînd aceleași experiențe, folosind aceleași echipamente, avînd la dispoziție aceleași date experimentale, mari oameni de știință au apărat puncte de vedere radical opuse în privința realității fizice. Unii
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]