40,824 matches
-
loturile locuitorilor din comuna Filipeni, satul Lunca, împroprietăriți pe moșia Dobreana”. „Tabloul” cuprinde numărul curent care corespunde cu numărul lotului tras la sorți, numele și prenumele posesorului, suprafața lotului pe categorii de teren, defalcată în locuri arabile (ha, m2), calitatea lotului cu laturi de categoria I, apoi 168 pădure (ha, m2) și total (ha, m2). Și pentru pădure este trecut numărul de sorți. Cel care a tras la sorți lotul cu nr.1, atât la locuri arabile, calitatea I, cât și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pe categorii de teren, defalcată în locuri arabile (ha, m2), calitatea lotului cu laturi de categoria I, apoi 168 pădure (ha, m2) și total (ha, m2). Și pentru pădure este trecut numărul de sorți. Cel care a tras la sorți lotul cu nr.1, atât la locuri arabile, calitatea I, cât și la pădure, înscris la nr. crt.1 a fost Vasile Gh. Călin. El a primit un loc arabil de 1 ha și 6050m2, un lot cu aceeași suprafață calitatea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a tras la sorți lotul cu nr.1, atât la locuri arabile, calitatea I, cât și la pădure, înscris la nr. crt.1 a fost Vasile Gh. Călin. El a primit un loc arabil de 1 ha și 6050m2, un lot cu aceeași suprafață calitatea I și 5700m2 pădure. Sunt înscriși toți cei din Obștea „Sf. Treime”, cu specificații că unii au primit loturi calitatea a II-a, cu un preț mai mică la cumpărare, dar, în general, loturile primite sunt
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a fost Vasile Gh. Călin. El a primit un loc arabil de 1 ha și 6050m2, un lot cu aceeași suprafață calitatea I și 5700m2 pădure. Sunt înscriși toți cei din Obștea „Sf. Treime”, cu specificații că unii au primit loturi calitatea a II-a, cu un preț mai mică la cumpărare, dar, în general, loturile primite sunt aproximativ egale, toate, la un loc, însumând 731 ha și 2.300m2. Planul geodezică și de parcelare s-a păstrat din anii 1920-1922
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
6050m2, un lot cu aceeași suprafață calitatea I și 5700m2 pădure. Sunt înscriși toți cei din Obștea „Sf. Treime”, cu specificații că unii au primit loturi calitatea a II-a, cu un preț mai mică la cumpărare, dar, în general, loturile primite sunt aproximativ egale, toate, la un loc, însumând 731 ha și 2.300m2. Planul geodezică și de parcelare s-a păstrat din anii 1920-1922 până în anul 1970 de către agronomul Toader Boca, care mărturisește, la 24 august 1960, că „un
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
trebuia sacrificat un partid politic. Partidul conservator, care, în principal, grupa pe marii proprietari funciari, pe care reformele agrare anterioare nu-i afectase așa de mult. Legiuitorii au avut în vedere abolirea marii proprietăți și pulverizarea acesteia în milioane de loturi care, deși rezolva, pe moment, o problemă socială și economică presantă, s-a dovedit a fi insuficientă pe termen lung. Instabilitatea guvernamentală după încheierea războiului, care a găsit România în tabăra învingătorilor, a determinat un proces mai lent de elaborare
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de la împroprietărire. Deși se cunoștea că va avea loc reforma agrară, Obștea „Sfânta Treime” a fost încurajat să cumpere moșia, fără să mai aștepte împroprietărirea. Cei 200 de locuitori din obște puteau primi la un anumit preț, mai mic, desigur, loturi de împroprietărire, după care puteau cumpăra restul de moșie rămas neexpropriat. Comisia a trecut la identificarea altor moșii din comună, supuse exproprierii, fiind anunțată prin afișaj, la primărie, moșia Știubiana a Virginiei Lambrino, în data de 6 februarie 1919. Cetățenii
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pe toți în liste și tabele, fie că aveau, fie că nu aveau dreptul la împroprietărire. Au fost excluși din liste cei 200 de capi de familie care au cumpărat moșia Dobreana și toți cei cu pământ propriu care depășea lotul tip, dat prin împroprietărire. împroprietărirea din 1921-1922, fixarea și repartizarea loturilor, punerea în posesie, s-a făcut pentru comuna Filipeni de către un Comitet de Ocol de împroprietărire, constituit pe lângă Judecătoria Ocolului rural Parincea, jud. Bacău, având ca președinte pe judecătorul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
nu aveau dreptul la împroprietărire. Au fost excluși din liste cei 200 de capi de familie care au cumpărat moșia Dobreana și toți cei cu pământ propriu care depășea lotul tip, dat prin împroprietărire. împroprietărirea din 1921-1922, fixarea și repartizarea loturilor, punerea în posesie, s-a făcut pentru comuna Filipeni de către un Comitet de Ocol de împroprietărire, constituit pe lângă Judecătoria Ocolului rural Parincea, jud. Bacău, având ca președinte pe judecătorul Vâlcu Zamfir, iar ca membri pe Ilie Lazea, agronom regional, delegat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în procesul verbal încheiat la 22 aprilie 1922: Am exclus din acest tablou 20 de împroprietăriși - spun membrii Comitetului de Ocol - pe următorii împroprietăriți pentru motivele notate în dreptul fiecăruia (pământ propriu, domiciliu în altă comună, lipsa mobilizării pe front, arendarea lotului și angajarea în fabrică, dezertare, decedat fără copii minori). S-au redus loturile la 15 împroprietăriți pe motiv că au pământ propriu și perspectivă de moștenire și s-au sporit loturile la 5 îndreptățiți. Pe „tabloul” de împroprietărire au rămas
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
20 de împroprietăriși - spun membrii Comitetului de Ocol - pe următorii împroprietăriți pentru motivele notate în dreptul fiecăruia (pământ propriu, domiciliu în altă comună, lipsa mobilizării pe front, arendarea lotului și angajarea în fabrică, dezertare, decedat fără copii minori). S-au redus loturile la 15 împroprietăriți pe motiv că au pământ propriu și perspectivă de moștenire și s-au sporit loturile la 5 îndreptățiți. Pe „tabloul” de împroprietărire au rămas 218 îndreptățiți după cum urmează:49 din actuala comună Mărăști, atunci unită cu Filipeni
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
domiciliu în altă comună, lipsa mobilizării pe front, arendarea lotului și angajarea în fabrică, dezertare, decedat fără copii minori). S-au redus loturile la 15 împroprietăriți pe motiv că au pământ propriu și perspectivă de moștenire și s-au sporit loturile la 5 îndreptățiți. Pe „tabloul” de împroprietărire au rămas 218 îndreptățiți după cum urmează:49 din actuala comună Mărăști, atunci unită cu Filipeni, din care 13 făr pământ; - 58 din Fruntești - din care 7 fără pământ; - 62 din Lunca - din care
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
18 din Valea Boțului - din care 3 fără pământ; - 7 din Pârlituri - din care 6 fără pământ; Cei 218 împroprietăriți aveau în proprietate 120 ha și 50 ari de pământ și li s-a împărțit 315,50 ha, formându-se loturi de 2 ha. Dintre cei îndreptățiți și împroprietăriți, 71 capi de familie nu aveau pământ deloc, cei mai mulți în Lunca - 30, în Slobozia 12, Pârlituri 6, Valea Boțului 3, dar și în satele răzășești Brad și Balaia - 13 și în Fruntești
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și Comitetul de Ocol nu au respectat întru totul legea: au fost excluși de pe liste și cetățenii care aveau dreptul la împroprietărire și, alții, care nu aveau dreptul, au fost înscriși. Faptul că fiecărui împroprietărit și s-a întregit un lot până la 2 ha, adică un lot de subzistență, nu rezolva decât pentru moment „problema țărănească”, gospodăria țărănească, țăranii săraci, fiind salvați de la ruină și foame. Dacă reforma agrară din 1921 a desființat marea proprietate funciară, nu înseamnă că țăranii au
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
respectat întru totul legea: au fost excluși de pe liste și cetățenii care aveau dreptul la împroprietărire și, alții, care nu aveau dreptul, au fost înscriși. Faptul că fiecărui împroprietărit și s-a întregit un lot până la 2 ha, adică un lot de subzistență, nu rezolva decât pentru moment „problema țărănească”, gospodăria țărănească, țăranii săraci, fiind salvați de la ruină și foame. Dacă reforma agrară din 1921 a desființat marea proprietate funciară, nu înseamnă că țăranii au primit pământ suficient s întemeieze o
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
statului: școlile, bisericile, serviciile tehnice etc. Școala mixtă din Lunca avea dreptul la împroprietărire din rezervele comunei, conform art.5 din Regulamentul Legii instituțiilor din 28 martie 1909. Directorul școlii, învățătorul Gh. Pastoiu, a solicita timp de 15 ani un lot experimental pentru școală și, numai după mari insistențe, după ce s-a cumpărat moșia „Dobreana” prin obștea „Sfânta Treime”, cele 120 de prăjini cu care, în 1864, fuseseră împroprietăriți țiganii lingurari la „Siliștea țiganilor”, au revenit școlii. Printr-o cerere bine
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
iar locul de arătură, trasă la sorți anual, la început, a devenit o folosință ereditară pentru părți din sat, locuit de un grup de rude (o ceată), sau ca proprietate individuală, prin ieșirea din indiviziune. Tragerea anuală la sorți a loturilor arabile avea urmări pozitive asupra bunei înțelegeri dintre toți membri obștii sătești: fiecare, prin rotație, beneficia atât de solurile mai puțin fertile, cât și de cele fertile natural, care dădeau recolte mai mari cu un efort mai mic. După secătuirea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în cultură orzul de toamnă și în locul grâului „arnăut” de primăvară, s-a introdusă grâul de toamnă, cu o producție mai mare. Grâul românescă cerut la export i-a determinat pe proprietari să mărească suprafețele cultivate cu grâu, diminuând astfel loturile de folosință date țăranilor, a crescut și numărul zilelor de clacă după introducerea Regulamentelor Organice (iulie 1831 în țara Românească, iar în Moldova la 1 ianuarie 1832). Deși Regulamentele Organice prevedeau, ca și alte reglementări ale raporturilor dintre boieri și țărani
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
la bănci și cămătari și, pentru că nu au avut cu ce plăti, gospodăria lor a fost scoasă la vânzare. Guvernele național-țărăniste din timpul crizei au dat mai întâi legea circulației bunurilor rurale (Legea Mihalache), prin care țăranii își puteau vinde loturile cu care fuseseră împroprietăriți. Marile datorii care grevau asupra gospodăriei țărănești (datorii de 37 miliarde lei în 1932), au impusă o lege a conversiunii agricole care nu s-a aplicat decât în 1934, sub numele de „Legea pentru lichidarea datoriilor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
să aducă acestei legi mai multe modificări și completări care au favorizat procesul de îmbunătățire a stării materiale și culturale a țărănimii. Atunci au fost organizate cursuri pentru adulți, s-a introdusă în școala primară lucrul manual, cunoștințele de agricultură, lotul școlar ca mijloc de însușire a cunoștințelor agricole, îmbinarea instrucției cu educația, educația patriotică ocupânăd primul plan și pentru pregătirea învățătorilor, s-au introdusă cercurile pedagogice și de perfecționare. Cerându-le învățătorilor să fie luminătorii satelor, Spiru Haret a avut
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
lua pământul în stăpânăire 264 și a-l da școlii, totuși, conform art.5, alineatul 5 din regulamentul Legii justiției din 28 martie 1904, acest pământ se cuvine școlii, cel puțin acum. Și pentru că d-l inginer parcelează moșia în loturi chiar în prezent, acum trebuie intervenit ca lotul colii 120 prăjini la locul numit Siliștea țiganilor Dobreana să fie parcelat aparte și scosă din totalul moșiei ca unul ce nu poate intra în plată.” Această cerere a fost înaintată de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
da școlii, totuși, conform art.5, alineatul 5 din regulamentul Legii justiției din 28 martie 1904, acest pământ se cuvine școlii, cel puțin acum. Și pentru că d-l inginer parcelează moșia în loturi chiar în prezent, acum trebuie intervenit ca lotul colii 120 prăjini la locul numit Siliștea țiganilor Dobreana să fie parcelat aparte și scosă din totalul moșiei ca unul ce nu poate intra în plată.” Această cerere a fost înaintată de Revizorat prefectului județului Bacău în 4 mai 1919
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pe factorul politic, din cauza căruia mulți oameni nevinovați au făcut ani grei de pușcărie. Cât timp a fost director Gh. Postoi, el și alți învățători din subordinea sa, erau preocupați mai mult de probleme de învățământ: instrucția și educația. Pe lotul colar elevii erau învățați să fie buni agricultori, iar în orele de clasă se predau cunoștințe folositoare. Se punea accent pe educația patriotică, erau aniversate datele importante din istoria națională, se prezentau serbări școlare în timpul și la sfârșitul anului școlar
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
lui Iliescu - Brânceni, care a donat 3 care de lemne de foc; U.F.D.R.istele (Uniunea Femeilor Democrate din România) au prestat 20 de zile de muncă voluntară, s-au făcut lucrări de reparații și de întreținere a școlii și lotului școlar care a fost împrejmuit. Într-un stat de „democrație populară” trebuia asigurată participarea tuturor la conducere: s-au constituit comitetele de clasă și de școală și, pentru a fi un contact permanent cu noile realități politico-sociale, în toate școlile
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
1989 s-a făcut mult prea puțin pentru un plan ambițiosă ca acela prin care se urmărea ștergerea deosebirilor dintre sat și oraș. S-a încercat gruparea satelor prin aducerea în vatra de sat a gospodăriilor izolate, prin acordarea de loturi de construcție în centrul civică și unele sate mici (Slobozia - Filipeni) erau propuse spre dispariție, ca sate îmbătrânite, unde nu se mai eliberau autorizații de construcție. La fiecare primărie au fost trimise planuri de casă tip, care țineau seama, într-
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]