3,576 matches
-
a fost tratat la Chișinău și la București cu măsura "sfâșiaților", în calitate de agent al românismului acasă și ca agent al fostului imperiu roșu la București, adică tot acasă". Autorul ajunge să tragă concluzia că "adesea, românii "de margine" sunt mai lucizi și mai morali decât cei de la centru". Iar dintre parlamentarii români care au votat la 27 august 1991 recunoașterea ca stat a Republicii Moldova doar unul, Claudiu Iordache, s-a dovedit a fi cu conștiința identitară integră, votând împotriva acestei gafe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
văzut pe-afară) vine Th. Codreanu cu ultima carte Mitul Eminescu. Curajos, dar și pesimist de finețe, fără să fie ziarist în accepțiunea de astăzi a termenului, Th. Codreanu construiește un discurs tăios, bogat în informație, personalizat printr-o subiectivitate lucidă, departe de orice umbre ale mediocrității agresive. Descoperind la aproape toți contestatarii o deplasare a argumentelor spre boala lui Eminescu (spre "nebunia lui") Th. Codreanu argumentează serios o idee îndrăzneață: dubla sacrificare a lui Eminescu. Cei care caută cu obstinație
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Livescu), se dezinteresează suveran de text. Asistăm la o caragializare a receptării (M. Cimpoi) câtă vreme interesul unor "dilematori", de pildă, se îndreaptă spre "Titi cel păros", ilizibil, depășit, reacționar ș.c.l. Zeflemeaua, reamintim, nu ține loc de analiză lucidă și revizuire estetică după cum tirul nihilist (cu gustul execuției) nu anulează sanctificarea, invitându-ne la o percepție "naturală". Invitația ar fi să ne reîntoarcem la documente, dezgropând texte de altădată. Și pe această bază să cântărim dovezile fiindcă nu e
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
identitățile naționale și individuale cu pericolul imediat al uniformizării și secătuirii spirituale, în favoarea "transnaționalismului în ethosul transmodernității" (p. 93). În asemenea momente, tonul eseistului trădează amărăciune și o indignare abia reținută, fără ca acest lucru să-i afecteze judecata aproape întotdeauna lucidă și echilibrată "în oligarhiile de tipul celor din România postcomunistă nu e loc pentru naționalism, pentru sentimentul național, ca demnitate umană, fiind împins în deriziune și bășcălie postmodernistă sau repede etichetat ca extremist și antidemocratic, căci el deranjează buna companie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Fr. Nietzsche, S. Freud, M. Heidegger sau J. Derrida) s-au apropiat sau chiar au anticipat postmodernismul, aceștia fiind în realitate "niște asceți căutători de puritate", înainte de orice altceva. Din motive similare, pentru a limpezi lucrurile, sunt supuși unei analize lucide, atente, nuanțate și la obiect, Nichita Stănescu, poet asumat abuziv de postmoderniști, cu ignorarea unei părți semnificative a creației acestuia, sau Milan Kundera, revendicat insistent de criticii postmoderni de toate mărimile. Autorul Necuvintelor prin opera sa a întins o punte
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
se constituie în veritabile chei de lectură într-o carte a aparentei discontinuități existențiale, culturale, meteorologice. Numere în labirint, tipărită la Editura "Opera Magna" (întreprindere a poetului, plasticianului, concitadinului Vasilian Doboș) ne oferă încă o sensibilă și plauzibilă radiografie, livrescă, lucidă, fertilă a unei perioade (cu bune, cu mai puțin bune) prin care am trecut mulți dintre noi, nepoți ai învățătorului Busuioc sau degustători de "Busuioacă de Bohotin-Huși"... "Lumina de Duminică" (Iași), nr. 22, 3 iunie 2007 Valeria MANTA TĂICUȚU Lecturi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
doar unul dintre ele... A doua schimbare la față este o carte care vine într-un moment în care a vorbi despre posibilitatea dispariției românilor din istorie nu mai ține de scenarii catastrofice, de disperări existențiale, ci de evidență. Oamenii lucizi, atâția câți se mai află, iar Theodor Codreanu este unul dintre ei, se văd puși la zidul morții civice dacă îndrăznesc să ia o poziție, fie și una firavă, împotriva unui adevărat genocid cultural, social și economic la care românii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
numit de Noica "omul deplin al culturii românești" și hotărât să facă lumină într-o astfel de problematică, dominată de impulsuri inflamate, Theodor Codreanu ne invită, odată cu publicarea tomului Eminescu în captivitatea "nebuniei" (Editura Universul, Chișinău, 2011), la o analiză lucidă, remarcabil documentată, tranșantă, cu evidente merite în ceea ce privește expresia și tensiunea provenite din eșafodajul dicțiunii ideii, ceea ce atinge, în mod indiscutabil, prerogativele unei cărți de referință, paradigmatică, pentru înțelegerea celui mai discutat, cred, episod din istoria literaturii autohtone, o adevărată pată
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
întregul comentariu polemic al cărții lui Theodor Codreanu. Publicistica lui Eminescu pe această temă se revelează ca un suport ideatic și ideologic vizionar. Cartea lui Theodor Codreanu, este, în fapt, din punctul de vedere al eminescologiei, o demonstrație asupra vizionarismului lucid pe care îl oferea în epocă, pentru viitorime, Eminescu, acesta înfățișându-se ca un temeinic cunoscător al istoriei naționale și un fin (pătrunzător) analist al manevrelor politice într-o istorie modernă a Europei. Eminescu în exegeze critice, Ed. Junimea, Iași
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
dar care, la data respectivă, nu mai avea forța să-și mențină statutul de mare putere, iar în acest context Nicolae Titulescu, arhitectul bunelor relații dintre București și Paris, trebuia înlăturat. Dincolo de caracterizarea făcută ministrului de Externe, Goga a analizat lucid și pertinent acțiunile diplomației românești din ultimii 10 ani: „am bruscat bunele raporturi cu Italia după recunoașterea Basarabiei și-am împins pe Mussolini spre unguri, ne-am răcit de Polonia contra obligațiunilor firești ale aceleiași predestinări geografice, am întors spatele
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
înșelat asupra scopurilor reale urmărite de legionari și a afirmat că, dacă ar fi cunoscut adevăratele intenții ale acestora, ar fi intervenit pentru „eventuala lor captare” și ar fi schimbat direcția acestei organizații. Dacă elementele de dreapta s-au dovedit lucide și pragmatice în analiza evenimentelor interne și externe, nu același lucru a fost valabil și în cazul lui Iuliu Maniu. Liderul P.N.Ț. și-a expus „față de intimii săi” punctele de vedere asupra situației internaționale, care, în mare parte, au
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
că armata română este „de cel puțin 10 ori inferioară ca pregătire morală și materială celei poloneze”, ceea ce scădea și mai mult șansele unui conflict apropiat. O analiză a Corpului Detectivilor, mai degrabă o predicție, care s-a dovedit extrem de lucidă, a menționat, printre altele, că „un război îndelungat va aduce bolșevizarea tuturor taberelor”. La jumătatea lunii septembrie, conflictul germano-polon nu mai punea problema învingătorului. Pentru guvernul de la București, noile realități geopolitice și geostrategice nu ofereau o perspectivă clară a viitorului
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Rusu este prezentă cu un grupaj masiv de versuri (p. 918). Cum citim în profilul Daniela Rusu, asemenea săgeții născătoare de mănăstiri, adolescenta care debuta în 1994 în paginile „Mugurilor” rădăuțeni „descoperă «vârstele grâului» din ipostaza de prințesă [...]. Periculos de lucidă, ambițioasă în a crea o nouă mitologie pe ruinele împăienjenite de dezinteres și uitare ale mitologiilor românești, poezia Danielei Rusu delimitează un spațiu liric viguros și care se adresează sufletului cititorului contemporan cu doza de insolit specifică doar mesajelor din
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93275]
-
considerați nostalgici (masele, mulțimea), iar elita orientată spre viitor se autopoziționa ca fiind progresistă. După schimbarea din 1996 s-a modificat strategia. Negarea nostalgiei a fost noua strategie discursivă a clasei politice, mai ales după 1996. Un popor atât de lucid în 1996 nu poate fi nostalgic. Trebuie căutați vinovați și cei mai expuși erau sociologii. Statutul sondajelor este incert la noi, cariera lor socială are o dinamică interesantă. Majoritatea sondajelor sunt criticate de cei care au scoruri neconvenabile la popularitate
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
special, la care au participat (1963-1964) Gheorghe Gheorghiu-Dej, Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnăraș și alții; motivul a constat în preocuparea conducătorilor români pentru soarta mișcării comuniste și muncitorești periclitată de divergențele sovieto-chineze. Dialogul a devenit preocupant, datorită, în principal, atitudinii lucide a celor doi conducători față de caracterul universal al experienței sovietice și înțelegerii că Uniunea Sovietică era într-o situație de a predomina în comunitatea statelor comuniste. Mai mult, dialogul a câștigat în conținut și începuse să atragă atenția ca un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
avea să scrie mai târziu: „Nimeni nu a îndrăznit să accepte maniera mea de exprimare. Este cumplit de dureros să constați că nu ești înțeles, după atâtea eforturi și cercetări febrile, mai ales când tu însuți nutrești convingerea fermă și lucidă că ai dreptate. Să vezi cum zilnic se repetă sub ochii tăi aceeași eroare pe care tu ai reușit cu mare greutate s-o eviți, asta mi se pare un lucru în stare să scoată din minți pe oricine. Nimic
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
interesați de punerea în lumină a fenomenelor și proceselor biologice esențiale pentru înțelegerea lumii vii: „Este cumplit de dureros să constați că nu ești înțeles, după atâtea eforturi și cercetări febrile, mai ales când tu însuți nutrești convingerea fermă și lucidă că ai dreptate. Să vezi cum zilnic se repetă sub ochii tăi aceeași eroare pe care tu ai reușit cu mare greutate s-o eviți, asta mi se pare un lucru în stare să scoată din minți pe oricine. Nimic
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
pe plan internațional, mai puțin însă pe plan național, căci poziția lui în interiorul țării, în vizorul opiniei publice israeliene și în partidul său politic, era mai degrabă șubredă și anemică. S-ar putea spune că a fost un om politic lucid și vizionar, dar nepriceput în ce privește manipulațiile politice; era capabil să sugereze soluții unor probleme de mare anvergură, dar incapabil să mobilizeze (și eventual să capitalizeze) suportul maselor populare exprimat în voturi. Pe lângă aceasta, uneori se purta de parcă ar fi fost
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
unui descendent al unui supraviețuitor al Holocaustului care trăiește în Statele Unite. Cu excepția a două pietre înalte, vopsite în roz, aidoma culorii pietrelor funerare ale familiei rabinice din Paks, și fără urmă de text gravat pe ele. Paznicul cimitirului, un bătrânel lucid trecut de nouăzeci de ani, m-a asigurat că aceste pietre păzesc mormintele rabinilor Pollak, dar că vântul și ploile care, timp de peste două secole, au bântuit prin aceste locuri au șters, până la urmă, literele inscripțiilor funerare în întregime. O
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
un program Petrom de responsabilizare socială, intitulat „Țara lui Andrei“. E, din câte am înțeles, o încercare de a stimula încrederea noilor generații în șansa lor de împlinire, în perspectiva de reușită a acelora care sunt dispuși să se mobilizeze lucid și eficace pentru o Românie mai bună. N-am reușit să aflu de ce acest proiect se numește „Țara lui Andrei“. Dar, fără să-și dea seama, inițiatorii au fost inspirați alegând un nume ca acesta. „Andrei“ vine din grecește și
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
avea, potrivit documentelor, fie motivația penalizării adversarului, fie pe aceea, barbară firește, a cuceririi de teritorii, dacă nu chiar a plăcerii de a jefui și tortura. Dar în ce măsură putem numi „progres“ trecerea de la brutalitatea primară, a animalității ucigașe, la premeditarea „lucidă“ a unei pedepse „principiale“, ale cărei victime n au nici o șansă? O noutate în peisajul civilizației contemporane este și asasinatul pe bază de „amoc“. Cutare băiețel frustrat din cutare școală americană pune mâna pe pușcă și o descarcă în jumătate
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
s-o fac lent și apăsat, ca și cum ar fi fost un masaj al capului. Rând pe rând a cedat fiecare parte din corp, stătea doar culcată și zilnic părinții mei îi făceau morfină, dozele fiind tot mai mari. A fost lucidă până a plecat cuminte și demnă. Doar ochii se mai mișcau, ne căutau insistent, iar spre sfârșit i s-au umezit puternic. A plecat într-o dimineață rece, cețoasă și mohorâtă de ianuarie, 3 ianuarie 1974. Și acum, după ani
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
a intrat în comă, iar pe 8 ianuarie a murit. Am tot sperat cu toții ca lucrurile să meargă bine, nu ni s-a permis nici măcar să-l transportăm la Galați, în speranța sudării vasului și retragerii hematomului. A fost perfect lucid, cursiv în expunere și aproape coerent până a intrat în comă. Deși accesul era foarte dificil pe „Terapie intensivă”, ni s-a permis supravegherea sa și permanent era cineva la patul său. Când durerile s-au întețit, a fost practic
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
Iată cum se prefigura până la detalii de procedură actul de la 30 august 1940, cu exact un an înainte. Imediat după declanșarea celui de-al doilea război mondial, România, aflându-se înconjurată numai de dușmani, cu excepția Iugoslaviei, după o adâncă și lucidă analiză a stării de fapt în care se afla, și-a declarat neutralitatea, la 6 septembrie 1939. În perioada „războiului ciudat”, România și-a îndeplinit toate obligațiile asumate, fără a lua în seamă amenințările Germaniei și pe cele ale Uniunii
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
efectiv pe fronturile primului război mondial, Gheorghe Folea. Îi dăm cuvântul, folosind pe cât ne-a fost posibil , cât mai fidel textul domniei sale, scris la o vârstă venerabilă, în anii 1960, cu o pregătire neacademică dar din fericire pentru noi, încă lucid și coerent, solicităm așa dar cititorului înțelegerea cuvenită: « Situația Ardealului în timpul primului război mondial. Înainte de primul război mondial, Ardealul se numea Transilvania și aparținea regatului Ungar ce se afla la rândul lui sub protectorat austriac, fapt pentru care statul se
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]