3,499 matches
-
prelungit, În economiile comuniste, până aproape de sfârșitul secolului al XX-lea. Societate de „producție“, comunismul n-a Înțeles să facă concesii În favoarea „societății de consum“. În timp ce peste tot, În lumea evoluată, ponderea industriei scădea și creștea ponderea serviciilor, comunismul se mândrea cu o pondere mereu crescută a industriei În ansamblul structurilor economice. Fusese gândit ca o lume nouă pentru muncitori și trebuia să rămână așa. Să se producă era mai important decât să se consume! În plus, accentul s-a pus
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
săracii, care au devenit și mai săraci. România rămâne prizoniera unui model oriental (sau propriului său model tradițional), cu discrepanțe sociale foarte mari. Și atunci, „unitatea națională“ ține mai mult de discurs decât de viața reală a oamenilor. Românii sunt mândri de intelectualitatea lor și de valorile culturale pe care le-au produs. Mândrie În bună măsură justificată: intelectualul român (exceptând totuși un anume tip de „pseudointelectual“ creat de comunism) este cu siguranță mai aproape de intelectualul occidental decât este România, În
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
care se remarcă deja printr-o expresie originală. Drumul e deschis, aproape neașteptat și spectaculos, de tinerii cineaști (un domeniu În care România nu strălucise niciodată); În 2005-2006, mai multe filme românești au obținut un notabil succes internațional. Românii se mândresc și cu destul de multe contribuții În știință și tehnologie, și acestea, spun ei, pe nedrept minimalizate sau ignorate.<endnote id="8"/> Poate fi admirat și astăzi podul metalic de la Cernavodă, peste Dunăre (legând Muntenia de Dobrogea), construit Între 1890 și
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
afișau cifre și procente ale cotațiilor bursiere și totodată știrile de răsunet ale zilei, tribunalul decorat cu tuburi de neon, Jumbotron-ul TV cocoțat deasupra complexului comercial Bloomingdale care ocupa mare parte din centrul orașului. Însă dincolo de acest district, orașul se mândrea și cu 2000 de acri de rezervație naturală și ferme de cai și terenuri de golf și librării care vindeau mai multe cărți pentru copii decât marele lanț Barnes & Nobles. Drumul meu spre facultate trecea pe lângă multe terenuri de sport
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
bisexual - sau cel puțin perceput ca bisexual - iar studențimea nu numai că era necondiționat tolerantă față de pansexualitea ei copleșitoare, dar chiar o încuraja activ. Majoritatea băieților se pretau la o noapte de amor cu alt mascul, iar unii chiar se mândreau cu acest gen de eroism; fetele de la Camden erau incitate de așa ceva, iar băieții te considerau misterios și periculos, astfel încât ți se deschideau noi oportunități și îți sporea nivelul de atracție, făcându-te să te simți parte reală a contextului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
Chișinău un centru istorico-literar-turistic după modelul „clasic” al arhitecturii medievale din Occident, cu imitații gotice și baroc, chiar dacă pentru asta ar însemna să contrazicem propria noastră tradiție și reprezentare istorică - sau tocmai de aceea! -, bagaj cu care nu ne putem mândri deloc în fața străinilor. Nu ar fi chiar imposibil. E nevoie de bani, de mulți bani, și poate încă de și mai multă voință de realizare. Dacă tot s-a făcut tabula rasa din basarabeni, după război, am avea dreptul să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
în locul Mariei Macovei-Briedis, și-a adus și copiii, un băiat și o fetiță, îmbrăcați în costume naționale, care ne oferă flori și o ilustrată frumoasă, dar scrisă cu greșeli (de ce observ acest detaliu într-un moment de înduioșătoare solemnitate?!). Suntem mândri, ne simțim efectiv niște celebrități. Andrei Bodiu râde, dar cred că ne invidiază în secret. Oricum, e foarte emoționant să întâlnești compatrioți după o lună de peregrinare prin Europa, și nu doar același, enervant, alter ego care te însoțește. Președintele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
roman apărut și în Franța - o alegorie ironică de actualitate. Pelevin e tradus și bine primit în Occident, am văzut că era „popular” și la Sankt-Petersburg. E genul de literatură directă, fără excese stilistice și sofisticării intelectuale, cu care ne mândrim în România, tentați cum suntem să punem mereu preț pe subtilitate. Nu înseamnă că tipul acesta de scriitură, mai pe înțelesul celor mulți, ar fi inferior din punct de vedere axiologic. O demonstrează succesul occidental al lui Pelevin. I s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
același timp, acel désarroi, acea confuzie pe care o trăiau, probabil, cei câțiva maeștri ai culturii, filologi, simțind, trăind acel seism ciudat și neașteptat al istoriei, al instituțiilor, al criteriilor pe care le deprinseseră în Apusul luminat, de care erau mândri și pe care încercau să le inculce cârdurilor de învățăcei ce îi înconjurau. M-a primit cu gravitate în biroul său, era într-o dimineață, și, ca să-mi dea curaj probabil, cu multă eleganță mi-a făcut o confesiune: arătându
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
coborâri în adăposturi, ambulanțe). Șapte sute de katiușe au căzut peste acest municipiu de douăzeci și patru de mii de locuitori din care mulți au trebuit să fie evacuați. Au fost atinse sute de apartamente și mai multe școli. Nu cerem nimic, suntem mândri că ne-am adus și noi contribuția noastră la război (noi, adică autoritățile locale). Propaganda e aceeași, indiferent de care parte a muntelui te găsești. Dincolo, pe teritoriul libanez, am auzit exact aceleași cuvinte. "Vrem să trăim în pace, vrem
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
stăpână-sa că pune pe masă atâtea șervete, tacâmuri și farfurii "pentru trei fasole la doi oameni". Întâlnirea între lița Sofia și lelea Măriuca. Întâlnirea între lița Sofia și cucoana Aura. Apropos de motanul acesteia cu care cucoana Aura se mândrește, lița Sofia: La noi, nevestele fac și cresc pui de om". Istorisirea lui Mujic cu "legea" ce se discută în parlament ca "bărbații să aibă două neveste". EPITAF* Drag drumeț Eu am fost Cântăreț Pe-acest pământ Luam rost De la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
1492, domnul cumpără un sat de la Neacșa, nepoata lui Mihai Popșa, cel care pe vremea lui Alexandru cel Bun primea întărire pe sate, împreună cu Moișă Filosoful, și-l dăruia lui Stan Poiană. La 15 martie 1493, domnul cumpără de la Ioan Mândrea satul Scanțirești, pe care îl dăruie lui Ion aprod. În aceași zi, Ștefan dă un nou privilegiu prin care întărea împărțirea satului Scanțirești între Ion aprod și sora lui, Marușca. La 31 octombrie 1491, domnul cumpără două sate de la Oană
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cei patru fii ai săi, Barbu, Pârvu, Danciu și Radu. Fărâmițarea domeniului în Moldova începe încă de pe vremea lui Alexandru cel Bun. La 7 iulie 1430, Ion Jumătate împarte domeniul între cei trei fii ai săi: Giurgiul, Șteful și N. Mândrea. Interesant este destinul domeniului lui Giurgiu de la Frătăuți, unul dintre marii boieri ai Moldovei, prezent în Sfatul Domnesc din 1404 până în 22 octombrie 1440. Giurgiu era fiul cel mai mic al lui Dragomir Albul, pomenit într-un document din 18
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Bun, are loc pulverizarea domeniului boieresc prin împărțirea acestuia între urmași. Așa s-a făcut cu domeniul lui Ion Jumătate, dregător și martor într-un privilegiu, din 5 ianuarie 1403. Fiii lui Ion (Oană) Jumătate au fost Giurgiu (Jurj) Jumătate, Mândrea și Șteful Jumătate. Mărina, fiica lui Giurgiu Jumătate, și copiii ei, și Mărinca, fiica lui Mândrea și nepotul ei, Silea și sora lor Donea, fiii Fedcăi, și verii lor, Șteful și sora lui, Mărina, fiii Marușcăi, fiica lui Jumătate, toți
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
domeniul lui Ion Jumătate, dregător și martor într-un privilegiu, din 5 ianuarie 1403. Fiii lui Ion (Oană) Jumătate au fost Giurgiu (Jurj) Jumătate, Mândrea și Șteful Jumătate. Mărina, fiica lui Giurgiu Jumătate, și copiii ei, și Mărinca, fiica lui Mândrea și nepotul ei, Silea și sora lor Donea, fiii Fedcăi, și verii lor, Șteful și sora lui, Mărina, fiii Marușcăi, fiica lui Jumătate, toți nepoții lui Jumătate și-au împărțit între ei satele moștenite, la 17 februarie 1492. Marincăi și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
lor Donea, fiii Fedcăi, și verii lor, Șteful și sora lui, Mărina, fiii Marușcăi, fiica lui Jumătate, toți nepoții lui Jumătate și-au împărțit între ei satele moștenite, la 17 februarie 1492. Marincăi și nepoților ei i-a revenit satul Mândrești pe Siret. Lui Șteful, surorii și nepoților lui, le-a revenit satul Șerbănăuți, pe Siret, iar Mărinei, fiica lui Giurgiu Jumătate, i-a revenit satul Jumătățenii, pe Jijia, unde a fost curtea lui Căliman. Mărinei, fiica lui Giurgiu Jumătate, i-
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
marfa care trece, să se ia “cât este drept”. La 15 septembrie 1462, domnul întărea mânăstirii toate proprietățile sale: satele Zdvijinți (Zviginți), Sobolești, Fauri, Vascăuți, Brașeuți, Bulgari, Măreței, Dărmănești, Oprișani pe Chivejdi, Răidăcești (Rădăicești), Tortorești, Căucelești, pe Cracău cu moară, Mândrești, pe Orhic, Șerbu Răspop, Stăuceani, cu moară și iaz, morile de la Bacău, prisaca de la Fundu, unde a întemeiat Martie mânăstire, via de la Bacău, în Dealu Sării, Vâlsănești, mai sus de Bacău, Lucăcești pe Tazlăul Sărat, Heciani, morile de pe Siret date
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de Tamaș, pe Siret, pe balta Martina, care depinde de mânăstire, cumpărate de la Șteful din Tamaș. La 3 februarie 1467, domnul dă un privilegiu prin care locuitorii din satele Zvijinți, Sobolești, Brașeuți, Vascăuți, Bulgari, Mărăței, Dărmănești, Opreișeni, Rădăicești, Tortorești, Căucelești, Mândrești și Fauri toate din județul Neamț să fie slobozi, să nu care podvoade. Pârcălabii de la Neamț și nici judecătorii din ținutul Neamț “să nu îndrăznească să îi judece pe acești oameni ai mânăstirii, nici gloabă să nu ia de la ei
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
care Toader Scânteie și fratele lui Mihăilă, fii lui Scânteie Bătrânul, nepoții și strănepoții lui Duma Ciornei (adică Duma Negru- numele se slavizase între timp, era la modă), vindeau două părți din a patra parte de ocină unde a fost Mândrea, care „să numescu acum Scânteiaștii pe Rebrice”. Această fărâmițare extremă a unei moșii ne demonstrează că moșia lui Duma Negru ajunsese în 1462 în proprietatea lui Nicoară Sârbescul, după aceea în proprietatea boierului Scânteie, iar nepoții lui Duma Negru vindeau
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Eugen Harea, Ion Romaniuc) față de curentele național-extremiste de dezbinare etnică a elevilor. (4) Din punct de vedere profesional, absolvenții liceelor bolgrădene stabiliți în România cuprinde cam toate domeniile: de la oameni de stiință și cultură până la funcționari publici. Astfel: (a) Ne mândrim cu mulți oameni de știință și cadre didactice universitare, din care unele cu renume internațional. - Prof. Dr. Ing. Cișmigiu Alexandru, prof. Dr. Gheorghiev Gheorghe, prof. Dr. Doc. Pântea Constantin, prof. Dr. Tutovan Vasile, prof. Dr. Peiu Mihail, prof. Dr. Carasevici Veaceslav
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
Dacă nu știi răspunsul, poți apela la o variantă ajutătoare: întreabă publicul sau sună un prieten. Poți să suni un prieten din străinătate, e valabil. Sau poți să mă suni pe mine... Să fiu mândru? Ar fi ca și cum m-aș mândri că port numărul 42 la pantofi. Sau, de ce să-mi fie rușine? Trăiesc unde a lăsat Dumnezeu. Un copil născut în România și adoptat de o familie engleză la vârsta, să zicem, de un an și jumătate, nu va vorbi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
punem în paranteză fondul românesc, să ne jenăm de tradiție, să ascundem sub preș satul, "centru al lumii", al lumii noastre inalienabile, străduindu-se a-i marginaliza pe cei în opera cărora se răsfrânge, în frunte cu marele Blaga. Ne mândrim pe bună dreptate cu Cioran, Mircea Eliade, Eugen Ionescu, ne ocupăm masiv de ei, așa cum ne șade bine, dar... nu cumva și pentru că au ajuns celebri în străinătate? Le e oare inferior autorul Spațiului mioritic? Mă tem că e o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
folclor, se cântă sau se recită. E de ajuns să pomenim "Amintirea paradisului" sau "M-a prins dorul de Moldova"... Cum apreciați acest lucru, vă intrigă sau vă încântă...? Așa cum am mai spus-o, numai poetaștrii de două parale sunt mândri de "cărțile lor", adesea simple furăciuni calificate (cazul Cărtărescu!). Eminescu nu și-a strâns poemele într-o carte, Arghezi a debutat la 47 de ani. Orice poet adevărat știe că marea poezie scrisă de el nu mai are nevoie de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
a lansat zvonul că aceasta avea ca obiectiv omagierea "unui băiat italian, din New Jersey", pe nume Frank Sinatra, care va cânta la Nacional pentru "prietenii și sponsorii săi". Se afirma că " Frank era un băiat bun și toți eram mândri de el... Câștiga 150 de dolari pe săptămână, dar avea nevoie de publicitate, haine, aparatură muzicală și toate acestea erau mulți bani, cam 50-60 mii de dolari. Am aprobat, i s-au achitat acești bani și unii băieți au mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
nu-l inviți niciodată acasă. O să profite. O să tragă la aghioase În fața familiei tale. N-are clasă-n el. George Grecul era acceptat ca arbitru În grup. El hotăra cine e-n regulă și cine-i pe-alături. George se mîndrea cu integritatea lui. - N-am dat țeapă niciodată la nimeni. George picase de trei ori. Următoarea-nsemna condamnare pe viață, ca infractor recidivist. Viața i se restrîngea la necesitatea de a evita orice implicare serioasă: fără trafic, fără furturi. Muncea din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]