4,696 matches
-
copleșită de propria importanță și care nu descoperă în ceilalți decât neajunsuri: „n-avea pereche de scârbă ce era, țâfnoasă și nesuferită, de nu puteai să-i intri în voie nici pentru unul Dumnezeu; ba pe deasupra se ținea și-așa măreață, încât nici de-ar fi fost să fie copila regelui din Franța n-ar fi putut fi mai fudulă.”211 Nota moralizatoare și instructivă este mereu accentuată, căci dacă prostia este categoric incriminată, viclenia și istețimea stau la loc de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
sa este denumită un acord („an humble wys accord”), oferă imaginea unei false înțelepciuni și virtuți.821 Cât timp soțul este plecat la război, deoarece, ca orice cavaler adevărat, nu se simte pe deplin împlinit până nu înfăptuiește niște fapte mărețe, partenera de viață se lamentează dureros și veghează neîncetat la întoarcerea celui plecat, durerea ei impresionând întreaga curte. Dar doamnele de companie reușesc să o scoată din starea depresivă în care se afla și să o îndemne către activități mai
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
nu pot fi deturnate. Femeia acceptă în cadrul căsniciei suveranitatea soțului, de aceea ascultă porunca acestuia cu docilitate.839 Pe de altă parte, personajul feminin ni se înfățișează oarecum superficial, incapabil de a lua singur o decizie, de a înfăptui acte mărețe (ar dori să se sinucidă, dar nu are curajul, așteaptă decizia soțului căruia i se supune), limitat și încântat de statutul pe care îl are și care pare mai important decât însăși fericirea conjugală. Gentilețea soțului este mai mare decât
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Conjuncție Dispoziție: Mult mai receptivă decât În mod normal. Individul vibrează la curenți impalpabili, la influențele subtile aproape ca un radar: resimte invizibilul - ceea ce-i poate da un aer absent, visător. Idealismul sporește și el, odată cu o atracție pentru cauzele mărețe. Individul se poate simți invadat de credință, poate avea elanuri mistice... E posibil Însă să se cufunde complet În iluzie și să cadă pradă unor influențe dăunătoare. Evenimente: Se Învârt În jurul găsirii unui ideal. Acesta, de la caz la caz, poate
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
Necșulescu din Titanic vals nu vrea decât să strângă în jurul său familia și izbutește. Opera lui e de factură casnică și genealogică. Fiecare cu izbânzile lui... Chirică din Omul cu mârțoaga e un specialist al turfului care edifică un rezultat măreț: face dintr-o mârțoagă patentată un campion. Personajele lui Ionel Teodoreanu reușesc în literatură: alter ego-ul Dănuț publică poeme în proză cu succes, iar colegul lui, Mircea, devine critic literar, atent la relațiile autorilor recenzați. Un caz de artist cu
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
mitologice. Totul se termină, ca într-un happening, cu o orgie pe cinste. Opera Princepelui e și mai bizară: ctitorește o biserică în care toate personajele picturii murale canonice au chipul amantului său Ottaviano. Asta după ce urzise planurile unei cetăți mărețe construite după criterii astrologice, lucru absolut imposibil în Valahia. Personajele lui Marin Preda ratează în general opera lor. Petrini scrie un eseu filosofic de sertar care e găsit de securitate. Din fericire scapă, cu ajutorul unor referenți care închid ochii la
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
lui Buffalo Bill. Roman tâmpit ca moartea, ne asigură autorul. Grobei al lui N. Breban scrie scrisori, opera lui e epistolară. Sculptorul Val al lui Marin Sorescu, în Trei dinți din față, nu apucă să termine nici o operă, în ciuda visurilor mărețe. Un prieten al său, Tudor, ajunge la închisoare pentru un reportaj care nu e „pe linie”. Dar vremurile se mai schimbă și, cu reportajul devenit nuvelă, Tudor începe o carieră de scriitor. Un scriitor care rămâne neștiut e personajul lui
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
s-a născut în Bârlad, care l-a ridicat la cea mai înaltă treaptă, dar numele său nu este legat de nici o operă care să-i fi putut da dreptul al înscrie în catalogul nemuritorilor. Nu vedem prin ce operă măreață să fi câștigat dreptul de recunoștința Patriei sau a orașului și județului nostru. Adevărații liberali-naționali și mai cu seamă bătrânii, puțin la număr, judecând rece și nepărtinitor, vor vedea că nau pentru ce să se supere. Dreptul la statui poate
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
relatează acest periodic importanța construirii celui dintâi monument a lui Cuza Vodă în satul Grivița, județul Tutova: „Între școală și biserică ‐ cele dintâi instituții ce contribuie la luminarea și moralizarea unui popor - se află întruparea recunoștinței pentru Acel ce prin mărețele Sale fapte ne‐ a învrednicit să ajungem aceea ce suntem astăzi: un popor tare puternic și respectat de toate popoarele lumii; chipul în bronz al Marelui Cuza Vodă, do mnul iubitor al țărănimii, se ridică măreț din străjuirea a pat
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
pentru Acel ce prin mărețele Sale fapte ne‐ a învrednicit să ajungem aceea ce suntem astăzi: un popor tare puternic și respectat de toate popoarele lumii; chipul în bronz al Marelui Cuza Vodă, do mnul iubitor al țărănimii, se ridică măreț din străjuirea a pat ru brazi. De sus... de pe înălțimea pedestalului de marmură aruncă priviri blânde, dulci, priviri duioase de părinte, țăranilor trecători, care nici acum și nici în ruptul capului nu voiesc să creadă că Cuza n u mai
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
decât fructul, când zarzării ne îmbată primăvara cu parfumul ninsorii lor de flori? De ce am căuta să simțim murmurul Gangelui, când ne șoptește atât de tainic și de aproape izvorul a scuns în umbrișul sălciilor pletoase și curge atât de măreț Dunăr ea de vale? Sau de ce am căuta să zugrăvim rău ghețarii Alpilor, p e care nu i‐am zărit niciodată, când Ceahlăul mai străjuiește încă în hotarul încărunțit al Moldovei?” „Glorificarea trecutului și a vieții neamului nostru vor readuce
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
8: „În dragostea sa d e țărani, iubea și onora pe toți binefăcătorii lor” Același periodic relata: „Între școală și biserică - cele dintâi instituții ce contribuiesc la luminarea și moralizarea unui popor - se află întruparea recunoștinței pentru Acel ce prin mărețele sale fapte ne‐a învrednicit să ajungem ceea ce suntem astăzi: un popor tare, puternic și respectat de toate popoarele lumii; chipul în bronz al marelui Cuza Vodă - domnul iubitor al țărănimii - se ridică 369 măreț din străjuirea a patru brazi
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
recunoștinței pentru Acel ce prin mărețele sale fapte ne‐a învrednicit să ajungem ceea ce suntem astăzi: un popor tare, puternic și respectat de toate popoarele lumii; chipul în bronz al marelui Cuza Vodă - domnul iubitor al țărănimii - se ridică 369 măreț din străjuirea a patru brazi plantați sub ochii lui Stroe Belloescu.” După o întrerupere, Buletinul Ligei Culturale Bârlad a vea să reapară la 1 ianuarie 1916, sub numele de Fo aia Ligei Culturale din Bârlad, cu numărul 1. Sediul Ligei
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
acumulată. După 1947: Buletinul oficial al județului Vaslui (1947), precum și alte publicații ("tipărituri") oficiale comuniste, și, apoi, la formarea județului Vaslui în 1968, Vremea Nouă, până în 1989. Desigur, "Buletin" sau 17 "Monitor oficial", amprenta e aceeași: limba de lemn și măreața epocă de aur. Practic nu se poate vorbi de libertatea de expresie și nici de varietate tematică (doar opera de construcție socialistă), nici de critică socială. Era o presă de stat și pentru partidul conducător, ca să nu mai vorbim de
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
reprezentative pentru talentul lor sub dictatura comunistă. Până la urmă putem vorbi de afirmarea vasluienilor pe alte meleaguri, nu în târgul pricăjit, ci 19 într un context mai larg cu suprafață națională și nu numai. Toată presa anilor 1946-1989 însemna consemnarea mărețelor realizări ale poporului român pe calea construirii socialismului și comunismului și erau subvenționate de stat. Câteva nume dintre cei afirmați în această perioadă dar care au dat, însă, măsura valorii lor după 1989: Ioan Baban, Corneliu Bichineț, Simion Bogdănescu, Mircea
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Andreescu, Leonard Ciureanu, Daniel Dragomirescu, Daniel Grosu, LucianValeriu Lefter, Ion Toderașcu ș.a.. * Deși pun răbdarea cititorilor la... așteptare, cele cinci decenii de presă comunistă merită o u șoară analiză. Scriam mai sus că toată presa anilor 1946 - 1989, însemna consemnarea mărețelor realizări ale poporului român pe calea construirii socialismului și comunismului. Concetățenii no ștri obțineau rezultate după rezultate în domeniul agriculturii (cu erou al muncii socialiste, la Berezeni) și industrializării : blocuri, 20 macarale, combinate, export. Și fuga creatorilor peste hotare ! A
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
se putea reuși. Ar fi fost de mare mirare să nu fi ieșit ca ghioceii (sau alte flori) imediat după 1989. Nu vrem să provocăm un bal al ipocriților sau o listă a uitării, ca să apară fioroșii să se dea măreți, sau mai modeștii, să se vadă ei înșiși mai mari. Așteptăm reacțiile cele mai diverse, totuși. înțelegem să combinăm percepțiile noastre, valoarea, autoritatea, prezența (nu numai fizică) în bătălia intelectualilor. Pentru presa locală de după Revoluție doar o idee: în cele
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
voia ostași (și s-au îngrămădit destui să sprijine cu pieptul înarmat construirea socialismului), apoi învățătorii și profesorii au captat interesul social (generalizarea învățământului general, apoi liceal), ca, în anii '70 '80, inginerii (de orice profil) să fie foarte necesari. "Mărețele înfăptuiri" nu se puteau face cu tâmpiți. Cum, de altfel, nici Partidul Comunist nu era unul al tâmpiților. Era al celor mulți îndrumați de cei foarte puț ini, dintre care câțiva foarte deștepți. Ca în viață, însă viața deștepților era
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
dumneavoastră pentru afacere, pe termen lung, neavând legătură cu cei pe care îi serviți: să fiți cel mai bine privit sau cel mai de încredere, să aveți afacerea cea mai profitabilă, de exemplu. Viziunile nu implică un scop sau misiunea măreață, de a ajuta umanitatea, deși atingerea viziunii poate avea acest efect colateral. Spre exemplu, John F. Kennedy și-a exprimat cândva foarte clar una dintre viziunile (sau țelurile) „grupului” condus de el, Statele Unite ale Americii: să ducă un om pe
Ce Doresc Clienții Noștri. Ghid pentru dezvoltarea afacerii by Harry Beckwith [Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
nimeni. Aici intervine personajul interpretat de Richard Gere. Îi dezvăluie rapid vânzătoarei că își poate permite să cumpere întreaga clădire în care se află magazinul. Apoi, îi explică ce așteptări are de la serviciul vânzătoarei: - Vom avea nevoie de niște lingușeli mărețe aici. Vânzătoarea se înmoaie în timp ce publicul râde. Râde din următorul motiv: avem o părere bună despre noi și detestăm orice urmă de aroganță. Luăm „toți oamenii sunt făcuți egali” în serios; nimeni nu ne este superior. Considerăm orice demonstrație de
Ce Doresc Clienții Noștri. Ghid pentru dezvoltarea afacerii by Harry Beckwith [Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
atunci Henry Kissinger declara: „În anul 1984, nici un bărbat, femeie sau copil nu se va mai duce flămând la culcare”. Participanții la conferință, Între care numeroși lideri politici și miniștri ai agriculturii, au plecat de la consfătuire ÎnsuflețiȚi de acest gând măreț: de a pune capăt foametei. Obiectivul atât de Îndrăzneț declarat de către Henry Kissinger a creat impresia că există un plan de eradicare a foametei. De fapt, n-a existat nici un plan. Nici Henry Kissinger Însuși n-a Înțeles prea bine
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
gândit dinainte totul, a Întors pe față și pe dos avantajele și dezavantajele de a muri de propria mână. Gratuitatea și povara metafizicului Își dau mâna În nestrămutata lui hotărâre. Născut prea târziu, Într-o lume efeminată, depravată, fără idealuri mărețe, nu-i mai rămâne decât să aștepte sosirea hunilor. Obosit, neliniștit, dezgustat, va renunța și la scris. Ultimele rânduri ale Jurnalului datează din 13 martie 1945. La idele aceleiași luni va muri. Așa cum promisese. Femeia care se visa bărbat Jurnalul
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
permanent (s.n. C.M.)"145. În anii următori, Haret a perseverat în acest sens146, biografii săi notând faptul că "se silea să organizeze el însuși" evenimente "de interes național", cum au fost "serbările anuale de la Războieni sau Călugăreni și mai ales măreața serbare de la 2 iulie 1904 pentru pomenirea lui Ștefan cel Mare la împlinirea a 400 de ani de la moartea lui"147. Astfel, pentru a marca semicentenarul unirii Moldovei cu Țara Românească, ministrul a cerut, printr-o circulară din septembrie 1908
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
actorilor necesari luptei de clasă, inclusiv a celor "11.000 de țărani care au fost uciși în 1907". Comuniștii intrau într-un compartiment istoric distinct, al "vremurilor mai noi", iar apologia Partidului și a conducătorului său se concentra în capitolul "mărețelor înfăptuiri de astăzi"327. În 1964, manualul de clasa a IV-a mărea spațiul dedicat unirii, punctând în mod special "Desăvârșirea unității statului român" sintagmă care va face carieră în următoarele decenii dar păstrând textul principal neschimbat. Anticipând formule propagandistice
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
numărul de joi 24 ianuarie 1919, p. 1. Această formulă a fost larg difuzată și reluată cu sârg la toate micile festivități ale momentului. Relatând despre Marea serbare dată de Cercul Cultural "Progresul" în ziua de 24 ianuarie pentru comemorarea mărețului act al "Unirei" la Târgu Frumos, în localul Școlii de Fete din localitate, același ziar reitera: dacă timp de 60 de ani această zi evocase unirea Moldovei cu Muntenia, "astăzi, 24 ianuarie însemnează [...] actul "Unirei" Românilor de pretutindeni într-un
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]