3,020 matches
-
au Înmugurit, ca În cazul meu, trebuie asumate, așa cum se asumă homosexualitatea cînd iese la iveală, după ani În care a rămas latentă. Și nu pentru asta mă socotesc un monstru, continuă pe un ton liniștit, cu privirea ațintită asupra mării care Își schimba culoarea din albastru indigo În cenușiu oțelit, pe măsură ce norii Înaintau spre ea. Nu am ucis, nu am furat și nici nu am făcut rău cuiva În mod conștient... Problema mea se limitează la o imperioasă nevoie de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
și nu ascultase decît repetatele lovituri ale vîslelor, atingînd apa una cîte una. PÎnă cînd? De ce nu sufla măcar vîntul? De ce marea nu se ridica, agitîndu-se ca toate celelalte mări ale acestei planete? De ce trebuiau să se afle tocmai În mijlocul mării liniștite? PÎnă și Mediterana, acea băltoacă minusculă, o caricatură de ocean, pe care o vizitase Împreună cu Germán de Arriaga, avea mai multă putere și personalitate decît acel Pacific stupid, mereu plcictisitor, mereu plat, ca și cum un strat gros și invizibil de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
treziți pun pe el mâna, unu-l leagă, altu-l ține, Unu-i țasălă pădurea, cetluindu-l cole bine. (145) Sfătuiesc ca să-l omoare. - Da, mă rog, Dumilor voastre, Cine și-ar mai pune mintea cu așa obrazuri proaste Cumu-s eu, Măria Voastră! Mă lăsați că-s om sărac, De când sunt n-am văz't turaua, nici măcar de la petac. Zise unul cătră dînsul: Dacă tu ne-i pute face, (150) Fata - mpăratului Roșu s-o luăm, poți merge-n pace. - Ce n-
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Să suni din frunză mereu; Cu frunzișul fremătos Povestești așa frumos " De m-adormi în iarbă jos. Codrul i se închina Și din ramuri clătina: " Hoi Mușatin, măi Mușatin, Voios ramurile-mi clatin " Și voios ți-aș cuvânta " Să trăiești Măria ta!... " Hai Mușat, să ne-nțelegem Și - mpărat să ni te - alegem, " Împărat isvoarelor " Și al căprioarelor, Așezat la vr-un pârâu Să scoți fluerul din brâu, Tu să cânți și eu să cânt, Frunza-mi toată s-o frământ, " S-
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Stăpânind pustietăți, Vede turmele de oi Cu ciobanii dinapoi, Cu fluere și cimpoi, Iară ergheliile Petreceau câmpiile Și de-a lungul râurilor S-așterneau pustiurilor. Iară șoimul tinerel Pe asupra-i sboară el Și din gură-i cuvînta: Să trăiești Măria Ta! {EminescuOpVI 107} DRAGOȘ VODĂ CEL BĂTRÎN Dragoș Vodă cel bătrân Pe Moldova e stăpân Și domnind cu toată slava Șade-n scaun la Suceava, La Suceava lăudată Cu ziduri încunjurată, Zid de piatră nalt și gros Că pe el
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
pădurile să crească - Numai eu voi rămânea, Gândurile la o stea, Ce au fost odat - a mea: Căci a fost și nu mai este. Dulce gură de poveste, Ziua cine mi-o zâmbi, Noaptea cine-o povesti? {EminescuOpVI 124} CODRULE, MĂRIA TA Codrule, Măria Ta, Lasă-mă sub poala ta, Că nimica n-oi strica Fără num-o rămurea, Să-mi atârn armele-n ea. Să le - atârn la capul meu, Unde mi-oi așterne eu Sub cel teiu bătut de vânt
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Numai eu voi rămânea, Gândurile la o stea, Ce au fost odat - a mea: Căci a fost și nu mai este. Dulce gură de poveste, Ziua cine mi-o zâmbi, Noaptea cine-o povesti? {EminescuOpVI 124} CODRULE, MĂRIA TA Codrule, Măria Ta, Lasă-mă sub poala ta, Că nimica n-oi strica Fără num-o rămurea, Să-mi atârn armele-n ea. Să le - atârn la capul meu, Unde mi-oi așterne eu Sub cel teiu bătut de vânt Cu floarea pân-la
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Dunăre la vale, 5 Fie apa-i bună, rea, Tot să bei din Dunărea. 337 Jos în vale pe-un pietroi Șede-un codobăturoi Și mănâncă usturoi, 10 Și nu se mai satură Cu-a lui codobatură. 338 Epșoara Domnule, Măria Ta, Aveam toată starea mea, O epșoară, bună, rea Îmi țineam casa cu ea. 5 Slujbașii Măriei Tale, Venetici și haimanale Mi-o ochiră Și-o răpiră. {EminescuOpVI 261} Când vor fi oameni mai mulți, La mine să nu te
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
vale pe-un pietroi Șede-un codobăturoi Și mănâncă usturoi, 10 Și nu se mai satură Cu-a lui codobatură. 338 Epșoara Domnule, Măria Ta, Aveam toată starea mea, O epșoară, bună, rea Îmi țineam casa cu ea. 5 Slujbașii Măriei Tale, Venetici și haimanale Mi-o ochiră Și-o răpiră. {EminescuOpVI 261} Când vor fi oameni mai mulți, La mine să nu te uiți; Când or fi mai puțintei, Ochii tăi să fie-ai miei. 336 Culbeci, ca să crești, Scoate
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
pe cale Pân-la Dunăre la vale, Fie apa-i bună, rea, Tot să bei din Dunărea. 337 Jos în vale pe-un pietroi Șede-un codobăturoi Și mănâncă usturoi, Și nu se mai satură Cu-a lui codobatură. 338 Epșoara Domnule, Măria Ta, Aveam toată starea mea, O epșoară, bună, rea Îmi țineam casa cu ea. Slujbașii Măriei Tale, Venetici și haimanale Mi-o ochiră Și-o răpiră. {EminescuOpVI 262} {EminescuOpVI 263} S. PSEUDO-BALADE 339 Și când a casă sosiam O cărticică
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Jos în vale pe-un pietroi Șede-un codobăturoi Și mănâncă usturoi, Și nu se mai satură Cu-a lui codobatură. 338 Epșoara Domnule, Măria Ta, Aveam toată starea mea, O epșoară, bună, rea Îmi țineam casa cu ea. Slujbașii Măriei Tale, Venetici și haimanale Mi-o ochiră Și-o răpiră. {EminescuOpVI 262} {EminescuOpVI 263} S. PSEUDO-BALADE 339 Și când a casă sosiam O cărticică găsiam. Cărticica o spărgeam De bănat mai că pomniam; Apoi mă luai pe cale, Pe o cale
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
articolele din presă referitoare la acestea -, te crucești cîți bani se duc pe comenzi de „garduri bordurate” sau altminteri stilizate ! Gospodarii blocurilor par a fi cuprinși și ei, uneori, de această febră a gardofiliei. Aflăm astfel din presă că „pri măria clujeană a primit 1.581 de solicitări de la asociațiile de locatari, dar pînă acum s-a ajuns abia la poziția 148”. Așa că cetățenii Clujului trebuie să stea la coadă la garduri. Semnalul l-a dat, ca de obicei, politicul, prin
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
aburiți cînd vine vorba de comunism... Iar cînd nu sînt „aburiți”, sînt „cutremurători” : „e atîta adevăr în acest articol, că te cutremuri”, comentează o voce de pe forum același articol al lui Cărtărescu. Dar oare această cutremurare emoțională nu este aceeași Mărie cu altă pălărie, reversul filial al aceleiași crize de (ne)încredere ? Să mă scuze forumiștii și neforumiștii pentru această „abureală etno” (cum s-a exprimat recent cineva despre un text al meu), dar nu vreau să dau lecții nimănui, nu
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
secol (interbelică, comunistă și de piață), că Stalin sau Ceaușescu se înscriu, chiar și ei, într-o durată lungă care îi depășește, că visul modernist și cel naționalist (care uneori se confundă) traversează epoci și regimuri ca un fel de Mărie cu altă pălărie ; și, mai presus de toate, că propria mea viață nu este ruptă nici ea în două vieți ce-și întorc reciproc spatele, una în timpul comunismului, cealaltă după comunism. Altfel spus, că societatea și oamenii care o compun
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
de unde să dea și cuviinciosul agiutor la mănăstire de la Halchi. Drept aceea, să fie svintei mănăstiri Aron Vodă i mănăstirii de la Halchi venitul acesta, miluire de la domniia mea, statornic și nestrămutat niciodinioară în veci.” “Io Alexandru Ioan Ipsilant voievod <m.p.>. ― Măria ta - a izbucnit călugărul - se vede treaba că nu te-ai gândit nici o clipă că cine știe din ce cauză boierii care au scris și semnat anaforaoa ceea te-or fi mințit. Rogu-te să ne spui și nouă cum
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
știre tuturor cui să cade a ști cu iastă carte a patrierșii noastre pentru rândul poslușnicilor sfintei mă)n(ă)st(i)ri a Bârnovii, care și mai înainte de alți creștini domni au avut iertare de toate, deci și acum mărie sa, creștinul Antonie Ruset voievod și domnu a toată Țara Moldovei, milostivitu-s-au și i-au iertat cu tot Sfatul măriei sale. Pentru aceea, dăm știre și noi cu această carte a patrierșii noastre, cine de acum înainte va asculta carte măriei sale
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
mai neplăcută dintre ele constă în a-i lega de o gleznă, a-i aruncă în apă și a-i trage în urmă vasului, înghițind apă, timp de mai bine de zece minute. Trebuia, într-adevăr, să fie atenți la mării rechini, dar, cum nu observară nici unul prin preajmă, ziua se scurse între râsete și cântece, ceea ce le prinse foarte bine unor oameni care, în general, duceau o viață destul de monotona. Până acum, Oceanul Pacific își respectase numele sonor și, desi deseori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
ne ducă înapoi la tabără. — Ai putea să îngenunchezi la malul apei și să bagi capul înăuntru. — Pentru o fată care știu că a văzut Fălci de cel puțin două ori, am replicat, ești cam pripită și cam necugetată în privința mării, știi asta? Nu eu sunt cea care o privește mereu de după degete. — Tocmai, am zis. Asta și spun. E înfricoșător. Clio se uită la mine. — Partea aia când capul se ivește din carenă? Cu ochii scurși pe față? Clio se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
reduceam simțitor distanța dintre noi și rechin. Scout strigă liber! și arma doctorului se declanșă cu un vâjâit. Harponul nimeri umbra rechinului chiar sub linia apei. Un al doilea butoi se desprinse de pe barcă și goni pe urmele primului, pe deasupra mării calme. — Da! Am redus puțin din presiunea asupra motorului, încetinindu-ne înaintarea. — Nu, strigă doctorul spre mine. Ține-te după el, o să legăm de el toate trei butoaiele ca să fim siguri. — Trey, țipă Scout de data asta. Ne duce în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
eram prea distras ca să aud. — Trebuie să ies și să văd. Trebuie să mă asigur că nu-s nebun. Scout își lăsă mâna să cadă și eu am ieșit din cabină pe punte. Acolo era, uriașă și reală și în mijlocul mării: insula. Am scos pachețelul din buzunar și m-am luptat din nou cu coconul de bandă adezivă. În cele din urmă, am reușit să rup destul din ea, să desfac plasticul și să scot vederea. Imaginea se schimbase. În locul insulei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
restaurant din Saint-Georges-de-Didonne, specializat În fructe de mare. Aerul era calm și cald, flacăra lumânării ce lumina masa aproape că nu tremura. La picioarele lor se Întindea estuarul Girondei, În depărtare se zărea capul Grave. Când privesc luna strălucind deasupra mării, spuse Bruno, Înțeleg mai clar ca oricând că nu avem nimic, dar absolut nimic În comun cu lumea aceasta. — Chiar trebuie să pleci? — Da, trebuie să stau două săptămâni cu fiul meu. De fapt, trebuia să plec săptămâna trecută, acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
aluneca de-a lungul coastelor, ajungând În vastele palate ale inimii. De acolo, Încărcătura pleca spre toate colțurile imperiului, trecând din artere În arteriole, apoi În capilare, unde Împărțea nutrimente și oxigen populațiilor băștinașe. Sfârșitul lumii m-a prins În mijlocul mării, când o mână de celule sangvine ticăloase a declanșat răzmerița pe navă. O, mărite Aciclovir!, pe barba lui Diurex și pe coarnele lui Duphalac!, când ușile cabinei au zburat În bucăți, am știut că Marele Naufragiu era aproape. Așa cum stăteam
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
pentru a nu se dezminte, Băsescu arată încă odată cât poate fi de pervers, tocmai el, care spusese cele enumerate mai sus, deodată are o tresărire aiuristică și emite tam-nesam pe goarnă, că școala românească scoate doar tâmpiți. Curat tâmpiți Măria Ta, Mircea I-ul de Murfatlar! Fiindcă dacă nu erau tâmpiții aceștia chiar așa de tâmpiți mai anul trecut, încât să te voteze, acum cred că ai fi făcut cărări bătute pe la DNA și instanțele de judecată din România pentru
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
nou mandat, nu-i așa? Aproape 80% dintre votanții matale provenea dintre tinerii de liceu și din cei apropiați vârstei terminării liceului. Chiar mulți din cei care udă azi piciorul de plai cu lacrimi de obidă, au pus ștampila pe Măria Ta. Se poate oricând constata aceasta. Și atunci se poate ca tocmai matale să-i numești cum sunt ei de fapt, niște tâmpiți sadea, scoși la pachet de școala românească, cea mult prea bine împănată de profesori pârliți, rău plătiți
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
aproape pă sfert, muream cu toții și ne duceam dracului. D’aia zic că la munte, cel puțin, de sete nu poți muri, oricând găsești un izvor și nici de foame, dar, vezi, cum a fost făcută natura asta, acolo În mijlocul mării, deci acolo unde e cea mai multă apă, Întâi de sete poți să mori! E, da’ pe noi ne-a ajutat Dumnezeu În alea două săptămâni că a dat așa o furtună cum n-am mai văzut de atunci decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]