4,819 matches
-
de... Adică problema națională nu era o problemă; erau alte probleme: lipsa de posibilități materiale, lipsa de bani... - dar fiecare Își vedea de treabă, nimeni nu-l făcea pe celălalt vinovat că el nu are, că el este evreu, sau maghiar... Ce legi antisemite vă aduceți aminte din perioada premergătoare deportărilor? — Țin minte că primul conflict cu regimul a fost românizarea fabricilor, deci pierderea totală a averii. Căci tata nu a reușit să scoată nimic, fiindcă tot ce câștiga investea: voia
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
uit ține de un caz din vara lui 1943, când am fost dat afară din ștrand - un ștrand foarte frumos din Reghin. Vreau să vă spun că Reghinul se numea atunci Reghinul Săsesc. Era un orășel unde conviețuiau români, sași, maghiari și evrei, dar marea majoritate erau sași. Sași și români, dar erau cam tot atâția români și maghiari. Într-o zi de duminică erau și câțiva Hitlerjugend, care ne-au scos afară din ștrand - eram mulți, căci erau destul de mulți
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
atunci a venit să locuiască cu mine. Așa e viața... Am terminat aici Facultatea de Medicină și am rămas În oraș. Am fost medic specialist ortoped. În ’53 m-am căsătorit cu un coleg, doctorul Tusa Adam - era internist. Este maghiar calvinist, dar nu contează. Copii n-am avut. (septembrie 2002) „La Auschwitz ne aștepta o frumoasă muzică de orchestră”, interviu cu Susana Diamantstein (n. 1922) Mihai Vakulovski: Doamnă Susana Diamantstein, ce erau părinții dumneavoastră Înainte de război? Susana Diamantstein: Tata era
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
fost foarte cumsecade. Apoi unu’ se uita În stația de autobuz lung la noi - ziceam: „Uite cum se uită, Îi pare rău de cum arătăm”. Dar el a chemat poliția - știți, am vorbit ungurește și ei nu-i puteau suferi pe maghiari, pentru că au luat o parte din Cehoslovacia. Și după aceea, până la Budapesta ne-am dus cu trenul. Dar la gară, când mi-au scris numele m-au Întrebat dacă n-am acasă un medic, că a trecut cineva cu numele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
noi. Dar nu puteam să Învăț nici din punct de vedere financiar: eram foarte săraci și nu aveam nici o posibilitate. Și atunci, ca să-mi asigur existența, am intrat ca ucenic la o croitorie, „Iush & Tina”: Iush era evreu, iar Tina - maghiar, ca să mențină croitoria. Am intrat ca ucenic În 1940, În aprilie. După patru luni mă cheamă meșterul și Îmi spune: „Nu te supăra, noi suntem mulțumiți de tine, dar au venit niște inși de la Partidul...” era un partid fascist, al
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
lucru absolut negativ pentru poporul român și de aceea nu-l pot ierta. Nu l-aș fi putut ucide, În mod categoric, dar n-am să-l pot ierta. Niciodată În viața mea. (septembrie 2002) „Evreii din zona ocupată de maghiari au ajuns În lagărele germane”, interviu cu Iakab Karoly (n. 1923) Mihai Vakulovski: Domnule Iakab Karoly, mai Întâi ar fi interesant să ne povestiți despre familia dumneavoastră Înainte de război. Ce vârstă aveați când ați aflat de deportare? Iakab Karoly: Sunt
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
a venit - de unde să știu? Și acum să vă mai spun un secret: eu am fost copil Înfiat. Eu sunt născut În Caracal... Nu Înregistrați asta... $...$$ Când ne-au depus aici, la fabrica de cărămidă din Cluj, jandarmii cu pene, maghiari, Împreună cu Gestapo-ul... Atunci am văzut pentru prima dată soldat neamț, cu chipiul ăla așa și cu cizmele alea, am văzut primele crime... Oameni spânzurați la intrarea În ghetou - nu s-au spânzurat ăia singuri, că era scris În germană
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
acestui guvern, căci atunci am simțit și noi legile antisemite. Lucrurile s-au Înrăutățit brusc o dată cu trecerea Ardealului de Nord sub ocupația horthystă. Pentru mine și pentru cei de vârsta mea a Început o corvoadă, un fel de premilitărie pentru maghiari, dar pentru evrei era muncă forțată. O dată pe săptămână, cu panglica galbenă pe braț, eram purtați la diferite munci - era un preludiu la ceea ce a urmat după aceea. În rest, lucrând În acest mediu comunitar, am asistat la plecarea la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
admirat? DAVIDOVICI: Lașitatea era disprețuită. Și dimpotrivă... Hai să mergem, că Îmi vine lumina... Știți? Un viitor bun și fericit! (iulie 2002) „La Mauthausen am avut numărul 125726” interviu cu Fulop Octavian (n. 1930) - Numele meu este Fulop Octavian. La maghiari, prin schimbarea acestui nume, eram trecut În acte Otto. Sunt născut În 1930, la 2 octombrie, În comuna Miercurea Nirajului, județul Mureș. Acolo am făcut școala elementară și primele patru clase În limba română, până În 1940, după care am făcut
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Cum ați simțit acea schimbare de atitudine și deportarea? - Eram copil - aveam 10 ani... În plus, fiind din mediul rural, nu aveam informații, ca acum... Eram prieten cu toți copiii... Dar atitudinea s-a schimbat. Mă jucam cu alți copii - maghiari, de regulă, români nu prea aveam acolo, erau și plecați... Jucam fotbal ca toți copiii. La un moment dat, dacă lipsea unul, mă băgau și pe mine. De multe ori mă scoteau din echipă. În Miercurea Nirajului aceste lucruri nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
sunt omorâți, că au fost și Împușcați, dar nu de genul ăsta. Nici o rezistență nu s-a opus acestor deportări. Acum altfel privim lucrurile. - Ceilalți cum au privit aceste măsuri antisemite? Să zicem românii care mai erau În localitate, sau maghiarii... - Eram În relații bune cu fostul primar, Suciu. La venirea ungurilor a fost greu și pentru români. Au fost bătuți și românii, au fost schingiuiți... Și acest Suciu a fost scos din funcție, după care a trăit patru ani de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
mergeam la geamurile alea ca să mai inspirăm aer. Iar la fiecare stație importantă, dincolo de Viena, pe urmă Melk, spre München, când deschidea ușa mai erau cinci morți, patru morți, trei morți, pe care Îi dădeau jos. - Garda era formată din maghiari? - Până la München, În Germania. Schimbul s-a făcut acolo, fiindcă lagărul Dachau este la 15 kilometri de München. De acolo ne-au dus cu un trenuleț la Dachau... - Vi s-a spus unde mergeți? - Nu ni s-a spus. - Și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
exista, dar nu era voie să se predea. Dar am Învățat cu profesor doctor Brukfeld, unul dintre cei mai mari filologi ai Ungariei, singurul care a dovedit Înrudirea gramaticală, mai puțin lexicală, Între limba maghiară și limba finlandeză. Era singurul maghiar care a tradus Kalevala din finlandeză În maghiară, era membru a nu știu câte academii... Bineînțeles că a fost dat afară. Deci ăsta era unul dintre profesori - preda limba și literatura maghiară. Matematica o preda doctorul Antal Mal, care era și directorul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
1944 și martie 1945, ungurii și secuii se dădeau de ceasul morții că ei sunt comuniști și conspirau, prin toate mijloacele, împotriva românilor, doar, doar vor rămâne cu o bucată de Ardeal. Nu mă surprinde deloc că membri marcanți ai maghiarilor și secuilor au colaborat cu securitatea; este starea lor naturală de a se gudura pe lângă cel mai tare și mai mare. Gabriel Țepelea, țărănistul, care a făcut războiul pe la Capșa, a scris într-un Almanah Flacăra, pe vremea comuniștilor, mai
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
și lui Voronin ca să-și agite iarăși ura împotriva României. Despre păpușa programată de la Budapesta pe românofobie am mai scris, dar încă nu i-am spus să dea Domnul ca secuio-maghiarii din România să aibă tot atâtea drepturi câte au maghiarii din S.U.A. Când Smirnov, cel recunoscut numai de armata a XIV-a din Transnistria (se dovedește a fi suficient!), a făcut aprecierea că România și Bulgaria sunt păduchii N.A.T.O. (vedeți, suntem păduchi, deoarece avem baze americane instalate la noi
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
dacă ne este îngăduit să comparăm situații și întâmplări mărețe cu niște prea mărunte și nepedepsite ifose secuiești. Și cum ai țară, e și normal să ai zi națională și limbă oficială, găsite repede și fără efort: 15 martie, ziua maghiarilor de pretutindeni și limba oficială ă limba maghiară. Așa dar nimic secuiesc, într-o „țară” secuiască, numită Ținutul secuiesc, deoarece ei, secuii, au fost la remorca ungurilor și nu pot face altceva decât ceea ce fac fostele slugi: își însușesc limba
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
-lea 644 români, iar în 2002 - 73. Minoritarii secuio-maghiari care au privilegii și hatâruri nu sunt chiar așa de mulți cum ar voi ei să fie: o Ungarie de la Balaton până în Caucaz cel puțin! În HARMUCOV sunt 668.471 etnici maghiari, secui numai 285, repartizați astfel: în Covasna 164.158; în Harghita - 276.038; în Mureș - 228.275 - reprezentând 59,18% din populația acestor județe și 46,69% din toată ungurimea din România, în număr de 1.431.807 la recensământul
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
cu folosirea acestei infrastructuri, vei fi martorul unei explozii de proporții. E o chestiune de cinci până la șapte ani de zile și vom avea un lot de absolvenți chinezi care vorbesc excelent engleza de cum ies din universitățile lor. Polonezii și maghiarii sunt deja conectați, foarte aproape de Europa, și culturile lor se aseamănă foarte mult cu cele ale Europei Vestice. Așa că India e pe primul loc, dar va trebui să muncească foarte mult pentru a-și menține o astfel de poziție. Trebuie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
citea spaima și groaza. Dar după vreo trei săptămâni situația s-a liniștit. Sovieticii au restabilit ordinea cu tancurile. Am aflat apoi că românii ar fi fost gata să intervină în ajutorul ungurilor, dar sovieticii au instigat o parte din maghiari să ceară Ardealul. Un milițian În urma unui nou melange, am avut bucuria să stau în celulă cu avocatul Muscalu din Brașov, cu inginerul Virgil Maniu, cu doctorul dermatolog Jula de la Cluj, om de o deosebită delicatețe sufletească. Cu primii doi
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
s-a produs în 1848, atunci cînd Lájos Kossuth a unit Transilvania cu Ungaria fără a ține seama de majoritatea populației românești. Astfel că românii au declanșat o revoltă sîngeroasă conduși de Avram Iancu. Dar nici naționalismul român, nici cel maghiar nu-și aveau locul în planurile destinate întemeierii unei Austrii unite și centralizate ale prințului Felix Schwarzenberg. În urma compromisului austro-ungar din 1867, românii din Transilvania au fost trecuți pe tăcute în stăpînirea noului stat centralizat maghiar. Episcopul Andrei Șaguna, liderul
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
sale. După război, Iorga a scris foarte mult despre istoria vecinilor României, a ungurilor, bulgarilor, a slavilor de răsărit, și istoria Albaniei. Scrierile sale despre istoria ungurilor și bulgarilor au constituit contribuții la Istoria universală a lui Helmolt, volumul 4: Maghiarii, vol. 4, pp. 445-487, Leipzig, 1919. Istoria ungurilor scrisă de Iorga a stîrnit o furtună de proteste furioase 227. Cealaltă contribuție a sa la Istoria universală a lui Helmolt trata istoria bulgarilor: Bulgarii, volumul 4, 363-395, Leipzig, 1919. În cele
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
timp cît ungurii pîndeau momentul propice, fiind ostili ideii de a trăi într-un stat guvernat de o majoritate românească, de ce naiba trebuiau românii să le facă vreo concesie importantă? La Cluj, un oraș magnific cu un caracter aproape pur maghiar și în ținutul secuilor (ca și în alte zone locuite de etnia maghiară) se întîmpla de prea multe ori ca o întreagă generație să crească fără să vorbească românește. Românii cereau să fie supuși la proba supremă înainte de a le
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
fie lipsită de orice precedent istoric. Dat fiind că Dománovszky insistă atît de mult asupra probelor documentare, am putea spune că și această pretenție este lipsită de o bază documentară solidă. Aceste opinii sînt susținute de majoritatea istoricilor, cu excepția celor maghiari, bulgari și ruși (în ciuda faptului că prezența românilor în Transilvania nu este sprijinită de dovezi documentare sigure timp de aproape o mie de ani), cum ar fi Leopold von Ranke și alții. Opiniile lui Hendrik van Loon sînt revelatoare. Iată
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
care patronul a exclamat: "Ah! Asta-i țara profesorului Iorga!"216. Dar Sistemul Versailles se năruia. Nu mult după Conferința Mondială de Istorie a urmat vînzarea Cehoslovaciei la München, după care revizionismul maghiar s-a dezlănțuit. "Lupta cu absurdul revizionism maghiar"217 era consecvent continuată de către Iorga, care a adoptat una dintre cele mai violente poziții în toiul crizei cehe în cadrul unei întruniri care a avut loc la Abrud, în inima Transilvaniei. Toată lumea cunoaște evoluțiile ulterioare ale acesteia din 1940, 1944
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
mîinile" în Adunare, în timp ce se discuta problema drepturilor egale ale evreilor. O viață de om..., vol. III, p. 36 103 Partidul Comunist aflat în ilegalitate nu prezenta nici o atracție pentru evrei și (într-o măsură și mai mică) pentru tineretul maghiar 104 O viață de om..., vol. III, pp. 204-207 105 Zelea Codreanu, op. cit., pp. 75-78. Proteste împotriva competiției intelectului evreiesc nu existau numai în România. Puține din colegiile Ligii Iederei (Ivy League) mențineau o cotă (un Numerus clausus) în privința studenților
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]