3,725 matches
-
-i dovedi organizatoarei că planurile lor nu fuseseră date peste cap de ea, ci numai și numai de faptul că directorul Ennco lâncezea într-o celulă undeva în California (sau, ceea ce era mai probabil, fusese scos pe cauțiune ca să poată medita în liniște în locuința sa de lux) și de faptul că Nieve se prăbușise de la statutul de supertipă putred de bogată la supertipă săracă lipită pământului, în numai câteva ore. Nu cred că ar trebui să bat moneda pe partea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
trăia în propria ei casă. Deocamdată compania plătea pentru apartamentul din Edinburgh, dar nu voia să se ocupe încă de problema unei locuințe permanente.) Nu era foarte înțelept să împrumute mai mulți bani ca să cumpere o ruină în Italia. Totuși, medită ea plimbându-se în jurul pereților de gresie, e o casă tare, tare drăguță și are foarte mult potențial. Păcat că biletul de loterie îi adusese numai o sută de euro în loc de o sută de mii! Simțea privirea agentului imobiliar. Probabil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
număr de ani și de zile, De cât a băut și-a mâncat, Atât de mult s-a-ngrășat! Încât de idile, Ca un...batal a...uitat ! Falnicul berbec de alt'dat, Netrăind cumpătat, Deveni gras și foarte umflat; Doarme prea mult, meditează, Pe unde apucă-înoptează, Viața? Nu-l prea...interesează; A ajuns -mi-e milă că spun Pe deasupra la toate, De nimic a fi...bun, Că nimic ...nu mai poate... Din câte eu știu, Puțin după, dar nu prea târziu, Cum a rămas
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
eu! N-ai auzit tu de Orpheu!? Când muzele-n frunze s-adună, Și vântul a cântec adie, Crengi îmi dansează, frunzele-mi sună Nepământeana mea simfonie! Am compus...nouă sute, o mie! Dar nimic nu mai e ca atunci, Când meditau poeții prin lunci! Cum odată la noi s-a oprit, Un comfrate mai vechi, pricăjit, Care după ce am cântat, s-a gândit Și crezându-se mai cu moț, Ne-a nemurit, Ca...,, Plopi fără soț"! Eu de-atunci am cântat
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
original, un mușchi...de pădure !. 44. E total needucată! A surprins-o trgând adesea cu urechea...acului ! 45. Am râs ,,mânzește" la poanta bancului...de pești ! 46. Șuturile sale nu au reușit niciodată, să spargă balonul...de săpun ! 47. Poți medita cu calm la poezie, așezat pe o bancă...de credit ! 48. A trăit copleșit de succese! Viața sa , un continuu canon...muzical ! 49. Multe judecăți de valoare a emis în timp, creierul acelui cap...de pod ! 50. Ce legătură matematică
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
albă cred că și o sacoșă aceea pentru cadou roșie cu înflorituri poate că vroia să-și dăruiască singurătatea nu m-au durut picioarele Cristian Lisandru 61 numai băncile de pe trotuar păreau prea multe fiecare dintre ele mă invita să meditez la viața mea la viața noastră la viitorul apus de soare 16 iunie 2011 Ochelarii prin care viața se vede frumoasă noi privim cu plăcere spre ziua de mâine ca și cum ar sosi bătălia finală la miezul nopții un armaghedon în
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
acelea psihice îmi reveneau mereu, nelăsîndu-mă să respir, tulburîndu-mi fața sclipitoare a conștiinței. Țin minte șirul de sanatorii în care, în plicticoase după-amieze, stând pe patul meu de metal alb, reluam fără-ncetare cele câteva fapte din tabăra de la Budila, meditând la ele ca la un desen mistic, inextricabil... Privind pe fereastră pădurile-ntunecate, ninse, deformate de vinele de gheață lipite de geamuri... Ascultând distrat muzica de la difuzor... Sâcâit de ceilalți inși în pijamale și halate stacojii, ce-mi aruncau cu
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
toate, e foarte îndurerat de faptul că a fost lăsat în toți anii ce au trecut să lucreze, să-și vadă în liniște de marea lui pasiune, muzica, Mi se cere să dirijez Mozart, Verdi, muzica marilor compozitori, nici nu meditam atunci la fericitul prilej care mă punea în fața orchestrei, pentru mine nu conta decât muzica, așa am fost înșelat! Și asta nu pot să-mi iert! M-au tras pe sfoară determinându-mă să cred că fac ceea ce-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
diferențele de nuanțe dintre catolicism și ortodoxie de pildă, cred că același lucru se întâmplă și cu artistul, el trebuie doar să picteze dincolo de stilurile pe care ulterior timpul le decantează, meseria mea e să combin culorile și nu să meditez asupra raportului lor ascuns cu metafizica, tace pentru câteva clipe Janos și amândoi privim la pasul liniștit al părintelui Ioan care se îndreaptă spre biserica veche, pasul părintelui dă copilului Daniel semn în vârful dealului care cu aceeași binemăsurată coordonare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
s-o las pe Diana să-mi ia mâna, în afara cărților de slujbă eu n-am vreme să citesc și altele, la ce mi-ar folosi, credința simplă nu pune atâtea întrebări, mă rog e treaba învățaților, a teologilor, să mediteze, dar teamă mi-e că asta te îndepărtează de Dumnezeu nu te apropie, Și iubirea?! ar vrea sufletul meu să știe, pe cine să întrebe, lasă-ți inima să vorbească, Am intrat și eu la episcop, după ce mi-am lămurit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
-se cu biata Ashling, care se îngrijora pentru cele mai mărunte lucruri. Dar ceva se schimbase. Nu cu multă vreme în urmă era plină de entuziasm și optimism. Ce era diferit, ce se întâmplase? 14tc "14" —Diet Lilt sau Purdeys? medită Ashling. Nu știu. Păi, hotărăște-te, o grăbi Trix, cu pixul ațintit asupra carnețelului său cu spirală. Se închide la magazin dacă nu te grăbești. Deși echipa de la Colleen lucra în această formulă de mai puțin de două săptămâni, aveau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
mare întotdeauna furtunoasă, cu vânt înghețat. Dar asupra celuilalt mal legiunile nu se înstăpâniseră. Iar decurionul decretă, cu înțelepciunea multelor războaie pe care le purtase: — Zeii au trasat granița pe malul ăsta. Limes Germanicus e aici. Se sprijini de parapet, meditând: — În fluviul acela se ascunde spiritul unui zeu. Era însă zeul popoarelor de nestăpânit care trăiau pe malul celălalt, spuse. Niciodată n-am înfruntat luptători atât de puternici. Nu seamănă deloc cu grecii sau cu sirienii, care după primul asalt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
nici de aceasta nu-și dădea nimeni seama. Chipul lui era blând, zâmbetul dezarmant, tăcerile păreau melancolice. De fapt, principalul lui gând era să individualizeze chipurile și numele tuturor protagoniștilor. Și în vreme ce-și petrecea zilele căutând, cercetând, ascultând, meditând, descoperi în cele din urmă că fratele său Drusus scria în taină un commentarius, un fel de jurnal. — Ce povestești în scrierile acelea? îl întrebă. Tot ce mi s-a întâmplat în ziua dinainte, îi răspunse fratele său, dintr-odată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
întâmplat în ziua dinainte, îi răspunse fratele său, dintr-odată ironic. Luă codexul și-l închise într-un scrin. Gajus începu să-l observe și văzu că în fiecare dimineață Drusus petrecea o jumătate de oră singur, scriind. Scria încet, meditând între două fraze, însă fără să se răzgândească - nu ștergea niciodată nimic. Într-o zi însă plecă în grabă și uită codexul deschis pe masă, cu cerneala ultimelor rânduri încă proaspătă. Gajus se aplecă deasupra codexului și, în liniștea bibliotecii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
observa pe ascuns. Ca și în casa Liviei, scena aceea plină de cruzime fusese regizată, pentru a scoate la iveală trăirile lui tainice. Într-o clipă, redeveni lucid și stăpân pe sine. Puse cartea jos, privi marea cu aerul că meditează la noutatea pe care o aflase, apoi clătină din cap, ca și cum acea întrerupere l-ar fi deranjat, și luă cartea în mână. Își trecu degetul pe deasupra rândurilor, de parcă n-ar mai fi știut unde rămăsese. Își opri degetul într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
e cel autoreferențial. Jurnalul lui M. conține multe pasaje despre ideea de jurnal și de roman, ivite de-a lungul divagațiilor personajului despre literatură, dar valabile (și) pentru Intermezzo. Asupra vieții și textului, realității și ficțiunii, M. nu Încetează să mediteze. Ironizează Însemnele În care a Înghețat viața cutărei familii presupus nobile („papirusuri, blazoane, sceptre, coroane, diplome, inscripții, medalii, fibule, firmane, devize, decrete, tiare, turbane, steme, sigilii, signature pe tot felul de documente, În toate limbile evropenești și asiatice, mă rog
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
de acesta. Mai exact, a strigătului auzit de acesta. - Hai să mai așteptăm, spuse Franciscovich, cea calmă dintre cele două. Să vedem ce se mai întâmplă. - Mi se pare că s-a auzit de undeva de p-aici, din apropiere, medită cu voce tare paznicul. Așa cred... - Locul ăsta e înfricoșător, spuse și Ausonio. Era ciudat să auzi asta venind tocmai din partea ei, căci era un agent neînfricat, mai ales când era vorba de stingerea conflictelor care apăreau la tot pasul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
brio. Rhyme era puțin surprins, întrucât Amelia Sachs era foarte modestă și rareori accepta laude din partea altora. Și mai presus de toate, aproape niciodată nu se lăuda ea. - Nici nu mă așteptam la altceva, spuse el. - Sergent Sachs, păru să mediteze cu voce tare Lon Sellitto. Trebuie să recunosc că nici nu sună rău. Își îndreptară cu toții atenția apoi asupra articolelor pirotehnice găsite, adică fitilul și petarda, sau ce mai rămăsese din ea. Explicația dată de Sachs părea foarte plauzibilă: criminalul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
săptămâni, după care plecase pe cont propriu, fără să anunțe pe nimeni. Mai primiseră o știre conform căreia își vânduse casa din Las Vegas la puțin timp după accident, fără ca în schimb să își cumpere oficial alta ulterior. Și totuși, medita Rhyme, nu trebuie să îți fie prea greu să poți cumpăra o casă în acel oraș cu un pumn de dolari și fără nicio întrebare sau act oficial. Echipa mai reușise să o găsească pe mama fostei soții a lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
mașinii, dar se potrivea și cu vehiculul sport al lui Rhyme, un Storm Arrow cu rotile. Era exact genul de sentiment la care criminalistul ar părea absolut impasibil, dar care, în sinea lui, i-ar produce o plăcere nebănuită. Da, medită ea, va alege roșu. Se gândi să lase chiar atunci Chevy-ul, dar, după ce reflectă puțin, luă hotărârea să mai aștepte. Mai putea conduce mașina, chiar și așa lovită cum era, câteva zile; făcuse destul de des așa ceva în ultimii zece ani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
eu, în vreme ce o priveam emoționat: dar expresia evoca roșeața delicată de pe pielea catifelată a vreunei eroine victoriene. Nu - obrajii fetei mele aveau loc cât pentru o vază-ntreagă. Plus câteva crizanteme gigantice. Iubirea mea e ca o sofa roșie-roșie, am meditat eu. Și da, desigur - proaspăt izvorâtă. Cât de potrivit! Am râs în sinea mea plătind pentru felicitare și l-am privit pe tânăr strecurând-o, alături de un plic fucsia, într-o pungă de hârtie. Îi va plăcea la nebunie, m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
respirația — și nu doar când auzea bocănitul ăla de lemn pe lemn. Uneori Leigh se trezea dintr-un somn atât de profund că i se părea aproape dureros, cu inima bubuind și așternuturile ude de atâta transpirație. Săptămâna trecută, în timp ce medita în poziția shavasna, altfel absolut relaxantă — chiar dacă instructorul a simțit nevoia să pună la difuzoare o versiune bisericească a melodiei “Amazing Grace” — a simțit că o săgetează o durere ascuțită în piept de fiecare dată când inspira numărând. Chiar și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
Ceea ce era posibil. Reușise să nu se mai gândească atât la ironia situației, dar faptul că se afla beată și pe jumătate drogată pe un aeroport caraibian după ce a fost prădată de niște puști, i-a mai dat răgaz să mediteze. Fostul ei prieten plănuise această călătorie pentru a sărbători aniversarea a cinci ani de când erau împreună, însă după ce acest fost prieten a părăsit-o pentru instructoarea majoretă virgină, i-a oferit ei biletele ca un fel de premiu de consolare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
Îmbrăcate cu tunici și pantaloni negri, fiecare pe un scăunel mini natural. Ședeau umăr lîngă umăr, secerile lor sclipind În iarbă, În timp ce ele pălăvrăgeau fără Întrerupere. În urma lor, pajiștea doctorului Lockwood se Întindea ca un șantung verde. — Bună, Jamie. Iar meditezi? zise domnul Maxted, tatăl celui mai bun prieten al lui, ieșind pe verandă. Era o figură solitară dar plăcută, purtînd un costum din piele de șagrin, care Înfunta realitatea printr-un pahar mare de whisky cu sifon; privi dincolo de țigara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
plesnit fierea În tine. Ești Într-o serie de treizeci de zile. Ziua faci injecții cu vitamina B, citești Război și pace, iar seara Îi dai meditații sorei șefe, care este elevă la seral În clasa a VII-a. O meditezi la română, istorie, geografie și chimie, și când se face târziu de tot, la psihologie. Meditațiile Încep În cabinetul medical și se termină după ce bolnavii se culcă, undeva Într-un salon liber din capătul pavilionului. Aici, În timpul meditației la psihologie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]