4,239 matches
-
multe planuri și, de aceea, m-au dus valurile vieții cum am vrut... Flăcăul care nu-și trădase locurile dragi ale copilăriei părea stăpănit de o forță demonică, obscură. Mă studia atent, de parcă întelepciunea sutelor de generații perindate pe acele meleaguri s-ar fi adăpostit toată în mintea lui și nu spunea nimic, nimic. Dar eu am simțit atunci mai mult decật oricậnd că orice operă autentică se zămislește într-o clipă sfậntă, întrun ceas binecuvậntat și că ceasul acela sosise
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
omul din mine. Îmi este foarte greu acum să redau sunetele bucuriei revederii satului pe tonul consacrat suspinelor...Satul, singura mea mậndrie, însăși ființa mea, adevărata mea identitate, centrul vital al existenței mele era pustiu fără Yon. Umblam singură pe meleagurile cerești, stelele mă însoțeau pe cărările acelea albastre și taina ochilor scậnteietori se aprindea tăcută în inima mea, devenind locul geometric al tuturor lumilor din mine, însăși rațiunea eternei mele reîntoarceri. Gậndurile negre începuseră să-mi croncăne prin minte și
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
ne atingem ținta rămasă veșnic inaccesibilă sufletelor obișnuite. Revenisem de la cimitir cu împăcarea stranie că pămậntului nostru îi este sortit să fie sărac în genii și că mai ușor se naște o stea în univers, decật un om ilustru pe meleagurile noastre. Sacrificiul lui mi se părea însă absurd; jertfise neantului atậtea gậnduri, atậta generozitate, atậta energie... Viața este o luptă continuă - îmi ziceam. Soldat neînfricat, continuam să o atac din diferite unghiuri, nesocotind adesea sfaturile familiei sau chiar pe cele
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
agită prin aer. Ce vă mai place să Întrețineți discuții fără sens... Prezervative, Gore? Ce făceai cu ele, nu auziși că sunt din alea pentru cunta chinte, ăla care era adus din africa sub formă de sclav? Pe aici, pe meleagurile dacice, nu toți bărbații sunt, ca să zic așa, miluiți de Dumnezeu cu lungimi și grosimi corespunzătoare. Și, dacă nu sunt corespunzătoare, atunci poa` să aibă prezervativul și aromă de navi sil care l-a atacat pe osama, tot degeaba. Alunecă
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
fantasticului, dar Mașa, spuneam, aproape contemporană, este vlăstarul unei generații, eroina principală a povestirii, ce poartă cu dânsa o moștenire valoroasă, echivalentă cu munca de multe decenii a culegătorilor noștri de înțelepciuni din averea verbală a populațiilor trăitoare pe aceste meleaguri. Trimiterile retro ce-i trec prin minte Mașei, încep să sădească nostalgie în sufletul lectorului, unde subiectul romanului capătă noi dimensiuni. Nu trebuie să vă creați complexe asupra solidei construcții romanești. Finalul, probabil proiectat de la început în mintea autorului, va
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93033]
-
bucurie. Și dacă tot ieșim în lume, apoi hai într-un loc unde să ne putem bucura de toate cele lăsate de Atotputernicul... În jurul Iașilor, oriunde ai ieși, te afli în Paradis. Nu spuneai tu că atunci când Dumnezeu a creat meleagurile Iașilor a fost în cea mai inspirată zi? Spuneam și nu-mi iau vorbele înapoi. Atunci, pe cai, vere!... Mergem de o bucată bună de vreme. Ieșeanul însă tace chitic. Tac și eu, privind în jur cu nesaț. Toată firea
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
sunt ghicitor, dragule, ca să știu ce fluturi îți zboară ție prin minte, dar s-ar putea să ne fi gândit amândoi la același lucru. Să nu spui că te-ai gândit la prima atestare documentară a existenței unor vii pe meleagurile Iașilor, că îmi pun gheara în gât ca pițigoiul. Uite că mi-am permis un lux ca acesta. Și aș vrea să-ți spun că povestea cu pițigoiul se bazează pe adevărul crud. Această ființă atât de gingașă - pițigoiul - dispune
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
să-și vadă nația robită. Ai dreptate, vere. Uite cum te fură vorba și ideile! Acuma ar fi bine să alunecăm ușor spre Socola și pe drum să vorbim de documentul care pomenește pentru prima oară de o vie de pe meleagurile Iașilor. Coborâm agale, pătrunși până în străfunduri de spiritul toamnei. Ieșeanul pare prins într-o adâncă reverie. Pare numai, fiindcă îndată începe să vorbească: -„Noi, Ștefan voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Țării Moldovei. Facem cunoscut cu aceasta... că am
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
află între Socola și Bucium,... cu heleșteul care se află la Bucium, în hotarul târgului Iași”. Îl ascult pe ieșean declamând cu avânt actoricesc aceste fraze limpezi care fixează momentul când se pomenește pentru prima oară de o vie pe meleaguri ieșene. Când s-a oprit, l-am întrebat curios: Și când spunea Marele Ștefan Vodă acestea? Ascultă mai departe ce spune vodă și ai să afli. „Spre mai mare întărire a acestora am poruncit credinciosului nostru boier, Toma logofăt, ca să
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
reușit - grație frumuseții toamnei - să vorbim despre o mulțime de lucruri. Ia seama, vere, că acesta-i abia începutul. Păi om lua-o și noi cătinel și până nu vom reuși să vedem ce și cum e cu viile de pe meleagurile Iașilor nu ne vom opri. Bănuiam eu cu cine pornesc la drum, dar nici chiar așa! Adică cum „nici chiar așa?” Să storci din mine și ultima picătură de vlagă. Da’ de unde? Până aici a fost așa ca un fel
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
1912, școala funcționa pe strada Mitropoliei, la numărul 12... Uite că se pot face și lucruri bune, nu numai furt și risipă, cum am văzut. Dar parcă am pornit pe urmele viilor, vere. Cine a spus că nu suntem pe meleagurile unde au fost vii cu asupra de măsură? Înainte însă de a vorbi de viile Galatei și Miroslavei, aș vrea să vorbesc despre un călugăr cam nărăvaș... M-ai făcut curios peste poate, dragă ieșene: Iată ce se spune într-
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
ceaușistă și creează un monument de imagine istorică, o imagine modernă, originală, a unui sat oarecare, reușind să redea mai bine ca oricine ,,generalul,, dramei țărănești, prin prisma dictonului: să ne despărțim de trecut râzând. Ma declar mândru, că de pe meleagurile vasluiene, de unde îmi trag și eu obârșia, a răsărit un prozator de înaltă clasă, ce lasă literaturii române un roman despre care, sunt sigur, se va mai vorbi. Acum când închei, îmi dau seama că nu am spus esențialul, atât
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93041]
-
de noroi pe tivul fustelor. Cea mai în vârstă dintre doamne m-a privit și a zis: - Ia te uită! Joseph Maynard! Deci, până la urmă, ai sosit la timp ca să fii de față la înmormântarea bietei tale mame... De pe ce meleaguri ți-ai luat hainele astea ciudate? Fata n-a rostit o vorbă. Se uita la mine și atât. Eram pe punctul să spun că eu nu eram Joseph Maynard, dar mi-am dat seama că n-ar fi fost deloc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85131_a_85918]
-
ieșeau din mare strângându-se de mâini cu apa șiroind pe trupuri. Se priveau înfiorați, percepând clar momentele acela unice care nu se asemănau cu nimic.. Sperau într-o repetabilitate veșnică sau cel puțin cât vor mai poposi pe acele meleaguri și cine știe... poate vor reuși să prelungească această stare la infinit! Deosebeau clar cum iubirea ca o nălucă, izbucnise între ei și sesizând din zgomotele mării cum îi învăluie dragostea când... i-a zărit iarăși pe copii și s-
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
mai înaltă creastă a unui tel din preajma Capidavei, cetate părăsită de arhangheli, așteptând vizita unor cuceritori inconștienți, amețiți de putere, bătându-și joc de singurătate, neștiind că în curând vor face ca cerul să se prăbușească în ape pe aceste meleaguri. Totul pornise de la o provocare în grup: că nu poate urca acel versant iar ea îl urmase fără cea mai mică ezitare. S-au scurs neauziți în vârf și s-au trezit pe un podiș întins, printre molizii pitici plantați
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
fără miros care zboară, se împrăștie, se duce, unde? Trecutul chiar dacă nu-l cunoaștem, el există și nu îl putem schimba, știm sau nu, nu are importanță, dar totuși este bine să-l aflăm! Prin vremuri grele treceau oamenii acestor meleaguri, așa a fost întotdeauna, așa este și astăzi. Locuitorii acestui pământ erau oameni drepți, crunți, viteji, iuți în fapte, isteți, își dădeau seama că timpul le rezolvă pe toate, lăsau multe de la ei și între două năvăliri de-ale dușmanilor
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
de ceară și după un ultim chef au purces la drum . Acest lucru se întâmplă periodic după bunul plac al sultanului căruia îi plăcea să fie înconjurat de tineri din țările valahe. Așa este de când a apărut lumea pe aceste meleaguri. Urmașii boierilor, ai oamenilor cu stare, nu au decât să facă școli înalte la Istambul, Viena, Moscova, Paris, Berlin, Londra sau în alte mari orașe ale lumii, pentru a fi influențați de cultura respectivă și când înaltele interese o cer
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
așternea zăpada, când se depănau la gura sobei povești frumoase cu zmei, feciori de împărați, feți frumoși, Ilene Cosânzene și salvatori miraculoși, în timp ce, în altă cameră se năștea o fetiță minunată, ce va fi iubită de mama ei! Pe acele meleaguri existau legi dure printre care una suna cam așa : ,, Cine va fi găsit cu ștromoleacul învârtoșat la gaură de fată mare i se va tăia scărbavnicul mădular întru veșnica lui nefolosință,, Aceasta era pedeapsa ce se aplica vinovatului, desigur, dacă
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
a adus satului românesc daune incomensurabile, dintre care cea mai mare este surparea principalului edificiu moral: cultul pentru muncă. Cultul pâinii Respectul și prețuirea pentru roadele muncii pământului le-am cunoscut în familia mea, trăitoare într-un sat moldav de pe meleagul Botoșanilor, familie în care domneau câteva valori morale fundamentale printre care: cultul pentru muncă, cultul pentru pâine, cultul pentru cinste și corectitudine etc. Oamenii satului lucrau cu dăruire pământul și-l iubeau, așa cum își iubeau copiii, animalele, locul pe care
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
urmă cu mai mult de două decenii într-un sat izolat, așezat pe versantele a două dealuri, în care principalele instituții erau biserica, școala, grădinița, magazinul și nelipsitul bufet. Mai marii vremii de la județ ajungeau rareori în control pe aceste meleaguri pentru că nu existau mijloace de transport, iar drumurile erau pline de praf vara, de noroi primăvara și toamna, și înfundate de nămeți iarna. Locuitorii așezării își duceau resemnați viața adaptându-se anevoie la condițiile grele în care trăiau, crescându-și
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
Poate că stăpânul Puarem a ascultat vorbele cuiva care vrea să-mi facă rău. Să afle stăpânul Puarem că nu după femeile negre am umblat, chiar dacă ele put ca și mine. Cred însă că stăpânul Puarem știe că pe aceste meleaguri s-a arătat de mai multe nopți o stea foarte ciudată... - Și ai stat ziua ca să citești în stele! rânji în batjocură Puarem. Stelele să le ai în minte și în fața ochilor cât suntem pe drum. Vru să mai spună
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
dese din depărtare. Tânărul de statură potrivită, slăbuț dar bine făcut, cu părul rar mai mult șaten decât blond, trase-n piept aerul tare de acasă. De acasă! Inima-i bătea grăbită, fiindcă lipsise vreo șapte ani, deși pe acele meleaguri se născuse, într-un sat mare din apropierea Nistrului, înaintea primului război mondial, în 1914. Privi lung coasta blândă și pădurea, cum îi spunea pâlcului de copaci în care-i plăcea să se piardă de dimineața până seara, când era mic
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
și adăpat. Remarcă faptul că tot timpul, pe șosea treceau tancuri rusești. După vreo două ore, reînhămară caii, încercând fără șanse să ajungă din urmă coloana. Constată necăjit realitatea: era, împreună cu oamenii lui, în singura unitate românească rămasă pe acele meleaguri. Pe drum, nu putu să nu observe că indiferent de conjunctură, apăreau tot felul de oameni. Cei obișnuți cu furtul în vreme de pace, se arătau când nu te așteptai și-n vreme de război, chiar dacă ar fi trebuit
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
Era pe la sfârșitul lunii iunie 1963. După zile întregi de ploaie, pe meleagurile Bârladului se porni brusc o căldură de vară numai bună de drumeții. Eram căsătorit de șase luni și împreună cu soția am planificat și hotărât o vizită la părinții mei din comuna Fruntișeni, jud. Vaslui și apoi o deplasare în satul
Locurile natale by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83211_a_84536]
-
care televiziunile particulare le promovează cu o agresivitate debordantă. Identitatea unui neam se regăsește într-o proporție uriașă în creația folclorică, în bogăția operelor culturale pe care le produce de-a lungul timpului prin contribuția atâtor generații trăitoare pe aceste meleaguri. După cum spun cronicile, acest meșteșug al cântatului la instrumente de fanfară a fost practicat din cele mai vechi timpuri, transmiterea făcându-se în tiparul tradițional. Prin aceste activități încercăm transmiterea pe mai departe în mod organizat și prin vectori de
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]