4,293 matches
-
metafizică, cursul din semestrul de vară din 1935 destinat studenților din toate facultățile. Dacă în numeroase privințe acesta este un răspuns la criticile avansate de Carnap împotriva lui Heidegger în eseul Überwindung der Metaphysik durch logische Analyse der Sprache (Depășirea metafizicii prin analiza logică a limbajului, 1931), nu lipsesc aluziile voalate la acuzațiile lui Krieck. Există apoi cursurile universitare succesive în care nihilismul devine din ce în ce mai mult o categorie centrală pentru a înțelege metafizica și logica dezvoltării sale istorice. Începând mai ales
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
der Metaphysik durch logische Analyse der Sprache (Depășirea metafizicii prin analiza logică a limbajului, 1931), nu lipsesc aluziile voalate la acuzațiile lui Krieck. Există apoi cursurile universitare succesive în care nihilismul devine din ce în ce mai mult o categorie centrală pentru a înțelege metafizica și logica dezvoltării sale istorice. Începând mai ales cu semestrul de iarnă 1936-1937, Heidegger inițiază impresionanta serie de cursuri multianuale dedicate în întregime confruntării cu Nietzsche și celor cinci principii filozofice ale sale: nihilismul, transmutarea valorilor, voința de putere, eterna
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
1936-1937, Heidegger inițiază impresionanta serie de cursuri multianuale dedicate în întregime confruntării cu Nietzsche și celor cinci principii filozofice ale sale: nihilismul, transmutarea valorilor, voința de putere, eterna reîntoarcere a identicului și supraomul. În concluzie, asocierea superficială dintre nihilism și metafizică proferată de Krieck ca pe o insultă i-ar fi furnizat lui Heidegger ocazia să declanșeze cercetarea radicală a raportului esențial dintre acestea. "Nietzsche" din 1961 Numai după o distanță de aproape douăzeci de ani Heidegger s-a hotărât să
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
unui drum care pornește de la Nietzsche până la Platon, și de la Platon până la noi, traversând întreaga istorie a filozofiei, Heidegger arată că toate aceste doctrine nu sunt rodul extravagant al minții bolnave a gânditorului-poet, ci constituie sfârșitul esențial și ineluctabil al metafizicii occidentale, gândită riguros până la ultimele sale consecințe. De aceea, interpretarea lui Nietzsche ca moralist și psiholog este reducționistă și insuficientă, oricât de importante ar fi cuceririle psihologico-morale care îi sunt recunoscute (Klages); sau ca gânditor politic și critic al civilizației
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
afirmații provoacă scandal, dar nu sunt determinante și nu cer să fie luate în serios (Jaspers). Pentru Heidegger, în schimb, gândirea lui Nietzsche nu este "mai puțin obiectivă și riguroasă decât gândirea lui Aristotel care în a patra carte a Metafizicii consideră principiul de non-contradicție drept adevărul prim cu privire la ființa ființării"164. Iar filozofia sa este metafizica proprie epocii contemporane, deoarece gândește adevărul nostru cu privire la ființare în ansamblul său ca voință de putere și furnizează un diagnostic pătrunzător al trăsăturilor fundamentale
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
Pentru Heidegger, în schimb, gândirea lui Nietzsche nu este "mai puțin obiectivă și riguroasă decât gândirea lui Aristotel care în a patra carte a Metafizicii consideră principiul de non-contradicție drept adevărul prim cu privire la ființa ființării"164. Iar filozofia sa este metafizica proprie epocii contemporane, deoarece gândește adevărul nostru cu privire la ființare în ansamblul său ca voință de putere și furnizează un diagnostic pătrunzător al trăsăturilor fundamentale ale vremii noastre. În ipostaza de "cel mai fervent platonic din istoria metafizicii occidentale", Nietzsche realizează
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
filozofia sa este metafizica proprie epocii contemporane, deoarece gândește adevărul nostru cu privire la ființare în ansamblul său ca voință de putere și furnizează un diagnostic pătrunzător al trăsăturilor fundamentale ale vremii noastre. În ipostaza de "cel mai fervent platonic din istoria metafizicii occidentale", Nietzsche realizează o răsturnare radicală a metafizicii ducând-o la extrem, și deschide, în zorii secolului XX, interogații cu privire la o criză și la posibila sa depășire, care perturbă înțelegerea de sine a lumii noastre. Nu intră în discuție, prin
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
gândește adevărul nostru cu privire la ființare în ansamblul său ca voință de putere și furnizează un diagnostic pătrunzător al trăsăturilor fundamentale ale vremii noastre. În ipostaza de "cel mai fervent platonic din istoria metafizicii occidentale", Nietzsche realizează o răsturnare radicală a metafizicii ducând-o la extrem, și deschide, în zorii secolului XX, interogații cu privire la o criză și la posibila sa depășire, care perturbă înțelegerea de sine a lumii noastre. Nu intră în discuție, prin urmare, nici opoziția față de Nietzsche, nici faptul de
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
sfârșit și ceea ce a avut în vedere prin opera sa. Iar acest lucru este posibil doar dacă ne oprim asupra lucrului însuși care este discutat în gândirea sa, cu alte cuvinte răspunsul pe care acesta îl dă întrebării călăuzitoare a metafizicii: "ce este ființarea?". Un astfel de răspuns sună după cum urmează: "ființarea este voință de putere și eterna reîntoarcere a identicului". Prezentată astfel, interpretarea heideggeriană are întru totul aspectul unei violențe arbitrare, care așază opera lui Nietzsche pe patul lui Procust
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
determinare fundamentală a Daseinului, care este întotdeauna o gestimmte Entschlossenheit, după cum arată în Ființă și timp. Această paralelă este abandonată în cartea a doua, unde voința devine dimpotrivă din ce în ce mai clar figura finală a "subiectității" (Subiectität), sau a principiului care guvernează metafizica în întregul său și mai ales metafizica epocii moderne, care constituie condiția ontologică de posibilitate a "instalației" (Gestell) ca figură epocală a epocii tehnicii. Un lucru asemănător poate fi afirmat în legătură cu cealaltă doctrină fundamentală, cea a eternei reîntoarceri a identicului
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
o gestimmte Entschlossenheit, după cum arată în Ființă și timp. Această paralelă este abandonată în cartea a doua, unde voința devine dimpotrivă din ce în ce mai clar figura finală a "subiectității" (Subiectität), sau a principiului care guvernează metafizica în întregul său și mai ales metafizica epocii moderne, care constituie condiția ontologică de posibilitate a "instalației" (Gestell) ca figură epocală a epocii tehnicii. Un lucru asemănător poate fi afirmat în legătură cu cealaltă doctrină fundamentală, cea a eternei reîntoarceri a identicului. Pentru Heidegger, aceasta este strâns legată de
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
ce sunt timpul, istoria, destinul? Cum poate omul, care le traversează și este traversat de acestea, să le confere o brumă de inteligibilitate? Înlănțuind gânduri și digresiuni care se întind de la un capăt la celălalt al cognoscibilului, de la astrologie la metafizică, de la științele naturii la istoriografie, de la mitologie la teologie și filozofia istoriei, Jünger scrutează aici devenirea cosmosului și ritmurile sale pentru a înțelege sensul apariției princiare a omului. Ce loc ocupă în evoluția cosmosului res gestae, progresul și mărețul ei
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
adevăratul interlocutor al Pământului nu este intelectul cu proiectele sale titanice, ci Spiritul ca potență cosmică. Și înțelegem noua sa intenție temerară: depășirea nihilismului prin reparcurgerea inversă a etapelor pe care Comte le atribuise dezvoltării cunoașterii umane, de la știință la metafizică până la regăsirea religiei și mitului, cu imaginile lor pline de forță. Heidegger care încă de la începutul anilor '30 s-a ocupat intens de tezele lui Jünger, împrumutând din scrierile sale interesul pentru tehnică în ipostaza de cheie de lectură a
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
Viziunea jüngeriană focalizează așadar două fenomene care sunt fundamentale și pentru Heidegger. Potrivit acestuia din urmă este vorba însă, trecând dincolo de Jünger, de a înțelege aceste două trăsături, cu referire la istoria ființei, ca simboluri esențiale și extreme ale sfârșitului metafizicii occidentale. Sintonia lui Heidegger cu tabloul trasat de Jünger privește prin urmare numai fenomenologia nihilismului, manifestările sale de suprafață. În ceea ce privește anamneza maladiei, așadar căutarea rădăcinilor sale istorice și a cauzelor sale mai profunde, el o ia pe un alt drum
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
face acest lucru, trebuie să ne întrebăm cu privire la deschiderea epocală care face posibilă determinarea nietzscheană a ființării ca voință de putere și pe urmă cu privire la aprofundarea propusă de Jünger în descrierile din Muncitorul. O astfel de deschidere este dată de metafizica înțeleasă nu ca o disciplină a filozofiei, ci ca "luminiș" (Lichtung) al ființei înseși, așadar ca mod al ființei de a se manifesta și de a se retrage în raport cu omul, și care a caracterizat istoria occidentală. Pe parcursul diferitelor epoci, omul
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
ființa ființării", acestea sunt chestiuni experimentate de fiecare dată într-un mod diferit. Acum, atunci când înțelege ce sunt ființările în "ființa" lor, omul nu rămâne în planul ființărilor, ci îl "transcende", iar o asemenea transcendere (Überstieg) constituie pentru Heidegger originea "metafizicii". Metafizica este modul fundamental al omului occidental de a înțelege ființa ființării. Ceea ce caracterizează devenirea metafizicii este "prezența" (Anwesen) ființării într-un anume mod, cu o anume "ființă" proprie, în raport cu omul care o înțelege. Din când în când ia formă
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
ființării", acestea sunt chestiuni experimentate de fiecare dată într-un mod diferit. Acum, atunci când înțelege ce sunt ființările în "ființa" lor, omul nu rămâne în planul ființărilor, ci îl "transcende", iar o asemenea transcendere (Überstieg) constituie pentru Heidegger originea "metafizicii". Metafizica este modul fundamental al omului occidental de a înțelege ființa ființării. Ceea ce caracterizează devenirea metafizicii este "prezența" (Anwesen) ființării într-un anume mod, cu o anume "ființă" proprie, în raport cu omul care o înțelege. Din când în când ia formă o
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
ce sunt ființările în "ființa" lor, omul nu rămâne în planul ființărilor, ci îl "transcende", iar o asemenea transcendere (Überstieg) constituie pentru Heidegger originea "metafizicii". Metafizica este modul fundamental al omului occidental de a înțelege ființa ființării. Ceea ce caracterizează devenirea metafizicii este "prezența" (Anwesen) ființării într-un anume mod, cu o anume "ființă" proprie, în raport cu omul care o înțelege. Din când în când ia formă o înțelegere determinată a ființei ființării, stabilindu-se așadar un răspuns determinat la întrebarea "ce este
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
din ființă "nu mai rămâne nimic"179. Întrebarea care se impune este: ce trebuie făcut? Înainte de orice trebuie readusă în memorie chestiunea ființei. Dar tocmai acest lucru, potrivit lui Heidegger, este ceea ce Jünger nu face și nici nu poate face. Asemenea metafizicii, care constituie presupoziția neinterogată a descrierilor sale, Jünger gândește în interiorul uitării ființei. Descrierea sa atât de plastică și de eficientă se oprește la simptomele nihilismului, la disoluția valorilor și la pierderea de substanță, dar nu îi explică logica mai profundă
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
fond, Jünger rămâne prizonierul nihilismului însuși. Concluzia și judecata lui Heidegger sunt peremptorii: Tentativa de a traversa linia rămâne captivă unei reprezentări care aparține cadrului în care domină uitarea ființei. Și de aceea aceasta se exprimă folosind conceptele fundamentale ale metafizicii (formă, valoare, transcendență)180. Înainte de a dori să depășească nhilismul, pentru Heidegger este absolut necesar să-i surprindă esența, iar acest lucru înseamnă să înțeleagă că nihilismul este un eveniment care aparține istoriei înseși a ființei, faptului său de a
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
nhilismul, pentru Heidegger este absolut necesar să-i surprindă esența, iar acest lucru înseamnă să înțeleagă că nihilismul este un eveniment care aparține istoriei înseși a ființei, faptului său de a se dărui și sustrage în diferitele deschideri istorico-epocale ale metafizicii. Urmele acestei mișcări de "dăruire" și "sustragere" a ființei pot fi recunoscute în trăsăturile fundamentale ale istoriei metafizicii. În textele incluse în Nietzsche, Heidegger s-a confruntat în profunzime cu istoria metafizicii, arătând cum nihilismul nietzschean reprezintă răsturnarea platonismului și
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
este un eveniment care aparține istoriei înseși a ființei, faptului său de a se dărui și sustrage în diferitele deschideri istorico-epocale ale metafizicii. Urmele acestei mișcări de "dăruire" și "sustragere" a ființei pot fi recunoscute în trăsăturile fundamentale ale istoriei metafizicii. În textele incluse în Nietzsche, Heidegger s-a confruntat în profunzime cu istoria metafizicii, arătând cum nihilismul nietzschean reprezintă răsturnarea platonismului și cum în acesta se manifestă la extrem figura arhetipală a metafizicii, pe care platonismul o inaugurează și o
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
dărui și sustrage în diferitele deschideri istorico-epocale ale metafizicii. Urmele acestei mișcări de "dăruire" și "sustragere" a ființei pot fi recunoscute în trăsăturile fundamentale ale istoriei metafizicii. În textele incluse în Nietzsche, Heidegger s-a confruntat în profunzime cu istoria metafizicii, arătând cum nihilismul nietzschean reprezintă răsturnarea platonismului și cum în acesta se manifestă la extrem figura arhetipală a metafizicii, pe care platonismul o inaugurează și o reprezintă, și pe care el o numește "subiectitate" (Subiectität). Nu este cazul aici nici măcar
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
fi recunoscute în trăsăturile fundamentale ale istoriei metafizicii. În textele incluse în Nietzsche, Heidegger s-a confruntat în profunzime cu istoria metafizicii, arătând cum nihilismul nietzschean reprezintă răsturnarea platonismului și cum în acesta se manifestă la extrem figura arhetipală a metafizicii, pe care platonismul o inaugurează și o reprezintă, și pe care el o numește "subiectitate" (Subiectität). Nu este cazul aici nici măcar să încercăm un comentariu al pasajelor prin intermediul cărora, în reconstrucția heideggeriană, platonismul pătrunde în metafizica voinței de putere și
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
extrem figura arhetipală a metafizicii, pe care platonismul o inaugurează și o reprezintă, și pe care el o numește "subiectitate" (Subiectität). Nu este cazul aici nici măcar să încercăm un comentariu al pasajelor prin intermediul cărora, în reconstrucția heideggeriană, platonismul pătrunde în metafizica voinței de putere și al modului în care "transcendența" idealului platonic se transformă și cade în "transcendența" nihilismului. Esențial este faptul că "subiectitatea" manifestată odată cu platonismul așadar "apariția suverană" a omului ca figură care devine purtătoare a proiectului de înstăpânire
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]