KorAP: Find »[drukola/base=mineral & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...112 113 114 ...237 >

5,914 matches

Corola-website/Law/175637_a_176966

a populației despre declararea stării de alertă în cazul situațiilor de urgență sau pentru evacuare; 27) exploatarea sau întreținerea lucrărilor construite pe ape sau care au legătură cu apele, fără respectarea prevederilor autorizației de gospodărire a apelor; 28) extragerea agregatelor minerale din albiile sau malurile cursurilor de apă, canalelor, lacurilor, de pe plajă sau de pe faleză mării, fără aviz sau autorizație de gospodărire a apelor sau cu nerespectarea prevederilor acestora; 29) amplasarea în albii majore de noi obiective economice sau sociale, inclusiv

MANUALUL PRIMARULUI din 5 decembrie 2005 pentru managementul situaţiilor de urgenta în caz de inundaţii. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/175637_a_176966]
Corola-website/Law/175482_a_176811

fertilității solului și asigurării unei dezvoltări și creșteri normale a plantelor. O clasificare a produselor fertilizante este prezentată în Anexa 2. Din punct de vedere al originii, îngrășămintele sunt chimice (cu azot, fosfor, potasiu, microelemente etc.), respectiv produse industriale anorganice (minerale) și organice naturale (care provin din sectorul zootehnic), organice vegetale (care provin de la plante verzi: lupin, măzăriche, latir, sulfină etc. și plante uscate), bacteriene (nitragin, azotobacterin, fosfobacterin etc.). În practica producătorilor de îngrășăminte și în cea agrochimică se întâlnesc mai

ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/175482_a_176811]
plante uscate), bacteriene (nitragin, azotobacterin, fosfobacterin etc.). În practica producătorilor de îngrășăminte și în cea agrochimică se întâlnesc mai multe procedee de clasificare a acestora. ● după natura lor: - îngrășăminte minerale/anorganice - ai căror nutrienți declarați se găsesc sub formă de minerale obținute prin extracție sau prin procedee industriale fizice și/sau chimice. Cianamida de calciu, ureea și produsele sale de condensare sau de asociere, precum și îngrășămintele care conțin oligoelemente chelate sau complexate pot fi clasate, prin convenție, în categoria îngrășămintelor anorganice

ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/175482_a_176811]
freaticul liber în anii ploioși (efect de piston). În acest mod pierderile anuale de nitrați, chiar dacă sunt mici în anii secetoși, pot conduce, prin acumulare, la poluări mari ale acviferului freatic în anii cu precipitații excedentare. b) Îngrășăminte minerale ... Îngrășămintele minerale/anorganice se remarcă prin concentrația mare a macronutrienților (substanței active) și multiplele posibilități de combinare. Se pot produce sub diferite forme (solide, lichide clare sau suspensii), sunt manipulate, în general, cu ușurință (exceptând azotatul de amoniu), iar administrarea lor se

ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/175482_a_176811]
volatilizare, prin imobilizare biologică, ș.a.). Aceste corecții pot fi făcute cu ajutorul următoarei relații: DN = N(c) - [N(s) + N(a) + N(b) + N(r)] + [N(i) + N(g) + N(l)] în care: DN este doza de azot din îngrășământ (organic + mineral) pentru recolta scontată, în kg/ha; N(c) este necesarul de azot pentru recolta scontată, în kg/ha; N(s) este azotul disponibilizat de sol în cursul perioadei de vegetație, în kg/ha; N(a) este azotul provenit din apa

ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/175482_a_176811]
câmpuri experimentale de lungă durată, pe baza căruia se determină exporturile de nutrienți pentru fiecare cultură, raportat la unitatea de suprafață; Se determină cantitatea recoltei obținute în anul anterior de cultură și/sau calitatea acesteia; Se calculează doza de îngrășământ (mineral+organic) pentru recolta scontată pentru fiecare parcelă delimitată pe baza ecuației de bilanț, elementele componente ale bilanțului fiind estimate pe baza nomogramelor și tabelelor derivate din rezultatele experiențelor de lungă durată; Se estimează nivelul cantitativ și calitativ (se recomandă analiza

ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/175482_a_176811]
N/an Dacă ferma este amplasată pe un teren cu panta medie de până la 12% și are o suprafață arabilă de 2 ha fiind cultivat pe 1,5 ha grâu și pe 0,5 ha porumb cantitatea maximă de azot (mineral+organic) care poate fi aplicată în cazul în care nu se efectuează un studiu agrochimic este conform datelor din tabelul 7.4: 1,5 (ha grâu) x 120 (Kg N/ha/ an) + 0,5 (ha porumb) x 130 (Kg N

ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/175482_a_176811]
datele climatice multianuale, precum și pe calendarul agricol tradițional au condus la stabilirea datelor pentru începutul și sfârșitul perioadei de interdicție în aplicarea îngrășămintelor, diferențiate în funcție de utilizarea terenului (arabil, pășuni), tipul de culturi (culturi de toamnă, primăvară) și tipul de îngrășământ (mineral, organic solid și organic lichid). Capacitățile de stocare a gunoiului de grajd trebuie să fie proiectate pentru │ │un interval de timp mai mare cu o lună decât intervalul de interdicție pentru │ │aplicarea îngrășămintelor. │ └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ În tabelul 7.6 sunt prezentate datele

ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/175482_a_176811]
o lună decât intervalul de interdicție pentru │ │aplicarea îngrășămintelor. │ └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ În tabelul 7.6 sunt prezentate datele calendaristice privind începutul, respectiv sfârșitul perioadelor de interdicție în funcție de utilizarea terenului (arabil, pășuni), tipul de culturi (culturi de toamnă, primăvară) și tipul de îngrășământ (mineral, organic solid și organic lichid). Tabel 7.6. Perioada de interdicție pentru aplicarea gunoiului de grajd pe teren *Font 9* ┌────────────────────────────────────────────────────────────┬────────────────────────┐ │ Specificare 7.6. Tehnici și perioade de aplicare a îngrășămintelor cu azot diferențiate în funcție de tipul de îngrășământ Perioadele cele mai

ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/175482_a_176811]
siliciu pot fi prezente datorită contaminării cu solul a furajului pe care îl consumă animalul. Urina are o cantitate mare de apă 90% și compuși azotați, rezultați din distrugerea proteinei, substanțe zaharoase și alți produși finali ai metabolismului cu câteva minerale. Proporția de azot excretat prin urină crește cu creșterea azotului din hrană. Conținutul dejecțiilor în principalele elemente se prezintă astfel: ┌─────────────┬─────────────────┬─────────────────┐ │ Elementul Dejecțiile solide și urina sunt dispuse pe suprafețe mici pe care există o concentrație foarte mare locală de nutrienți

ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/175482_a_176811]
din sortimentul clasic (anexa 8) ────────── * Font 7* Amoniac Anexa 10 Exemplu de Plan de Fertilizare PLAN DE FERTILIZARE - ARABIL * Ferma, exploatația agricolă, proprietar │JUGĂNARU ȘT. GHEORGHE Tarlaua Producția secundară; TIPUL DE SOL P 1 │ALUVIOSOL COLUVIC MEZOGLEIC Rezerva de N mineral; Ferma, exploatația agricolă, proprietar JUGĂNARU ȘT. GHEORGHE Tarlaua Recolta principală scontată; Producția secundară; Rezerva de N mineral; Ferma, exploatația agricolă, proprietar │JUGĂNARU ȘT. GHEORGHE Tarlaua Recolta principală scontată; kg/ha │8000 + 4000 Producția secundară; TIPUL DE SOL P 2 │Eutricambosol

ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/175482_a_176811]
FERTILIZARE - ARABIL * Ferma, exploatația agricolă, proprietar │JUGĂNARU ȘT. GHEORGHE Tarlaua Producția secundară; TIPUL DE SOL P 1 │ALUVIOSOL COLUVIC MEZOGLEIC Rezerva de N mineral; Ferma, exploatația agricolă, proprietar JUGĂNARU ȘT. GHEORGHE Tarlaua Recolta principală scontată; Producția secundară; Rezerva de N mineral; Ferma, exploatația agricolă, proprietar │JUGĂNARU ȘT. GHEORGHE Tarlaua Recolta principală scontată; kg/ha │8000 + 4000 Producția secundară; TIPUL DE SOL P 2 │Eutricambosol batigleic; Rezerva de N mineral; Anexa a fost înlocuită cu anexa din ORDINUL nr. 990 din 16

ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/175482_a_176811]
JUGĂNARU ȘT. GHEORGHE Tarlaua Recolta principală scontată; Producția secundară; Rezerva de N mineral; Ferma, exploatația agricolă, proprietar │JUGĂNARU ȘT. GHEORGHE Tarlaua Recolta principală scontată; kg/ha │8000 + 4000 Producția secundară; TIPUL DE SOL P 2 │Eutricambosol batigleic; Rezerva de N mineral; Anexa a fost înlocuită cu anexa din ORDINUL nr. 990 din 16 iunie 2015 publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 649 bis din 27 august 2015 conform modificării aduse de pct. 2 al art. I din același act normativ. ------

ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/175482_a_176811]
Corola-website/Law/175492_a_176821

fertilității solului și asigurării unei dezvoltări și creșteri normale a plantelor. O clasificare a produselor fertilizante este prezentată în Anexa 2. Din punct de vedere al originii, îngrășămintele sunt chimice (cu azot, fosfor, potasiu, microelemente etc.), respectiv produse industriale anorganice (minerale) și organice naturale (care provin din sectorul zootehnic), organice vegetale (care provin de la plante verzi: lupin, măzăriche, latir, sulfină etc. și plante uscate), bacteriene (nitragin, azotobacterin, fosfobacterin etc.). În practica producătorilor de îngrășăminte și în cea agrochimică se întâlnesc mai

ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/175492_a_176821]
plante uscate), bacteriene (nitragin, azotobacterin, fosfobacterin etc.). În practica producătorilor de îngrășăminte și în cea agrochimică se întâlnesc mai multe procedee de clasificare a acestora. ● după natura lor: - îngrășăminte minerale/anorganice - ai căror nutrienți declarați se găsesc sub formă de minerale obținute prin extracție sau prin procedee industriale fizice și/sau chimice. Cianamida de calciu, ureea și produsele sale de condensare sau de asociere, precum și îngrășămintele care conțin oligoelemente chelate sau complexate pot fi clasate, prin convenție, în categoria îngrășămintelor anorganice

ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/175492_a_176821]
freaticul liber în anii ploioși (efect de piston). În acest mod pierderile anuale de nitrați, chiar dacă sunt mici în anii secetoși, pot conduce, prin acumulare, la poluări mari ale acviferului freatic în anii cu precipitații excedentare. b) Îngrășăminte minerale ... Îngrășămintele minerale/anorganice se remarcă prin concentrația mare a macronutrienților (substanței active) și multiplele posibilități de combinare. Se pot produce sub diferite forme (solide, lichide clare sau suspensii), sunt manipulate, în general, cu ușurință (exceptând azotatul de amoniu), iar administrarea lor se

ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/175492_a_176821]
volatilizare, prin imobilizare biologică, ș.a.). Aceste corecții pot fi făcute cu ajutorul următoarei relații: DN = N(c) - [N(s) + N(a) + N(b) + N(r)] + [N(i) + N(g) + N(l)] în care: DN este doza de azot din îngrășământ (organic + mineral) pentru recolta scontată, în kg/ha; N(c) este necesarul de azot pentru recolta scontată, în kg/ha; N(s) este azotul disponibilizat de sol în cursul perioadei de vegetație, în kg/ha; N(a) este azotul provenit din apa

ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/175492_a_176821]
câmpuri experimentale de lungă durată, pe baza căruia se determină exporturile de nutrienți pentru fiecare cultură, raportat la unitatea de suprafață; Se determină cantitatea recoltei obținute în anul anterior de cultură și/sau calitatea acesteia; Se calculează doza de îngrășământ (mineral+organic) pentru recolta scontată pentru fiecare parcelă delimitată pe baza ecuației de bilanț, elementele componente ale bilanțului fiind estimate pe baza nomogramelor și tabelelor derivate din rezultatele experiențelor de lungă durată; Se estimează nivelul cantitativ și calitativ (se recomandă analiza

ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/175492_a_176821]
N/an Dacă ferma este amplasată pe un teren cu panta medie de până la 12% și are o suprafață arabilă de 2 ha fiind cultivat pe 1,5 ha grâu și pe 0,5 ha porumb cantitatea maximă de azot (mineral+organic) care poate fi aplicată în cazul în care nu se efectuează un studiu agrochimic este conform datelor din tabelul 7.4: 1,5 (ha grâu) x 120 (Kg N/ha/ an) + 0,5 (ha porumb) x 130 (Kg N

ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/175492_a_176821]
datele climatice multianuale, precum și pe calendarul agricol tradițional au condus la stabilirea datelor pentru începutul și sfârșitul perioadei de interdicție în aplicarea îngrășămintelor, diferențiate în funcție de utilizarea terenului (arabil, pășuni), tipul de culturi (culturi de toamnă, primăvară) și tipul de îngrășământ (mineral, organic solid și organic lichid). Capacitățile de stocare a gunoiului de grajd trebuie să fie proiectate pentru │ │un interval de timp mai mare cu o lună decât intervalul de interdicție pentru │ │aplicarea îngrășămintelor. │ └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ În tabelul 7.6 sunt prezentate datele

ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/175492_a_176821]
o lună decât intervalul de interdicție pentru │ │aplicarea îngrășămintelor. │ └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ În tabelul 7.6 sunt prezentate datele calendaristice privind începutul, respectiv sfârșitul perioadelor de interdicție în funcție de utilizarea terenului (arabil, pășuni), tipul de culturi (culturi de toamnă, primăvară) și tipul de îngrășământ (mineral, organic solid și organic lichid). Tabel 7.6. Perioada de interdicție pentru aplicarea gunoiului de grajd pe teren *Font 9* ┌────────────────────────────────────────────────────────────┬────────────────────────┐ │ Specificare 7.6. Tehnici și perioade de aplicare a îngrășămintelor cu azot diferențiate în funcție de tipul de îngrășământ Perioadele cele mai

ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/175492_a_176821]
siliciu pot fi prezente datorită contaminării cu solul a furajului pe care îl consumă animalul. Urina are o cantitate mare de apă 90% și compuși azotați, rezultați din distrugerea proteinei, substanțe zaharoase și alți produși finali ai metabolismului cu câteva minerale. Proporția de azot excretat prin urină crește cu creșterea azotului din hrană. Conținutul dejecțiilor în principalele elemente se prezintă astfel: ┌─────────────┬─────────────────┬─────────────────┐ │ Elementul Dejecțiile solide și urina sunt dispuse pe suprafețe mici pe care există o concentrație foarte mare locală de nutrienți

ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/175492_a_176821]
din sortimentul clasic (anexa 8) ────────── * Font 7* Amoniac Anexa 10 Exemplu de Plan de Fertilizare PLAN DE FERTILIZARE - ARABIL * Ferma, exploatația agricolă, proprietar │JUGĂNARU ȘT. GHEORGHE Tarlaua Producția secundară; TIPUL DE SOL P 1 │ALUVIOSOL COLUVIC MEZOGLEIC Rezerva de N mineral; Ferma, exploatația agricolă, proprietar JUGĂNARU ȘT. GHEORGHE Tarlaua Recolta principală scontată; Producția secundară; Rezerva de N mineral; Ferma, exploatația agricolă, proprietar │JUGĂNARU ȘT. GHEORGHE Tarlaua Recolta principală scontată; kg/ha │8000 + 4000 Producția secundară; TIPUL DE SOL P 2 │Eutricambosol

ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/175492_a_176821]
FERTILIZARE - ARABIL * Ferma, exploatația agricolă, proprietar │JUGĂNARU ȘT. GHEORGHE Tarlaua Producția secundară; TIPUL DE SOL P 1 │ALUVIOSOL COLUVIC MEZOGLEIC Rezerva de N mineral; Ferma, exploatația agricolă, proprietar JUGĂNARU ȘT. GHEORGHE Tarlaua Recolta principală scontată; Producția secundară; Rezerva de N mineral; Ferma, exploatația agricolă, proprietar │JUGĂNARU ȘT. GHEORGHE Tarlaua Recolta principală scontată; kg/ha │8000 + 4000 Producția secundară; TIPUL DE SOL P 2 │Eutricambosol batigleic; Rezerva de N mineral; Anexa a fost înlocuită cu anexa din ORDINUL nr. 1.809 din

ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/175492_a_176821]
JUGĂNARU ȘT. GHEORGHE Tarlaua Recolta principală scontată; Producția secundară; Rezerva de N mineral; Ferma, exploatația agricolă, proprietar │JUGĂNARU ȘT. GHEORGHE Tarlaua Recolta principală scontată; kg/ha │8000 + 4000 Producția secundară; TIPUL DE SOL P 2 │Eutricambosol batigleic; Rezerva de N mineral; Anexa a fost înlocuită cu anexa din ORDINUL nr. 1.809 din 31 iulie 2015 publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 649 bis din 27 august 2015 conform modificării aduse de pct. 2 al art. I din același act normativ. ------

ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/175492_a_176821]