3,813 matches
-
și În Bruce Robertson decât În majoritatea tinerilor. Dar tu erai speriat Bruce. Te-ai dus până la ea acasă la marginea cartierului tău muncitoresc, acolo lângă râu și lângă ferme. Când ai ajuns acolo totul era În regulă. A fost minunat și numai să stai la căldură și să vorbești despre muzică mai ales că erau fete. Te-ai dus acasă și te-ai masturbat cu gândul la ea. Oricât ai fi Încercat să nu te mai gândești la proteza ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
nu-ți poți aminti nicicum, asta a fost și ultima. De ce nu-ți poți aminti? Mintea Îți joacă uneori feste din astea. Ultima oară. Exact la fel ca celelate două sau trei. Te gândești că Într-o zi o să fie minunat să o pui Într-un pat, deși și așa merge deocamdată. Da, Îți pui mâinile pe fesele curului ei ca să nu se frece de peretele din piatră când o fuți. Acum Îi place și ei pe când tu o fuți ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
Mai sună-mă sexi! Bip. — Bună Bruce. Sunt Gus. Sper că totul e bine și că În curând o să fii din nou gata să sari la bătaie. Dăniun țârâit! Bip. — Domnule Robertson, sunt Heather Sim. Mama lui Euan. Ar fi minunat dacă ați putea lua bilete la Tynecastle pentru meciul cu Celtic pe douăzeci și unu. Nu știu dacă vă convine sau nu data. Dacă ați putea să mă sunați Înapoi la șase-unu-doi-șapte-doi-patru-trei. Încă o dată vă mulțumesc. Bip. — Bruce iubitule, sunt Chrissie pe la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
Ninsoarea ne Învață ce Înseamnă așezarea. Poate că-n gară nu e nimeni, poate că trenurile nu mai opresc aici și gara e de mult dezafectată. Și doar un gînd nostalgic ne-a adus pe un peron pustiu ca să ne minunăm cum se așează fulgii pe o veche bancă de lemn. Poate că fulgii care se așează coboară din cerul nostalgiei unde s-au topit trenurile care n-au mai oprit, pe care le-am pierdut, care au tot stat să
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
până ajungeau la 19 Zip. Urma ziua instalării lui Zotz - 0 Zotz, apoi 1 Zotz și tot așa. Fiecare lună avea 20 de zile, de la 0 la 19, nu de la 1 la 20, cum considerăm noi astăzi. (Calendarul mayaș era minunat de complicat. Pe lângă acest calendar solar, mai exista unul ritualic, împărțit în 20 de săptămâni, fiecare având 13 zile. Combinat cu anul solar, acesta crea un ciclu calendaristic, în care fiecare zi de pe parcursul a 52 de ani avea o
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
acasă, nu te poți concentra, nu-ți stă mintea la carte...". Statutul de student dă satisfacții: • "Eu, când vorbesc cu ai mei, care nu au fost niciodată la universitate, când le spun unde sunt înscris, ce fac ... produc bucurie... este minunat". • " În familia mea eu sunt singurul care face o facultate; asta îmi dă un statut oarecum special, satisfacții; ai mei îmi spun intelectualul...". • "Părinții îmi dau tot sprijinul, fiindcă ei nu au avut posibilitatea să facă studii superioare ...". • "Ai mei
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
In. 12, 44) Contrar obiceiului Său, strigă, și strigarea Sa îi mustră pe cei ce au crezut în El că nu și-au descoperit credința, dintr-o rușine nepotrivită. Căci nu voiește să fie cinstit pe ascuns de cei ce minunează, ci, pe față. Iisus arată că credința trebuie pusă în inimă, și mărturisirea ei prea înțeleaptă să fie făcută cu mult curaj”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, Fragmente din Cărțile 7 și 8, în PSB, vol
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
persoanei Lui, care ne modelează după chipul Lui. Aici e o deosebire mare între ortodocși și protestanți. Ei despart cuvântul rostit sau scris de Dumnezeu de Cuvântul lui Dumnezeu ca persoană și de puterea Lui. (n.s. 35, p. 140) footnote>. Minunează-te auzind această taină înfricoșătoare și primește acest cuvânt vrednic de credință cu toată încrederea și credința”. (Sf. Simeon Noul Teolog, Cuvântări morale, cuv. 10, în Filocalia..., vol. VI, p. 139-140) „Credința în Dumnezeu și frica de El, se arată
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
24, 2; 2, 24), și nici fiindcă răstoarnă credința unora, căci aceasta este menirea lor: să se ispitească prin ele și să fie pusă la încercare credința (I Cor. 11, 9). În deșert, așadar, și fără să cugete îndeajuns se minunează unii că ereziile au atât de mare putere. Dacă n-ar avea putere ele n-ar exista”. (Tertulian, Despre prescripția contra ereticilor, I, 1-2, în PSB, vol. 3, p. 138) „Dar ereziile nu fiindcă trebuiau să existe sunt bune, ca și când
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
o vedere va fi relativ scurt, va conține impresii despre locul în care ne aflăm și, eventual, un gând bun pentru destinatarul vederii. Vedere trimisă părinților: 2 august 2003 Mamaia, Constanța Felicitarea Dragii mei, Aici, în perla Mării Negre, Mamaia, este minunat. Este soare și suntem toată ziua pe plajă. Apa mării este exact cum ne-am dorit. Ne-am făcut mulți prieteni noi. Vă îmbrățișăm cu drag Ioana și Marin Trimitem felicitări scrise rudelor apropiate, prietenilor, doamnei învățătoare, profesorilor. De regulă
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2270]
-
înfiorați de corcitura aceea pocită. - Se spune că el, faunul, este stăpânul codrilor și animalelor. - Cum, stăpân și peste lupchi?!... întrebară copiii într-un glas. - Da, și peste lupchi, peste toate animalele și pasările, peste tot! - Tț..tț..tț... se minunară, copiii mai tare. - Ei, și faunu‟ ceala cânta din fluier... - Așa, ca moș‟ Cârtiță, ciobanu‟ di la stână?! Îl întrerupseră copiii. Cârtiță avea faima de meșter la fluier, că, l-ar fi făcut și pe lup să joace prin spini
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
de anii ei... chiar și decât adulții, urletul lupului flămând, pe vreme de iarnă, strigătul jderului când își ucide prada... ori, cântecul privighetorii, al ciocârliei sau, mai ales, al măcăleandrului care făcea să răsune pădurea... „Ce îmbrăcăminte frumoasă are!“, se minuna ea, când îl zărea, sus pe o cracă, cu penajul colorat de o rară frumusețe. Visa și ea în felul ei și singurătatea îi era străină. Își petrecea ziua scotocind prin liziera de la marginea pădurii, curioasă și surâzătoare... ciugulind mure
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
plinuți, cu năsucul puțin în vânt, gura frumos tăiată, ochii liniștiți, ușor surăzători, visători, fruntea boltită, încadrată de păr lung și mătăsos. Seara, din ceardac, îi plăcea să se uite pe cerul plin de stele... „Cât‟îs di multi!...“, se minuna ea. Observa că unele sunt mai mari, altele mai mici... unele strălucitoare verzui, altele gălbui... „Oari, di ci nu‟s tăti la fel.. am să-l întreb pi bunicuțu!“ Câte o dată, câte una trăgea o vârstă roșie, pe tot întinsul
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
a spus tot... Învățătoarea a înțeles-o și știind cât este de vrednică, s-a hotărât s-o învețe „gospodărie“, așa cum și ea a învățat la „Școala de menaj“, în Iași. După o vreme, bătrânul Toma și fecioru-su Anton, se minunară de cele ce făcea Anuca în gospodărie, și cum deretica cu chibzuială toate... și de unde le-a învățat?! „Doamne, ai făcut o minune... Doamne!“, și bătrânul își făcu cruce, mulțumindu-i lui Dumnezeu. Movila Roșie - Măi Toma... mă simt un
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
ca un fulg, și fericit că n-a apăsat pe trăgaci. La el... „punct ochit... era punct chitit“, el nu greșește niciodată. I-a recunoscut până și pata gălbuie de pe gâtlej... și curbura zveltă a spatelui. „Ce animal frumos!“, se minună Anton, și-și puse arma pe umăr și porni spre casă. Resimțea un fel de invidie, dar și o admirație... o admirație care nu poate fi decât lucrul cel mai pur care îi stă omului în putință. Înainta greu, picioarele
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
Sultan. În ochii lui fosforescenți se vedea o liniște desăvârșită. „Ce mare și frumos e !“, gândi Anuca, copleșită de admirație pentru frumosul animal. „Cât de puternic îi este capul, pieptul îndesat, spinarea lungă, părul lung... Cât îi de frumos!“, se minuna fata, uitând primejdia care o pândea. Ochii verzui îi ardeau strălucitori, căutand-o pe ea și numai pe ea... și, totuși, privirea aceea sălbatică, nu părea să se oprească asupra ei, ci mai curând o strâpungea și trecea dincolo spre zare
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
mele cariere de scriitoare, le mulțumesc următorilor: lui Carole Blake, cea care îmi protejează interesele pretutindeni în lume, lui Marion Donaldson, pentru indicațiile ei editoriale atât de importante, echipei de la Headline, mai ales celor care s-au purtat așa de minunat cu mine pe parcursul spectaculoaselor (și mai puțin spectaculoaselor) turnee de lectură, fantasticei mele familii, care încă mă sprijină din toată inima, prietenilor și vecinilor, care sunt atât de buni cu mine în atât de multe feluri, lui Colm, pentru că mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
zâmbi cu o bucurie sinceră. El dădu din cap. Suntem foarte fericiți. Sigur că sunteți. Expresia lui se schimbă ușor. Desigur, și noi am fi putut fi foarte fericiți. Nici vorbă, îi răspunse ea repede. Știi asta, Francisco. A fost minunat și așa mai departe, însă... Însă nu vrei să îți pierzi libertatea. Repeta cuvintele pe care ea i le spusese cu vreo doi ani în urmă. —Vai, Fran, știi că nu era nici locul, nici momentul potrivit, îi zise ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
Nu vă faceți griji, signor. Vom rezolva noi problema. O să vă sun curând. Puse receptorul în furcă și îl văzu pe Aidan îndreptându-se din nou către biroul ei. Doamne, își spuse, simțind cum îi bătea inima în piept, e minunat, mă întreb dacă există vreo speranță să mă găsească atrăgătoare. Apoi se văzu cu părul ciufulit și buzele nerujate în monitorul calculatorului și oftă. Aidan potrivi noul cablu, și monitorul se deschise. —Molte grazie, spuse ea. Vreau să zic, mersi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
sale un set nou de pistil cu mojar. Când rața fu pregătită și băgată la cuptor, se răsfăță cu o baie fierbinte cu spumă, parfumată cu uleiul pe care îl adusese din Marbella. Totul era sub control. Avea să fie minunat. Se lăsă pradă unei moțăieli plăcute, gândindu-se cât de grozav va fi și repetându-și numele de „Darcey Clarke“ de-o mie de ori. Clinchetul soneriei o făcu să sară brusc din cadă și să tragă în grabă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
sau vreo cântăreață rămasă fără slujbă (de-a lungul anilor, lucraseră la el o mulțime de artiști în devenire). Se întrebă dacă ar fi pricepută la ceva, iar ea îi zâmbi și îi spuse că sendvișul cu pui a fost minunat și că tarhonul chiar îi scotea în evidență aroma, iar el fu uluit s-o audă recunoscând acest ingredient. Mai era captivat și de zâmbetul ei larg și de sclipirea din ochii ei albaștri. Așa că îi oferi slujba, întrebându-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
ce spuneau în public, ceilalți își urmăreau interesele proprii și trebuia să te păzești pe tine, întâi și-ntâi. Cum merge cu planurile de nuntă? întrebă Mischa Jewell. De-abia aștept să particip la evenimentul anului în Irlanda. —O să fie minunat! Nieve explică pe larg detaliile pregătirilor de până acum, iar Mischa și Courtney, care aveau să fie domnișoare de onoare, fură total de-acord. —Castelul pare splendid, remarcă Mischa, care îl căutase pe Google și se îndrăgostise pur și simplu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
de raitele ei prin Paris sau prin Milano, dar avea să îi ofere satisfacții imense odată ce lucrurile se puneau pe roate. Rezultatele s-ar putea să apară mai târziu, se gândea ea citind informațiile de pe ecran, dar ar fi fost minunat să poată încheia contracte noi într-un loc care fusese trecut cu vederea până atunci de companie. Și la fel de frumos era să ai ocazia să vezi locuri noi. Cei de la InvestorCorp aveau dreptate în legătură cu un lucru: pentru ea, Europa era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
o prietenă care se cuplează cu un bărbat din viața ta? Darcey râse. —De data asta e altfel. De fapt, mă bucur pentru ei dacă sunt împreună. Ea e un om extraordinar, iar el... mă rog, probabil că o să fie minunat cu femeia potrivită, așa că... Nu mă deranjează. Serios. — Dar tu nu mai ai nici un fel de sentimente pentru el? întrebă Amelie. La naiba, fetelor, tocmai am zis că maman n-ar trebui să mai aibă sentimente pentru tata! exclamă Darcey
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
întorc cu mâna goală, nu? Fii serioasă! Darcey îl privi. —Exprimare greșită, recunoscu el, iar ea nu putu să nu zâmbească. Capitolul 25tc "Capitolul 25" D e fapt, se gândea Darcey două zile mai târziu, în aglomerația de la aeroport, era minunat să aibă pe cineva care să se ocupe de lucruri în locul ei. De obicei, prefera să facă ea totul în felul ei, dar când aveai și brațul, și piciorul rănite erai destul de limitat în mișcări. Nu putea să se sprijine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]