4,730 matches
-
în basm, durata se contrage sau se dilată, timpul este sus pendat sau accelerat. În basmele românești timpul este uneori reprezentat antro pomorfic: Sfânta Miercuri, Sfânta Vineri și Sfânta Duminică. Desenul epic al basmului este simplu, linear. Întâmplările reale și miraculoase se organizează întrun tipar consacrat, schema epică fiind structurată pe motivul ordonator al călătoriei inițiatice și al celor trei probe depășite. Tiparul narativ al basmului se concretizează într o serie de situațiitip, cu grad mare de stabilitate, devenite funcții. Suc
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
două personaje reprezentative pentru basmul cult studiat; - susținerea unei opinii despre modul în care se reflectă o idee sau tema în basmul ales. INTRODUCERE: Basmul. Definirea conceptului „Oglindire [...] a vieții în moduri fabuloase“ (G. Călinescu), basmul favorizează intrarea întro lume miraculoasă, unde se consumă aventura eroică a protagonistului care luptă pentru apărarea și impunerea unor valori morale: binele, adevărul, dreptatea, frumosul, curajul. Ca specie a genului epic, basmul este o narațiune structurată pe un singur plan epic, având o acțiune convențională
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
folcloric, dar scriitura poartă mărcile originalității autorului. Toate trăsăturile definitorii ale basmului cult sunt valorificate strălucit de către Ion Creangă, în Povestea lui HarapAlb (1877). Marele scriitor humuleștean preia tiparul narativ specific basmului popular, dar îl deconstruiește prin „originala alăturare a miraculosului cu cea mai specifică realitate“ (G. Călinescu). De asemenea, autorul reorganizează structurile stereotipe, în acord cu viziunea artis tică proprie și cu principiile sale estetice. Astfel, naratorul nu mai este o instanță supraindividuală, ci o prezență textuală care își asumă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
podului, care marchează trecerea în altă etapă a procesului de maturizare a eroului. Cele două serii de evenimente se petrec întrun timp indeterminat, specific basmului, având ca spațiu al desfășurării „«cadrul fizic» al satului moldovean de sub munte“ (George Munteanu). Geografia miraculoasă, definitorie pentru specia basmului, se regăsește vag, prin câteva repere convenționale („ostrovul florilor“, tărâm al Sfintei Duminici, grădina ursului, pădurea cerbului fermecat, locul unde se bat munții în capete etc.). Evenimentele proiectate în acest orizont spațiotemporal sunt relatate din perspectiva
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
se creează două imagini de mare expresivitate care domină imaginarul poetic. Pe de o parte, iubirea - o minunată aventură a omului - văzută ca o leoaică tânără, agresivă, de o frumusețe sălbatică, naturală, spontană, plină de elan vital ce provoacă o miraculoasă alchimie a lumii. De cealaltă parte, eul liric, oglindă a Omului care a întâlnit dragostea, trăind aventura cunoașterii eului și noneului prin eros. Cele două prezențe lirice apar în prima secvență, în care este surprinsă clipa revelării iubirii întrun ritual
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
cosmicuniversal. Rupt din lumea fizică, luceafărul recuperează starea originară, redevine Zburător, iar călă toria sa în spațiul sideral devine și o călătorie în timp, spre momentul mitic al genezei. Nașterea lumilor e văzută prin ochii lui Hyperion, ca o revărsare miraculoasă de ma terie siderală: Și din a chaosului văi / Jur împrejur de sine / Vedea, can ziua cea dentâi, / Cum izvorau lumine. În acest „adânc“ originar, Luceafărul redevine spirit pur, formă paradig matică, inalterabilă și eternă, redevine Hyperion - „cel care merge
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
a unor idei și sentimente, întrun discurs liric marcat subiectiv și stilistic. Astfel, textul este formulat ca monolog liric, eul poetic fiind desemnat prin mărci ale persoanei întâi (Singur eu veghez). Această instanță lirică ne comunică direct idei vizând forța miraculoasă a iubirii care sfidează o lume ostilă și sentimente, precum fericirea, încrederea, pacea. 9. Cea dea doua strofă a poeziei lui G. Topîrceanu alcătuiește o secvență poetică structurată ca discurs descriptiv. Tabloul dezolant al ploii nocturne reunește imagini vizuale (versul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
unei opinii despre modul în care tema și viziunea despre lume se reflectă în textul poetic studiat Întreaga poezie susține, cred eu, opinia formulată de criticul Nicolae Manolescu, care considera că Mircea Cărtărescu este „un obsedat al lumii lui magice, miraculoase de cuvinte, pe care o locuiește ca pe un infern confortabil“. Un argument ce validează această aserțiune este imaginea dezolantă a țăranului ca ființă tragică, alienată, înstrăinată de propriul pământ (colectivizat), de valorile tradiționale ale familiei, de vietățile apropiate odinioară
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
se încadrează în câteva arhetipuri sau „funcții“, cum le numește Vladimir Propp. Basmul cult preia tiparul consacrat prin eposul popular, remodelând însă structurile stereotipe, conform opțiunilor estetice ale scriitorului și viziunii sale artistice. Astfel, în Povestea lui HarapAlb (1877), eposul miraculos și personajele sunt puternic individualizate, fiindcă „Creangă umple schema universală cu imagini concrete ale vieții țărănești de odinioară“, după cum afirmă G. Călinescu. CUPRINS: Item 1: prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajului ales, prin raportare la conflictul/conflictele din
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
marcând trecerea în altă etapă a procesului de maturizare a eroului. Cele două serii de evenimente se petrec întrun timp indeterminat, specific basmului, având ca spațiu al desfășurării un tărâm apropiat de „satul mol dovean de sub munte“ (George Munteanu). Geografia miraculoasă, defi nitorie pentru specia basmului, se regăsește vag, prin câteva repere convenționale (ostrovul florilor, tărâm al Sfintei Duminici, grădina ursului, pădurea cerbului fermecat, locul unde se bat munții în capete etc.). Evenimentele proiectate în acest orizont spațio temporal sunt relatate
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
metaforei revelatorii din titlu, Lucian Blaga își structurează viziunea poetică pe simboluri și imagini care exprimă opțiunea lui estetică. Imaginea sinestezică din enunțul de intitulare - corola de minuni a lumii - figurează misterele existenței ca reprezentare sferică, perfectă (corola), de o miraculoasă frumusețe și armonie (simbolul floral), care sunt însă fragile, inefabile, ușor de strivit. În textul poetic, corola mundană se asociază altei imagini, definitorie pentru întregul volum: lumina, semnificant al cunoașterii. Ideile poetice prin care se dezvoltă tema cunoașterii și cea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Cassian observă că personalități vestite prin viața și erudiția lor au scris deja în acest domeniu și cuvântul său, prin comparație, nu va fi decât o mică picătură. c) De asemeni, el precizează că nu se va ocupa de aspectele miraculoase din viața monahilor, ci va înfățișa în descrierea sa doar cele văzute și trăite în Egipt, unde se continuă răfuielile Sfinților Părinți, încă de la începutul predicării apostolice. d) Tratarea (tămăduirea) celor opt păcate capitale este prezentată ca fiind strâns legată
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
primele pagini ale subcapitolului de față prin raportare la aspectul finalității morale a operelor clasice. O altă regulă impusă de doctrina clasică, aplicabilă mai ales la speciile tragedie și epopee, este cea privitoare la inserarea în operă a unui element miraculos, care înseamnă, de fapt, o întorsătură neașteptată, o surpriză în ordinea evenimentelor, sub forma unui factor de diversitate, de variație, dar care să se înscrie totuși în liniile verosimilului. Și această normă este creată prin raportare la cititori, respectiv spectatori
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
sub forma unui factor de diversitate, de variație, dar care să se înscrie totuși în liniile verosimilului. Și această normă este creată prin raportare la cititori, respectiv spectatori, pentru a suscita și a susține interesul acestora. Modalitatea de a realiza miraculosul a dat naștere la un moment dat la serioase divergențe privind opțiunea diferită pentru integrarea unor aspecte din mitologia antică sau cea creștină, divergențe pe care le vom analiza în capitolul dedicat Disputei dintre Antici și Moderni. Regula celor trei
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
variată în timp și spațiu soliditatea trunchiului din care s-au desprins. Cele două tabere s-au cristalizat în timp în urma unor etape succesive care au conturat istoricul Disputei. O primă confruntare, desfășurată între 1653 și 1674, privea noțiunea de miraculos pe care doctrina clasică o impunea mai ales în ceea ce privește epopeea sau tragedia în scopul de a suscita și a susține interesul, curiozitatea, dar și admirația publicului. Miraculosul clasic își deriva substanța din două modalități de percepție pe de o parte
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
istoricul Disputei. O primă confruntare, desfășurată între 1653 și 1674, privea noțiunea de miraculos pe care doctrina clasică o impunea mai ales în ceea ce privește epopeea sau tragedia în scopul de a suscita și a susține interesul, curiozitatea, dar și admirația publicului. Miraculosul clasic își deriva substanța din două modalități de percepție pe de o parte, acest concept presupunea integrarea în cursul evenimentelor a unui factor de variație printr-un incident neașteptat, o peripeție etc., iar pe de altă parte, miraculosul definea "tot
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
admirația publicului. Miraculosul clasic își deriva substanța din două modalități de percepție pe de o parte, acest concept presupunea integrarea în cursul evenimentelor a unui factor de variație printr-un incident neașteptat, o peripeție etc., iar pe de altă parte, miraculosul definea "tot ce era împotriva cursului obișnuit al naturii"47. Într-o epocă atât de profund creștină, nu se cădea ca miraculosul să vizeze în continuare miturile anticilor aflați sub semnul păgânismului. Lupta se dă, așadar, între susținătorii miraculosului de
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
evenimentelor a unui factor de variație printr-un incident neașteptat, o peripeție etc., iar pe de altă parte, miraculosul definea "tot ce era împotriva cursului obișnuit al naturii"47. Într-o epocă atât de profund creștină, nu se cădea ca miraculosul să vizeze în continuare miturile anticilor aflați sub semnul păgânismului. Lupta se dă, așadar, între susținătorii miraculosului de tip creștin dintre care cel mai înverșunat se pare a fi fost Desmarets de Saint Sorlin și susținătorii miraculosului păgân. În dorința
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
parte, miraculosul definea "tot ce era împotriva cursului obișnuit al naturii"47. Într-o epocă atât de profund creștină, nu se cădea ca miraculosul să vizeze în continuare miturile anticilor aflați sub semnul păgânismului. Lupta se dă, așadar, între susținătorii miraculosului de tip creștin dintre care cel mai înverșunat se pare a fi fost Desmarets de Saint Sorlin și susținătorii miraculosului păgân. În dorința de a crea o poezie nouă, subsumată spiritului creștin, o serie de autori își încearcă penelul prin
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
se cădea ca miraculosul să vizeze în continuare miturile anticilor aflați sub semnul păgânismului. Lupta se dă, așadar, între susținătorii miraculosului de tip creștin dintre care cel mai înverșunat se pare a fi fost Desmarets de Saint Sorlin și susținătorii miraculosului păgân. În dorința de a crea o poezie nouă, subsumată spiritului creștin, o serie de autori își încearcă penelul prin scrieri ce prelucrează secvențe biblice sau elemente ale istoriei creștine Alaric sau Roma învinsă de Georges Scudéry (1654), Sfântul Pavel
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
dezvoltare ascendentă. Poemul a fost văzut de către admiratorii anticilor drept suprema blasfemie, sesizându-se pericolul, real, de altfel, de a duce la o prăbușire a sistemului unitar și dogmatic al clasicismului. Astfel, ceea ce se intuia doar din conflictele anterioare privind miraculosul sau limba inscripțiilor, se afirma acum explicit și cu o destul de mare forță persuasivă. Ceea ce se contesta, de fapt, era calitatea de modele absolute a anticilor, superioritatea acestora. În liniile doctrinei clasice, imitarea anticilor era justificată de admirația pentru perfecțiunea
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
Antichității îl reprezintă necunoașterea creștinismului. Se conturează viziunea exclusivistă a unui homo religiosus care privește unilateral, viziune care nu este nicidecum singulară sau datorată statutului social al lui Fénelon, ci reflectă o opinie generală manifestată încă de pe vremea disputei privind miraculosul. Pe de altă parte însă, Fénelon trasează și meritele anticilor cărora le acordă supremația în domeniul oratoriei sau al versificației. De asemenea, discursul său este marcat frecvent de nostalgia față de natura simplă, neîntinată, mai apropiată de primordial, pe care anticii
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
al istoriei, clasicismul francez nu mai avea cum să fie repetat în aceleași coordonate și mai ales cu aceleași rezultate. Cu alte cuvinte, Franța propunea la sfârșitul secolului al XVII-lea o formulă estetică irepetabilă, dar care, tentând prin apropierea miraculoasă de perfecțiune, a indus totuși credința contrară, a repetabilității ei. Sub imperiul acestei dorințe s-au născut neoclasicismele variante impure ale originalului. Observând lipsa acestora de coagulare precum și forța lor redusă în a genera capodopere, se poate pune întrebarea în ce măsură
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
epocă în care arta, în general, trebuie să devină o modelatoare a spiritului colectiv al publicului. Aceste impulsuri teoretice care au elogiat rolul esențial al actului dramatic, care au exprimat ambiția atingerii marilor modele își au importanța lor în dezvoltarea miraculoasă pe care a avut-o teatrul românesc în epoca pașoptistă. IV.8. Alte prezențe notabile Pentru a accentua complexitatea intruziunii ideilor clasice în cadrul pașoptismului românesc se cuvine a fi luate în considerație încă două mărturii teoretice și anume Câteva cugetări
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
Golia (care a fost înființată înainte de 1546) o icoană a Sfintei Maria reputată a vindeca pe epileptici și pe nebuni. Paul de Alep o descrie în 1559, când a vizitat biserica împreună cu Patriarhul Macarie: "Acolo se află o veche și miraculoasă icoană a Maicei Domnului, încadrată în 24 rozarii. Mâinile și brațele sale sunt de aur curat, făcându-se împodobirea acesteia cu o mare cheltuială din partea Doamnei: căci fiu-seu, Ștefăniță Vodă, căzând în boală grea, și fiind dus de către mama sa
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]