6,725 matches
-
Fungi, și în special Candida, se dezvoltă mâncând din corpul gazdei (corpul uman) astfel dizolvandu-l încet dar sigur. Deasemenea, candida are nevoie de corpul uman ca să se înmulțească pentru că nu o poate face fără acest mediu. Nu este de mirare că în cazurile de oboseală cronică, care în majoritate se atribuie coloniilor de Candida, cel infestat se simte foarte rău fizic dar și mental.” Tullio Simoncini spune clar că boala cancer este în final această infecție fungala și că explicațiile
CANCERUL ESTE O CIUPERCA SI POATE FI VINDECAT de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 892 din 10 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346295_a_347624]
-
Atunci a pornit, clandestin, pentru prima dată o mașină . Bineînțeles că mașina, sub conducerea sa, în loc să avanseze, s-a îndărătnicit să meargă înapoi. Printr-o minune a reușit să evite coliziunea cu obstacolele din cale. Și mare i-a fost mirarea șoferului de drept, văzând că mașina e staționată în alt loc decât cel în care credea el că a lăsat-o. Și fiindcă toate încercările sale de a intra la liceu au fost zadarnice, mamă-sa l-a angajat ca
MEMORIILE COLONELULUI COSTACHI HANGANU, ÎN “COLECŢIA MEMORIALISTICĂ XXI”, PITEŞTI, 2012 de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 670 din 31 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346348_a_347677]
-
datorată unui stil concis, simplu, fermecător de sincer și, mai ales, fiindcă cititorul atent are prilejul să reflecteze, prin exemplul de viață al autorului, la diversitatea destinelor umane, la ineditul unor detalii ale vieții individuale ce ridică atâtea întrebări și mirări lapidarului trecător prin lume. Gheorghe Pârlea Miroslovești, octombrie, 2012 Referință Bibliografică: MEMORIILE COLONELULUI COSTACHI HANGANU, ÎN “COLECȚIA MEMORIALISTICĂ XXI”, PITEȘTI, 2012 / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 670, Anul II, 31 octombrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012
MEMORIILE COLONELULUI COSTACHI HANGANU, ÎN “COLECŢIA MEMORIALISTICĂ XXI”, PITEŞTI, 2012 de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 670 din 31 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346348_a_347677]
-
matricial orizontal, săgetând verticalitatea infinitului într-o sinteză de autohtonitate și continuitate creștină. O lume de duminică cu oameni de duminică în aceste construcții sacre în care hieratismul de frescă bizantină străbate cu privirea filtrată prin suflet. Nu este de mirare că în acest spațiu sacralizat totul se înscrie afectiv și activ în ethnos. Circulă un fluid spiritual ce leagă nemarginile prin prezența icoanei Sfintei Fecioare, Portărița, ocrotitoare a Rădășenilor, precum și prin epitaful pictat de Irineu Protcenco. Să mai vorbim de
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT TIMOTEI AIOANEI – UN SLUJITOR AUTENTIC AL BISERICII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346316_a_347645]
-
îmi dă roată / vârtej mângâietor / tăcerea mă cuprinde deodată / și-mi amintesc / sunt muritor. / tăcerea neștiută / tăcerea nevăzută / speriată-n pustie / de netrebnica mea vorbărie / cetate iluzorie / cărămizi din cuvinte » (Tăcerea). Tăcerea este pentru poet, « mierea întunericului ». Nu e de mirare, pentru că este : « singura ce mă poate ține / înapoia cuvântului / departe de voi / cuvinte cu chip de oameni ». Însă autorul are și o dorință : « mă întorc înapoi / să fac din cuvinte / prici de scurgere pentru lacrimi / să plâng și să vă
RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 654 din 15 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346419_a_347748]
-
poeta răspunde pe măsură: „Cu o sfioasă aplecare către tine/ Și cu privirea scăldată în tristețe / Te înalț la soare, / Te sărut, / Te alint.../ Obrazul mi-l răsfăț cu-a ta finețe, / Dulce petală” (Tristă petală). Nici nu e de mirare, pentru că iubirea florilor este apanajul femeii. Petala capătă însușiri antropomorfice, are puterea de a ierta și de a surâde, în poezia „Senin”: „În mângâierea ce o dai / Petalei / Și în fiorul ei, / Când fin obrazul ți-l atinge, / Ea poate
DE VERA CRĂCIUN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 451 din 26 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346403_a_347732]
-
în toamna rece, / Prin frunze cântă trist, duios, / Când verdele se scurge, trece...” Figură emblematică în literatura lumii, Mama este omniprezentă în versurile Verei Crăciun, ca sumă a tuturor virtuților creștine, a frumuseții, blândeții, gingășiei, cinstei, desăvârșirii. Nu e de mirare, așadar, că atunci când mama pleacă în alte sfere, copilul, orice vârstă ar avea, se simte pierdut, înjumătățit, golit pe dinăuntru și fără vlagă. Tristețea e atât de mare încât simte nevoia să se materializeze în vers, în pictură, în muzică
DE VERA CRĂCIUN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 451 din 26 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346403_a_347732]
-
eventualele capricii să “zburde” și s-o ia alandala, e ca-n expresia aia cu “ochii văd, inima cere”, reticența ereditară, timiditatea și propria conștiință ferindu-mă de extremisme facile și experiențele fără alternativă ale lui “carpe diem”. Semne de mirare sunt cu ghiotura, însă răspunsurile pot fi date plecând de la premiza elementară că omul păcătuiește și greșește și că nimeni pe pământ nu se afla sub semnul hristic al purității și evlaviei. Printre altele, la mesele de jocuri, la ruletă
DISTRACŢII, LUX NINEACĂ ŞI CRIZA...APROAPE ÎN L.V. (XV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/346492_a_347821]
-
cu adevarat oamenilor de astăzi dar și celor din viitor. Nu suntem destul de conștienți de marea responsabilitate a fiecăruia dintre noi, pentru generațiile viitoare. Fără acest suport al realelor valori, pe care să-și construiască propria identitate, nu este de mirare că tinerii în special, dar nu numai ei, vor ajunge niște rătăciți ai planetei. Istoria a dovedit în repetate rânduri acest fapt regretabil și din păcate...perpetuum. Floră Mărgărit Stănescu Referință Bibliografica: Floră Mărgărit Stănescu / Floră Mărgărit Stănescu : Confluente Literare
FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU de FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU în ediţia nr. 1011 din 07 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348278_a_349607]
-
ființă. Lângă mine, Ducu își așezase cuminte botul pe labe și mă privea curios. Urechile lui scurte și nesupuse formau un cerc invizibil chiar în mijocul capului, atunci când le aducea inocent în față, atârnându-și colțurile deasupra ochilor, într-o mirare continuă. Păstra liniștea, îmi respecta tăcerea și intimitatea, neștiind și nerealizând pelicula miraculoasă de deasupra capetelor noastre la care asistam vrăjită. Mi-am întins mâinile în sus, am adunat imaginar cu degetele toate stelele, apoi le-am împrăștiat din nou
NOAPTEA STELARĂ de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 562 din 15 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348314_a_349643]
-
tăcerea ta, Astă seară cînd oprește Ceru-ntreg la poarta mea. Și-o să veșnic viscolească Pacea lui inima mea, De-o să crească, să tot crească!, Veșnicii în urma Sa. Poezia m-a ales pe viață Să-i fiu soț prădalnic de mirări. Să prind a-nflori-n ale ei brață Semănîndu-mi chipul cu iertări. Pînă într-o zi ori într-o noapte Cînd mi-o-ntinde scara lui, Iisus, Și-am s-o uit în visu-i de nespus Pentru-un veac sau
ALTFELIZVODIREA LUI TRAIANUS de TRAIAN VASILCĂU în ediţia nr. 442 din 17 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348350_a_349679]
-
cu al lor iz ispititor, păsări cântă pe ram iubirea înduioșător, strecurându-mi în suflet muguri de dor... Un tainic vis, scăldat de-un dulce amor. Ghioceii, spălați de roua blândelor șoapte alungă din mine, înfiorata, sufleteasca noapte. Sorb cu mirare și nesaț, lumină țesută-n aur, de al primăverii farmec eu par că nu mă satur. Referință Bibliografică: Emoție de primăvară / Elena Lavinia Niculicea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 431, Anul II, 06 martie 2012. Drepturi de Autor: Copyright
EMOŢIE DE PRIMĂVARĂ de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348387_a_349716]
-
e altă cale Spre țărmurile Tale, La care într-o zi voi ancora. Portret Caisul frânt, aproape-ngenuncheat, A înflorit din nou lângă izvoare. Vine un ceas prescris de Preaînalt. Vă las în Dumnezeu, acolo-i soare. Caisul mâine va rodi mirări, Fecioare le-or culege în descântec. Vine un ceas predestinat de zări. Vă las în Dumnezeu, acolo-i cântec. Caisul cela nu sunt decât eu, Frânt, să renasc pe marginea potecii! Vine un ceas etern, un ceas mereu, Vă las
CÂNTECE DIN RAI de TRAIAN VASILCĂU în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/348378_a_349707]
-
acei dintre elevi ce reușeau să treacă cu bine de exigențele Crocodilului participau cu succes la tot felul de olimpiade naționale, sau internaționale și reușeau fără proble- me la examenele de admitere în facultăți, indiferent de profil. Nu este de mirare deci, că liceul se bucura de o binemeritată faimă în rândul instituțiilor de acest gen, iar profesorul, de respectul și teama elevilor, ura colegilor și disprețul familiei, care nu reușea să înțeleagă de ce el era singurul profesor plătit cu salariul
FARMECUL DE NEDESCRIS AL ŞTIINŢEI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/348407_a_349736]
-
electoral, iar dreptul de a deține și a purta armă a fost dintotdeauna element de greutate într-o platformă electorală populară în rândul conservatorilor. Dacă avem în vedere faptul că visul oricărui american este să aibă armă, nu este de mirare că politicienii nu au de gând să restricționeze acest drept - aceasta și pe motiv că nu doresc să piardă voturi. Este știut că orice îngrădire a libertăților cetățenilor, inclusiv dreptul la portarmă aduce cu sine mai puține voturi. În schimb
YANKEII DIN STATUL ARIZONA VOR SA DETINA ARME DE FOC FARA PERMIS de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 2 din 02 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345009_a_346338]
-
un singur trup, fie Iudei, fie Greci, fie robi, fie slobozi; și toți am fost adăpați dintr-un singur Duh...” (1 Cor 12:12,13) Despre complexitatea trupului uman s-au scris biblioteci și procesul cunoașterii acestuia a ridicat spre mirare sprâncenele multor oameni de știință. Corelarea funcționalității unui mădular cu tot restul mădularelor este o absolută minune. De fapt, complexitatea fiecărui mădular în parte este cu mult dincolo de ceea ce mințile noastre pot concepe. Chiar un simplu DNA, această cărămidă de
KELOWNA, BRITISH COLUMBIA, CANADA în ediţia nr. 2 din 02 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345011_a_346340]
-
Duhovnicească...” Dacă urmăriți cu atenție la modul în care zidarul pune laolaltă pietrele într-o zidire, veți vedea poate unul din cele mai elocvente exemple ale unității, așa cum a conceput-o Dumnezeu. În Lucrarea mea „ZIDARUL” din volumul „PRIVIRI”, descriam mirarea mea la modul în care zidul de piatră creștea sub mâinile pricepute ale lui Ioji, unul dintre zidarii satului. Odată cu terminarea zidului, se termina și mormanul de pietre informe de lângă zid, iar zidul însuși se arăta ca un triumf de
KELOWNA, BRITISH COLUMBIA, CANADA în ediţia nr. 2 din 02 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345011_a_346340]
-
structură: “e viața și subiect și predicat/ e punctul o cădere de cortină/ și noi suntem cuvinte de duzină/ mergând pe-un curs firesc... premeditat// e viața și adverb și complement / e verbu-n care cercul se închide/ și noi suntem mirarea ce desfide/ fatalitatea timpului prezent”(Supoziții, p.44). Apariția acestui text în volumul de față joacă rolul unei lumini magice care aruncă umbrele într-un scenariu de simboluri clasicizante după un acord de credo maiestuos. Sentimentul încercat e acela din
UN IMAGINAR ARTISTIC ORIGINAL SEMNAT DE ION CARAGEA de ANGELA FURTUNĂ în ediţia nr. 74 din 15 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345028_a_346357]
-
de sud a clădirii. Atunci, Corina prietena mea, distins și priceput muzeograf al acesui muzeu, îmi spune; - Cândva, aici a locuit Eminescu ajutat de ospitalitatea și generozitatea marelui om politic Vasile Pogor, propietarul casei ! Îmi este greu să-mi exprim mirarea și bucuria în același timp, aflându-mă acolo, în locul în care cândva, Eminescu - tezaurul poeziei noastre - a scris și și-a odihnit trupul. Eram aproape tentată să cred că numai Dumnezeu m-a adus aici în această sfântă zi prin
EMINESCU de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345163_a_346492]
-
confidenta cu purpura viei Când buzele tale își etalează grația. Într-o apoteoza a poeților care scapă mileniul ce vine Nisipul se strecoară sub călcâiele mării Se gâdilă și cade în refluxul din sine Când ștergi cu rochia culorile mării. Mirarea încremenește pe fruntea nucului bătrân Spovedania mea nu se mai încrede în secunda revenirii Eu nu mai am timp să aman Veacul ce vine mă împinge în brațele nemuririi. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografica: Apoteoza poetului / Al Florin Țene : Confluente
APOTEOZA POETULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 744 din 13 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345183_a_346512]
-
și bucurie de a trăi. Ei te împing îndărăt de-a lungul generațiilor și iei viața de la început, prin ei se redeschide un nou viitor. Nepoții te duc spre noi descoperiri, spre noi începuturi și fiecare zi este o nouă mirare. De când am început să scriu, adeseori m-am străduit să prind în cuvinte, ca într-o cupă, bucuria de a fi bunica! Reproduc câteva pasaje: „Că bunica, nu pot să fac totul pentru ea, nici nu pot să schimb hotărârile
INTERVIU CU SCRIITOAREA ELENA BUICĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345031_a_346360]
-
și cu protestanții din sec. XVI. Discrepata dintre săraci și bogați din America sec. XX a favorizat crearea unui amalgam teoretic quasi religios și ateu, marxist în care Biblia (Vechiul Testament) era redescoperita și Liturghia anunța Revoluția Socialistă. Nu-i de mirare că ortodocșii și protestanții, mass media lor privesc cu simpatie mișcarea. Alianța dintre ortodocși și protestanți după eșecul lor de a fi model pentru intraga lume este indispensabilă pentru ambele tabere, iar eșecul refacerii unității creștine a creat din nou
PAPA FRANCISC de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 805 din 15 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345265_a_346594]
-
Așa că totu-i o apă și un pământ, totu-i relativ. Și dacă oricum nu există adevăr, poate că doctrina eliberării n-a fost încă cum trebuie intelesa și mai ales corespunzător aplicată. În acest context n-ar fi de mirare dacă fantomă care a bântuit prin Europa apoi prin întreaga lume, marxismul, exilat în lumea civilizată în cimitirul ideilor, și-ar face din nou apariția, desigur într-un nou veșmânt, la fel de demonic ca cel vechi. Bremen 3 martie 2010 Referință
PAPA FRANCISC de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 805 din 15 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345265_a_346594]
-
nebănuitul cristal Te despletesc și recompun, sunt liedul tău final. TE CĂUTAM, DOAMNE ! Te căutam departe, în galaxii uitate Ca pe un extaz, un trubadur în noapte Miracol, fulger, suflu mult chemat Te căutam nedumerită, pe înserat Te ghiceam în mirările sângelui În pâcla dimineții, zborul îngerului În pajiștea nădejdii mele, adorare A cerului, implorare-nălțată spre zare In mâinile a ruga pioasă-mpreunate Spre înfloriri, albastrul cer, apoi lăsate În dezmierd ca un copil ademenit De aleanul cântecului de adormit. Erai atât
CÂNTECUL IUBIRII – SONETE (2) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 808 din 18 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345304_a_346633]
-
Mă așteaptă un drum de peste opt ore în glasul roților de tren ce nu îmi pare deloc romantic, e noapte, iar mâine știu că voi avea o zi lungă. - Nu vreți să îmi vedeți biletul? continuu în aceeași notă de mirare absolută. - De ce? Nu este nici un loc liber. Probabil au dublat locul de la agenție, îmi spune cu un calm care mă scoate din sărite. Coborâți în stația următoare, urcați într-un vagon de clasa I, colegul meu de acolo vă va
TRENUL de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 809 din 19 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345325_a_346654]