3,075 matches
-
în care este pusă răchie de pruna. Cum intră în casa unui invitat rostesc: Li se răspunde: Apoi reiau: După care se cinstesc cu răchie din dolie. Peste o săptămână, nuntă începe la mireasă acasă pentru invitații miresei și la mire acasă pentru invitații mirelui, unde timp de două - trei ore petrec. Apoi mirele împreună cu invitații și muzica pleacă spre casă miresei. La casa miresei se încuie poartă, iar invitații miresei pun obstacole în calea invitaților mirelui(aprind focuri, ridică bariere
Crivina de Sus, Timiș () [Corola-website/Science/301354_a_302683]
-
răchie de pruna. Cum intră în casa unui invitat rostesc: Li se răspunde: Apoi reiau: După care se cinstesc cu răchie din dolie. Peste o săptămână, nuntă începe la mireasă acasă pentru invitații miresei și la mire acasă pentru invitații mirelui, unde timp de două - trei ore petrec. Apoi mirele împreună cu invitații și muzica pleacă spre casă miresei. La casa miresei se încuie poartă, iar invitații miresei pun obstacole în calea invitaților mirelui(aprind focuri, ridică bariere) cu menirea de a
Crivina de Sus, Timiș () [Corola-website/Science/301354_a_302683]
-
rostesc: Li se răspunde: Apoi reiau: După care se cinstesc cu răchie din dolie. Peste o săptămână, nuntă începe la mireasă acasă pentru invitații miresei și la mire acasă pentru invitații mirelui, unde timp de două - trei ore petrec. Apoi mirele împreună cu invitații și muzica pleacă spre casă miresei. La casa miresei se încuie poartă, iar invitații miresei pun obstacole în calea invitaților mirelui(aprind focuri, ridică bariere) cu menirea de a apăra casă miresei. După mai multe târguieli, invitații mirelui
Crivina de Sus, Timiș () [Corola-website/Science/301354_a_302683]
-
invitații miresei și la mire acasă pentru invitații mirelui, unde timp de două - trei ore petrec. Apoi mirele împreună cu invitații și muzica pleacă spre casă miresei. La casa miresei se încuie poartă, iar invitații miresei pun obstacole în calea invitaților mirelui(aprind focuri, ridică bariere) cu menirea de a apăra casă miresei. După mai multe târguieli, invitații mirelui sunt lăsați să pătrundă în curtea casei miresei, unde dolieșul mirelui spune: Dolieșul miresei răspunde: Dolieșul mirelui accepta cele cerute și spune: În
Crivina de Sus, Timiș () [Corola-website/Science/301354_a_302683]
-
mirele împreună cu invitații și muzica pleacă spre casă miresei. La casa miresei se încuie poartă, iar invitații miresei pun obstacole în calea invitaților mirelui(aprind focuri, ridică bariere) cu menirea de a apăra casă miresei. După mai multe târguieli, invitații mirelui sunt lăsați să pătrundă în curtea casei miresei, unde dolieșul mirelui spune: Dolieșul miresei răspunde: Dolieșul mirelui accepta cele cerute și spune: În acest moment se prezintă nuntașilor o mireasă falsă de obicei o bătrână din sat deghizata. Nuntașii protestează
Crivina de Sus, Timiș () [Corola-website/Science/301354_a_302683]
-
miresei se încuie poartă, iar invitații miresei pun obstacole în calea invitaților mirelui(aprind focuri, ridică bariere) cu menirea de a apăra casă miresei. După mai multe târguieli, invitații mirelui sunt lăsați să pătrundă în curtea casei miresei, unde dolieșul mirelui spune: Dolieșul miresei răspunde: Dolieșul mirelui accepta cele cerute și spune: În acest moment se prezintă nuntașilor o mireasă falsă de obicei o bătrână din sat deghizata. Nuntașii protestează și este adusă mireasă, rostindu-se de către "givăr" următoarele: Muzică cântă
Crivina de Sus, Timiș () [Corola-website/Science/301354_a_302683]
-
miresei pun obstacole în calea invitaților mirelui(aprind focuri, ridică bariere) cu menirea de a apăra casă miresei. După mai multe târguieli, invitații mirelui sunt lăsați să pătrundă în curtea casei miresei, unde dolieșul mirelui spune: Dolieșul miresei răspunde: Dolieșul mirelui accepta cele cerute și spune: În acest moment se prezintă nuntașilor o mireasă falsă de obicei o bătrână din sat deghizata. Nuntașii protestează și este adusă mireasă, rostindu-se de către "givăr" următoarele: Muzică cântă "Mulți ani trăiască", iar mireasă este
Crivina de Sus, Timiș () [Corola-website/Science/301354_a_302683]
-
șofei) cu apă sfințită și un buchet de busuioc. Mireasă stropește simbolic nuntașii cu acest buchet înmuiat în apă, învârtindu-se de trei ori în jurul mesei și pe sub mâna "givărului" la fiecare colț de masă, după care se așază lângă mire între "nânaș și nânașa". Au loc mai multe orații: Toți uspecionii sunt invitați la mese, unde mănâncă, beau, cântă, joaca și își petrec în voia inimii. Urmează "jocul miresei" pe bani. Imediat după acest dans al miresei la care participă
Crivina de Sus, Timiș () [Corola-website/Science/301354_a_302683]
-
urmează "să se strige cinstele". Se petrece până a doua zi dimineață când mirele și mireasă sunt lăsați să se odihnească împreună, iar uspecionii pleacă pe la casele lor, pentru a se reîntâlnii în după-amiaza aceleași zile, continuând petrecerea la casa mirelui.
Crivina de Sus, Timiș () [Corola-website/Science/301354_a_302683]
-
pe de o parte, și catolicism, pe de altă parte, există deosebiri (a se vedea legăturile indicate în continuare). Vom menționa doar una: ortodocșii consideră că Biserica este formată din mulțimea credincioșilor - mădulare vii - al cărei cap este Iisus Hristos - Mirele. În acest context, Biserica, ca clădire și ca organizare administrativă are un rol subordonat, de a sprijini viața duhovnicească a mulțimii credincioșilor conduse de „Păstorul cel bun”. Conform istoricului Eusebiu, creștinismul ar fi fost adus în Dobrogea chiar de Apostolul
Biserica Ortodoxă () [Corola-website/Science/301429_a_302758]
-
ritualul nunții au dispărut: steagul (brad împodobit cu o năframă cu franjuri și cu panglici de diferite culori) - purtat de un fecior (stegar) pregătit de naș - și mersul terfarilor (mersul cu daruri al socrilor mici, împreună cu rudele lor, la casa mirelui). Nu se mai practică ritualul „Sângeorgiului“. În trecut, în ziua de Sfântul Gheorghe (23 aprilie), după ieșirea de la biserică, un flăcău învelit în ramuri verzi și încadrat de alți doi tineri, băteau la porți și urau de belșug. Gazdele, după ce
Pețelca, Alba () [Corola-website/Science/300264_a_301593]
-
vedere al păstrării peste timp a folclorului autentic. În Șovarna, foarte bine păstrate sunt obiceiurile legate de momentele esențiale din viața omului: nașterea, nunta, moartea. Amintim în acest sens: “punerea ursătorilor” sau “ploconul moșilor”, în legătură cu nașterea; pețitul, logodna, chemarea, bărbieritul mirelui, bradul, schimburile de daruri, ”orația mare”, “orația darurilor”, “iertăciunile”, “cântecele de despărțire”, “dezvelitul miresii” și multe altele, în legătură cu nunta; “cântatul mortului” (jeluirea), Cântecul Zorilor(“Zorile”), Cântecul bradului (“Zorile bradului”), “statul”, toiagul, priveghiul, “podurile”, pomana, ”izvorul”, în legătură cu moartea. De asemenea, foarte
Comuna Șovarna, Mehedinți () [Corola-website/Science/301614_a_302943]
-
în așteptarea primăverii este un obicei legat de învierea timpului anual. La acest ritual participa feciorii și fete care poartă diferite măști, care parodiază în principal nuntă și logodna. Măștile sunt animaliere (urs, lup) și umane (doctor, ghicitor, preot, țigan, mire, mireasa), confecționate după imaginația fiecăruia. Această perioadă de distracții se încheie în așa numita "miercure cenușie", în data de 21 februarie, odată cu intrarea în Postul Paștelui cu organizarea unui Bal de Farsang . Petrecerea de Farsang își are originea într-un
Periș, Mureș () [Corola-website/Science/300590_a_301919]
-
am mai arătat, unul din principalele evenimente din viața omului este căsătoria, care în spațiul rural românesc, prin solemnitatea cununiei și a nunții, primește cea mai mare importanță, imaginea rămânând în amintirea participanților foarte multă vreme. Cei doi protagoniști, adică mirii, se cunosc din sat, din șezătoare, de la muncă sau de la petrecere, feciorul a umblat la fată, la pețit, părinții s-au înțeles, a avut loc o petrecere de logodnă și, la o dată stabilită, are loc nunta. Invitația era făcută în
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
să vă faceți cale, în alte părți, Ci să veniți la un scaun de ședere La un pahar de băutură La mai multă voie bună!”" Chemătorii și chemătoarele aveau calitatea de domnișori și domnișoare de onoare și îi însoțeau pe miri, pe tot parcursul ceremoniei nunții. În dimineața nunții alaiul se formează de la casa mirelui, de unde, în frunte cu un staroste numit colăcar, deoarece poartă un colac și o ploscă cu jinars, pornesc spre casa miresei. La poarta miresei drumul este
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
ședere La un pahar de băutură La mai multă voie bună!”" Chemătorii și chemătoarele aveau calitatea de domnișori și domnișoare de onoare și îi însoțeau pe miri, pe tot parcursul ceremoniei nunții. În dimineața nunții alaiul se formează de la casa mirelui, de unde, în frunte cu un staroste numit colăcar, deoarece poartă un colac și o ploscă cu jinars, pornesc spre casa miresei. La poarta miresei drumul este blocat de alaiul acesteia, condus și el de un staroste. Între cei doi „conducători
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
două ploști cu ginars, după care toți pornesc spre casa miresei. Colăcarii cer apoi mireasa: "„Cu vreo două trei cuvinte Care-n carte nu sunt scrise Dar trebuie aicea zise...”". În acest timp muzicanții cântă și alaiul, în frunte cu mirii, nașii și colăcarul, se îndreaptă spre biserică unde are loc cununia. De obicei, nunta avea loc la casa mirelui unde alaiul, după cununie, era primit cu o chiuitură de soacra mare: "„Bine-mi pare ca-ți vinit Că de mult
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
cuvinte Care-n carte nu sunt scrise Dar trebuie aicea zise...”". În acest timp muzicanții cântă și alaiul, în frunte cu mirii, nașii și colăcarul, se îndreaptă spre biserică unde are loc cununia. De obicei, nunta avea loc la casa mirelui unde alaiul, după cununie, era primit cu o chiuitură de soacra mare: "„Bine-mi pare ca-ți vinit Că de mult v-am tăt dorit”". Mai nou, nunta este făcută la Căminul Cultural. O dată cu alaiul sosea și carul cu zestre
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
chiuie: Din jocurile mai mult jucate la nunți erau: „De-a lungul” și „Învârtita”, jocurile feciorești ca: Sârba, Brâul, Bătrâneasca și Cernuta. După chiuitul găinii starostele adună cinstea, începând de la nași și continuând cu toți mesenii care îi cinstesc pe miri, cu bani sau cu alte daruri, spunând: „De la noi atât, de la Dumnezeu mai mult!”. În același timp închină fiecare un pahar cu mirii, felicitându-i pe aceștia și urându-le ca în versul lui Coșbuc: Și astfel, încă de la petrecerea
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
chiuitul găinii starostele adună cinstea, începând de la nași și continuând cu toți mesenii care îi cinstesc pe miri, cu bani sau cu alte daruri, spunând: „De la noi atât, de la Dumnezeu mai mult!”. În același timp închină fiecare un pahar cu mirii, felicitându-i pe aceștia și urându-le ca în versul lui Coșbuc: Și astfel, încă de la petrecerea de la nuntă se plănuiește următoarea petrecere, cea a botezului, deoarece scopul principal al unirii în dragoste prin căsătorie este procrearea de prunci care
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
din Dieceza de Iași, cum ar fi: Cleja, Faraoani, Galbeni etc., obicei larg răspândit și în spațiul transilvan. După logodnă se alegeau nașii și se fixa data nunții. Nunțile în Somușca aveau loc înainte vreme „în două părți”, atât la mire cât și la mireasă. Înaintea nunții tinerii își alegeau „chemătorii”. Fiecare dintre ei purta semne distinctive, individualizându-se prin floarea de la pălărie și botele înflorate de statura lor. Botele de la mireasă se deosebeau de cele de la mire prin șervetul care
Somușca, Bacău () [Corola-website/Science/300701_a_302030]
-
părți”, atât la mire cât și la mireasă. Înaintea nunții tinerii își alegeau „chemătorii”. Fiecare dintre ei purta semne distinctive, individualizându-se prin floarea de la pălărie și botele înflorate de statura lor. Botele de la mireasă se deosebeau de cele de la mire prin șervetul care era legat în vârful acestora. Floarea de la pălăria chemătorilor era făcută din spice de grâu sau de orz având împletite între ele mărgele, flori mărunte, semănând astfel cu un buchet. Înainte vreme, mirele și mireasa erau îmbrăcați
Somușca, Bacău () [Corola-website/Science/300701_a_302030]
-
deosebeau de cele de la mire prin șervetul care era legat în vârful acestora. Floarea de la pălăria chemătorilor era făcută din spice de grâu sau de orz având împletite între ele mărgele, flori mărunte, semănând astfel cu un buchet. Înainte vreme, mirele și mireasa erau îmbrăcați în costume populare tradiționale, astăzi constatîndu-se preferința către o vestimentație modernă, de oraș, constând din costum bărbătesc la mire și rochie albă de mireasă. Odinioară, straiele pe care le purtau mirele și mireasa erau destinate unei
Somușca, Bacău () [Corola-website/Science/300701_a_302030]
-
sau de orz având împletite între ele mărgele, flori mărunte, semănând astfel cu un buchet. Înainte vreme, mirele și mireasa erau îmbrăcați în costume populare tradiționale, astăzi constatîndu-se preferința către o vestimentație modernă, de oraș, constând din costum bărbătesc la mire și rochie albă de mireasă. Odinioară, straiele pe care le purtau mirele și mireasa erau destinate unei unice folosințe, unei singure ocazii, cea a nunții, fiind special pregătite pentru acest eveniment. După oficierea serviciului religios, alaiul de nuntași se întorcea
Somușca, Bacău () [Corola-website/Science/300701_a_302030]
-
cu un buchet. Înainte vreme, mirele și mireasa erau îmbrăcați în costume populare tradiționale, astăzi constatîndu-se preferința către o vestimentație modernă, de oraș, constând din costum bărbătesc la mire și rochie albă de mireasă. Odinioară, straiele pe care le purtau mirele și mireasa erau destinate unei unice folosințe, unei singure ocazii, cea a nunții, fiind special pregătite pentru acest eveniment. După oficierea serviciului religios, alaiul de nuntași se întorcea acasă, unde li se arunca înaintea mirilor cu apă, vin, grâu, după
Somușca, Bacău () [Corola-website/Science/300701_a_302030]