3,438 matches
-
atunci văzduhul nu agita nicio frunză. Gustul ei era răcoros, nici n-ar fi putut fi altfel pentru cineva ca el, care nu ieșea din casă decât după căderea nopții. Acum o adulmeca, liniștea avea un miros anume, aducând cu mireasma florilor de gutui. Nu poți ști din ce parte vine tăcerea. Uneori se iscă din senin, ca o adiere. Alteori crește din crăpăturile pământului sau coboară, ca o funie uleioasă, din cer. Unii se tem când e prea multă tăcere
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Coltuc o privi cu o bucurie de dincolo de orice înțelegere. Ea scotoci în geantă, scoase o portocală mare, ca un glob luminos, și i-o întinse. Apoi, pricepând, i-o puse în tolbă, îl mângâie cu mănușa ce răspândea o mireasmă de izmă spălată de ploaie și se depărtă. Nu era singură, o aștepta cineva, Coltuc nu avea ochi să vadă dacă e bărbat sau femeie. Ea spuse ceva celeilalte persoane, apoi se întoarse și îi făcu semn cu mâna. Coltuc
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
primise încă, întindea brațele, cu palmele larg desfăcute. Pentru Coltuc, rămas într-o parte și simțind în gură gust de pământ amestecat cu sângele buzelor strivite de blacheurile bocancilor, lumea se străduia să se întregească. Aerul se umplu de o mireasmă vie, pe care flăcăul o recunoscu imediat. O mână moale îl prinse de umăr și îl întoarse cu fața în sus. Ea îi culese cu băgare de seamă câteva fire de iarbă uscată de pe obraz și-i scutură părul de
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
convinsese că alegerea fusese cât se poate de nimerită, dat fiind că limbile înțepenite ale cadranului arătau ceasurile nouă. Apoi venea Iadeș, ținând o farfurie de tablă pe care fumegau doi tăciuni stropiți cu țuică, ai căror aburi răspândeau o mireasmă îmbietoare. Urmau Isaia și, în spate, restul credincioșilor. Marchiza își trase fusta cât putu peste genunchi și găsi un petic de dantelă îngălbenită pe care și-o puse pe cap, în chip de mironosiță. Să cântăm ! îi îndemnă Isaia. — Sik
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
era în permanență tuns, era exclus să-i poată cineva zări măcar întîmplător fire de păr crescute mai lung la ceafă sau la urechi. Fără să folosească vreun parfum violent de uz feminin, Pomponescu își avea hainele impregnate cu o mireasmă discretă, cu nuanță de ambră și de garoafă. La piept, o batistă albă, imaculată era nelipsită. Aceeași preocupare de a-și ascunde procesul de involuție se constata și la madam Valsamaky-Farfara, care lupta dramatic cu o îmbătrînire accelerată. Deși părul
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Andrei mănâncă vreo zece, eu vreo șase-șapte.) Ne mutăm apoi în living, unde se începe cu sărmăluțe în foi de viță, sărmăluțe în foi de varză și mămăliguță. Urmează limbă cu sos de măsline. Apoi costițe de porc cu "cinci miresme" și orez cantonez. Vinurile inaugurale sânt din 1950 (!), apoi ne repliem pe Vinul Cavalerului. Desertul e în două trepte: găluști (nespus de pufoase) cu prune și apoi înghețată. Pe parcurs, Catrinel, Andrei și cu mine gemem și ne îndopăm cu
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
să fie împreună Mai întâi, după ce-i tăiată, iarba miroase a iarbă Și atunci se știe că viața-i spartă Numai morții miros așa cum ar trebui să fie la toți dacă se putea să trebuiască Dacă totul înflorește Atunci orice mireasmă e o minciună Putoarea este adevăratul secret Un om pute până-n străfundul propriului Om Până când totul e gata Îți muți fața Și o pui în locul omului Până când e fața întregului loc de împuțiciune Asta-i istoria cea mai adâncă a
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
gândesc că din noul și din noul trebuie pur și simplu să existe. O să aparțin spumei de ras. Lamele sunt forme ale uitării, care taie numai ceea ce este adevărat. Poate că cineva confundă apa de ras cu un șnaps și mireasma atinge propria lui față. EA: E luminos pentru că este rece. Realiatea are o formă rece. Din nefericire nu exiști. E numai un zgomot, care este intimidat de propriul auz că trebuie să aibă o identitate. Un ton depărtat, prietene, asta
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
solide (B) și ține astfel de elementul primordial pământ; simțul gustului informează despre gustul alimentelor prin mijlocirea apei; aerul, pus În mișcare de o lovitură, devine pentru auz voce și zgomot. Mai rămân două simțuri. Simțul mirosului, ce ține de miresme care, la rândul lor, nu sunt altceva decât exalații produse de căldură, este deci În relație cu focul. În sfârșit, rămâne vederea, Înzestrată cu o strălucire care se află În legătură cu eterul și cu lumina și care, combinată cu toate aceste
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
care nu-l bea decât o dată pe lună. A Învățat să vorbească nenumărate limbi. Cu mine s-a Întreținut În permanență Într-un dialect doric, folosit În poezie 3. Atunci când vorbește, locul În care se află se impregnează de o mireasmă Încântătoare emanată de gura sa. Este În permanență preocupat de tot felul de studii și de cercetări, pe lângă divinație. Cât privește mantica, este inspirat Într-o singură zi a anului, când se duce pe malul mării pentru a face profeții
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
scurgerea timpului. Trece prin perioade de slăbire, urmate de revigorare. Dovada pe care mă bizui are ca martori numeroși străini, la care se adaugă toți slujitorii Sanctuarului. Lăcașul În care sunt așezați cei care consultă Zeul se umple de o mireasmă plăcută și de un suflu agreabil, Însă nu prea des și nu În chip regulat. Aceste exalații, comparabile cu cele mai delicate și mai prețioase parfumuri, se ridică din locul sacru Întocmai ca dintr-un izvor care se revarsă din
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
nici cu DNA, nici prin liste de semnături. Bag seama că poate și domnul Grigurcu se simte nedreptățit că stă la Târgu Jiu. Ce poate fi mai frumos decât să stai și să scrii în orașul operelor lui Brâncuși, în mireasma inegalabilă a luncii Jiului după care eu tânjesc tot anul? Sper însă din toată inima că mă înșel, că nu se simte așa. Probabil alții se simt nedreptățiți că stau la București și nu la Paris, iar cei care stau
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
salvie, de cimbrilor de câmp și fructe de ienupăr, Într-un litru de oțet. Presopunctură Se masează energic, timp de 5-10 minute, următoarele puncte: Fundul văii, care se află la Întâlnirea ce unește oasele degetului arătător cu degetul mare. Întâlnirea miresmelor, care se află la baza orificiilor nazale. Mlaștina vânturilor, care se află pe ceafă, pe linia orizontală ce trece pe sub protuberanțele occipitale. Masarea punctelor respective se face prin stimulare, În sensul Înșurubării unui șurub. FEBRA Infuzie cu iarbă moale, 2
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
Mi-ești atât de dragă și atât de aproape ! Sunt, oare, un câștigător dacă am răsădit tot sufletul și toate gândurile mele posibile în locul celui al tău pe care-l port mereu ca pe o grădină dumnezeiască de flori și miresme ? Mereu încerc sa-ți spun că ți-am dat absolut tot sufletul meu, toată simțirea mea dulce pentru o ființă și cred că le port cu toată grija pe ambele care se zvârcolesc la lumina soarelui și se zbat alintat
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
care mă cheamă cu-atât de seducătoare tandrețe. În sfârșit, iluzia și-a slăbit strânsoarea. Umblând de colo-colo prin crâng, am descoperit câteva terebinți arbuști-coniferi cu scoarța crăpată din cauza căldurii și picurând un fel de rășină chihlimbarie a cărei puternică mireasmă cuprindea toate diminețile de luni ale copilăriei mele"359. Tabloul are în mare aceleași coordonate ca și celebra secvență a madelenei din À la recherche du temps perdu: figura în același timp protectoare și gingașă a mamei, invocată pentru că îi
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Villa Opicina, după o noapte de drum. Peisajul s-a schimbat rapid și am trecut de la un peisaj continental la unul mediteranean. Din compartimentul nostru puteam vedea cum calea ferată coboară în cerc spre golful Trieste în timp ce eram înconjurați de miresme de pin, ierburi sălbatice și fructe citrice. Imaginea pe care o vedeam de la înălțime, Trieste, și marea care se desena într-un semicerc pietros acoperit de vegetație costieră a fost extraordinară. Înainte de a ajunge la destinație, trenul s-a oprit
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
natale", unde retrăiește senzația ieșirii din timp și din sine, stimulat de "aspectul imutabil" al locurilor și de "fibrele încă vii ale vieții de odinioară". Memoria afectivă (și, o dată cu ea, imaginația creatoare) nu se declanșează, deci, pe neașteptate, sub imperiul "miresmelor" inefabile de altădată. Procesul reamintirii lasă aici mai curând impresia unui act reflex, determinat de contactul cu un spațiu familiar, cunoscut încă din copilărie și desenat pe ecranul memoriei prin însăși fatalitatea biologică ce leagă pe indivizi într-o comunitate
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
slăbiciunea lui (de... Boubouroche), Bizu se dovedește a fi un adorator rafinat al femeii, un devot al preludiului prelungit, care știe să se bucure din plin de toate mărunțișurile ritualului erotic: glasul iubitei la telefon, fotografiile, scrisorile cu caligrafia și mireasma lor parfumată, zâmbetul și privirea, căldura ori răceala mâinii, atingerea involuntară a unor piese de vestimentație feminină (găsind mantoul Dianei atârnat peste paltonul său, Bizu simți "o voluptate nouă", fetișistă, de mare intensitate, care-i oprește inima în loc) în fine
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
într-o semiobscuritate odihnitoare, descoperind parcă la întâmplare obiecte care cine știe la ce-or fi folosit sau numai puse așa de decor, obiecte care luceau stins, discret, complice. Trecuse pe lângă fată fără să o privească, simțind pentru o clipă mireasma părului ei ca o adiere a ierburilor de vară și undeva în ființa lui clipi ceva mărunțel ca o zbatere involuntară pe care șio înăbuși repede. Se lăsă pe scaunul făcut de cine știe ce tâmplari din vechime a căror
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
să uit de tristețe, îmi alungi gândurile negre, mă faci să uit de nostalgia iernii. îmi aduci soare și lumnă numai tu primăvară, mîndră împărăteasă, tânără mireasă, cu puterile-ți Dumnezeiești, pe pământ tu faci miracole. Cu ale tale dulci miresme, trezești la viață mugurii pe ramuri, iarba pe câmpii și pe dealuri, toate florile începând cu gingașii ghiocei, apoi viorele, brebenei, toporași și câte și mai câte minunate flori pe care le așterni ca pe un covor multicolor ce îmbie
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
ba chip de om, ba... și ce nici prin minte nu-ți tună. Iar noi, totdeauna, cu multă băgare de seamă le-am strâns...(...) în afară de oameni localnici, poftit-au și mulți de pe alte meleaguri să vadă, să guste, să simtă mireasma de-a pururi curată a lumilor câte, pășind cătinel prin epoci măsurate cu hăuri, au tot bătucit cărărui pentru noi ”, spun soții Buraga, în ,,Dăinuiri dăneștne“.
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
Dumnezeu-Tatăl, provine și iese din ea, având prin fire toate ale ei în Sine însuși 79. Căci nu este prin împărtășire, nici prin simpla relație, nici ca altul decât ființa lui Dumnezeu-Tatăl, deoarece aparține ei80. Să luăm o pildă, buna mireasmă, luând din florile binemirositoare lucrarea ființială și naturală a însușirilor acelora, sau calitatea acelora, aduce celor din afară cunoștința lor, pătrunzând în organul trupului care percepe mirosul, și, deși pare, cât privește rațiunea lor, să fie alta decât firea ce
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
o mare bogăție interpersonală; tocmai în neieșirea Persoanelor din relațiile dintre ele stă unitatea ei. (n. s. 1818, p. 967) 95 cauza ei și extind judecata asupra ei spre soarele din care este aceea și precum cel ce disprețuiește buna mireasmă a florilor extinde împuținarea spre florile din care se răspândește aceea, la fel socotesc că se întâmplă și cu Unul-Născut și cu Cel care L-a născut. Căci cei ce osândesc ceva apărut din altceva nu pot să laude pe
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
eternitate / Îmi este dată pe cât pot iubi" (Lucrarea iubirii). Privirea se multă lin de la Voroneț la un Schit brâncovenesc, de la Mater Dolorosa la Agapia; elemente de poliptic sacru trimit spre îngeri, spre lumină și paradis; li se alătură imnuri cu miresme de altar: Pruncul, Har, Extază, Metanoia, Chenoză, Toaca, Miezonoptica, Prodrom, Sobor și celelalte, mărturisiri ale unui devot fervent în prelungirea lui Voiculescu și Crainic. Limbajul pletoric, improvizațiile cu mult déjà vu, un schematism fără frână trădează oboseala. Dacă Imnele, în
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
acționează însă o feminitate de penumbre, vibrația frustă în fața lucrurilor, un "nu știu ce" șăgalnic dând culoare substantivelor și verbelor. Toate simțurile colaborează intensiv, făcând ca vizualitatea (generatoare de miraje), auzul (captând chemări de dincolo de discursiv), senzațiile odorifere, tactile și termice (vizând miresmele, "obrazul gutuilor", zăpezile) să sugereze sensuri neașteptate. Un "cer firebinte", estival, "începe din creștetul spicelor"; "Măduva surâsului mi-e caldă"; "E-n aer miros de dragoste viu, / Și toți trecătorii adulmecă ploaia să-i simtă mirosul". Tușe argintii, solare, ademenitoare
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]