6,060 matches
-
moartea sa, ceea ce este o imagine metafizica referitoare la misterul morții. Cu toate acestea, judecata de după moartea trupului, oricît de fictivă ar fi ea, vizează conduita etică din timpul vieții efemere: viața sau moartea elanului animant. Mai mult, potrivit tuturor mitologiilor, divinitatea supraveghează și îl judecă pe om pe tot parcursul vieții lui pînă la cele mai mici activități. Gama simbolului "Dumnezeului-Judecător" merge de la simbolistica cu sens pur metafizic referitoare la misterul vieții și morții pînă la o simbolizare cu semnificație
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
misterul supraconștiinței umane, sursă atît a simbolurilor metafizice, cît și a simbolizării etice condensate în imaginea "Dumnezeului-Judecător". 1.Simbolul"Dumnezeului-Judecător" 1) SIMBOLUL "JUSTIȚIEI TRANSCENDENTE" ȘI REALITATEA JUSTIȚIEI IMANENTE Justiția imanentă reprezintă adevărul etern al miturilor. Semnificația cea mai profundă a mitologiilor tuturor popoarelor și a întregii simbolistici metafizice și etice este faptul că judecata numită simbolic "veșnică" este imanentă vieții psihice deliberante și țelului ei, eliberarea. Răsplata și pedeapsa sînt asumate pe parcursul vieții temporale, deși această justiție temporală nu poate fi
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
Diversitatea elanurilor individuale aparține misterului animării. Oricare ar fi gradul de intensitate al elanului ani-mant, etalarea și nimicirea lui sunt indiciul valorii sau a nonvalorii esențiale a individului. Atunci cînd se încheie, această întreagă viață este cea care, conform simbolizării mitologiilor tuturor popoarelor, va fi "judecată" după responsabilitatea ei față de mistere. Potrivit imaginii metafizice a justiției de după moarte, intenționalitatea misterios animantă care a intrat în apariție și a dispărut în chip misterios, lăsînd trupul neînsuflețit este personificată simbolic de "sufletul nemuritor
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
mod misterios singuri, îi fața vieții și a legii ei. 2. Justiția imanentă și injustiția imanentă 1) JUSTIȚIA IMANENTĂ ȘI SANCTIFICAREA Sanctificarea este un mit în măsura în care este legat prin simbolismul "Fiului unic al lui Dumnezeu" de tema centrală a tuturor mitologiilor simbolul "Divinității". Sub acest aspect simbolic, a fost analizată sanctificarea pînă acum în acest studiu. Este important să reluăm analiza sanctificării, deoarece, ca fenomen real, ea reprezintă gradul cel mai înalt, exemplificarea imanenței justiției. Pentru ca proiecția simbolică în lumea de
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
ar fi trăit niciodată și dacă viața lui ar fi fost deci simbolică, asemeni celei a atîtor alți eroi mitici, nu este mai puțin adevărat că simbolismul mitic atinge punctul sau culminant în textele biblice, care condensează sensul comun tuturor mitologiilor în legile justiției esențiale: armonia și bucuria ei, reprezentate de Dumnezeul unic, și dizarmonia și consecințele ei nefaste, reprezentate de ispititorul Satan. Chiar dacă sanctificarea este un eveniment trăit cu adevărat sau pur simbol, trebuie totuși să-i înțelegem deschiderea semnificativă
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
de fiecare asupra tuturor celorlalți duce la crearea cercului vicios al plîngerilor generalizate față de lume și de viață. Greșeală comună pe care fiecare ar trebui să o combată în el însuși cu ajutorul elanului său, adică a adevărului preștiințific comun tuturor mitologiilor. Sanctificarea este simbol mitic (Cristos) și în același timp realitate trăită (Iisus). Mitul încarnării spiritului își dezvăluie sensul la nivelul vieții reale a omului Iisus. Omul se sanctifică grație propriului său elan animant, propriei sale dorințe esențiale și pentru propriul
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
angoaselor, a dorințelor și a obsesiilor privind restabilirea justiției prin agresiune nu constituie idealul pe care pretind ele că îl reprezintă. Idealul este depășirea necesităților istorice atunci cînd acestea sînt fals motivate. Idealul acesta istoric este adevărul etern, tema tuturor mitologiilor și a luptelor lor eroice. Idealul este reprezentat în cel mai înalt grad de soarta eroilor evangheliilor, care sărmani nenorociți demni de milă, după părerea lumii, fără să fie ajutați de un dumnezeu real sau de oricine altcineva, neînțeleși de
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
în cele din urmă explozie sub forma unor simptome psihopatice, care exprimă simbolic cînd dorințele refulate, cînd prea bunele intenții de purificare. Infernul nervozității este culpabilitatea refulată transformată subconștient în tortura remușcărilor sterile: focul veșnic al Infernului biblic și Infernurile mitologiei grecești Eriniile, simbolul culpabilității refulate. În caz de banalizare, exaltarea imaginativă simbolizată de Satan nu este însă contracarată de intențiile prea bune, rămășiță pervertită a elanului supraconștient. Falsa justificare vanitoasă asigură imperios refularea, "autoritatea lui Satan", distrugînd rînd pe rînd
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
a devierilor, care se caracterizează toate printr-un grad mai mult sau mai puțin intens de nervozitate și de banalizare. Legătura aceasta esențială nu este totuși conștientă, ci mai mult decît conștientă: supraconștientă. Sensul ascuns al preștiinței psihologice a tuturor mitologiilor este stabilirea acestei legături motivante cu ajutorul simbolurilor "divinitate și fii ai divinităților". Este sarcina științei psihologice să stabilească legătura aceasta, dar de data aceasta nu simbolic, ci conștient; este vorba, așa cum s-a și făcut, despre explicitarea mitului și de
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
caracteristică a introspecției morbide. În lupta eului esențial și a dorinței sale esențiale de eliberare de resentimente prin dragostea de sine sînt incluse toate problemele deliberării introspective și ale conflictului său dintre motivele sănătoase și cele nesănătoase, temă a tuturor mitologiilor. Toate problemele deliberării intime simbolizate de luptele mitice sînt incluse în problema esențială a vieții: dragostea. Vanitatea este excesul de amor propriu, opus tuturor formelor de dragoste autentică: dragostea de adevăr în general, dragostea de adevărul referitor la sine și
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
metodic pe autoexperiment, singura metodă valabilă pentru studierea funcționării intime motivante, studiu care duce infailibil la emoția resimțită în fața imanenței misterului legii etice și al scării valorilor, care implică imanența justiției și a responsabilității esențiale, tema preștiinței psihologice a tuturor mitologiilor. Aceasta constituie punctul de unire dintre religiozitate și psihologia motivelor, joncțiunea dintre idealul eliberării morale și cel al libertății spiritului: clarviziunea obiectivă, idealul tuturor științelor. Libertatea spiritului și eliberarea morală se condiționează, se completează și se sprijină reciproc, constituind un
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
ar fi așa, care este cauza faptului că hazardul există? De ce tot ce există există? Punînd în sfîrșit întrebarea cea mai firească, științele vieții vor face descoperirea cea mai evidentă; atît de evidentă încît ea a existat preștiințific dintotdeauna în mitologiile tuturor popoarelor. Sensul și valoarea vieții sînt imanente existenței temporale manifest și totodată misterios. Spiritul uman trebuie să studieze toate modurile și toate modificările existenței nu numai extinderea obiectelor spațale, ci și intenția motivațiilor psihice ca să descopere imanența valorilor etice
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
Studierea funcționării psihice și a instanțelor ei conștiente și extraconștiente îi oferă prilejul de a clarifica sensul ascuns, dar precis al miturilor, al viselor nocturne și al simptomelor psihopatice. În prefața sa la Symbolime dans la mythologie grecque (Simbolism în mitologia greacă, Payot. 1954), Gaston Bachelard recunoaște aportul decisiv al lui Paul Diel la înțelegerea limbajului simbolic și subliniază consecințele acestui fapt: "Mergînd pe urmele lui Paul Diel în minuțioasele și profundele lui transpuneri psihologice, vom înțelege că mitul acoperă toată
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
Symbolisme dans la Mythologie grecque, prima ediție, capitolul "Les Mystères d'Eleusis", Payot, 1954 29 Ceremonie specifică Bisericii Catolice destinată confirmării creștinului în grația botezului N.t. 30 Destinul uman reprezentat simbolic de divinitățile trinitare se află și în Teogonia mitologiei grecești: Haosul, simbol al misterului; Uranus, Dumnezeul creator; fiul său, Cronos (timpul) care reprezintă regnul animal, viața preconștientă; Zeus, fiul lui Cronos, simbol al legii care guvernează destinul uman. (Vezi Le Symbolisme dans la Mythologie grecque, capitolul "Teogonia", Payot, edita
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
pro-iectează economiștilor cîmpul lor viitor de investigație. Descriind relațiile dintre indivizi izolați dar raționali și urmărind scopuri personale, statul de natură hobbesiană se prezintă drept metafora centrală a viitoarei gîndiri eco-nomice. Robinson Crusoe avea să devină un personaj cheie al mitologiei economicului. Dar Hobbes nu este singurul reprezentant al contractualismului. John Locke merită cu prisosință să-i fie asociat, chiar dacă abordarea sa este oarecum diferită. Spre deosebire de Hobbes, Locke nu consideră rațiunea umană ca punct de plecare, cel puțin nu în sens
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
său, ia naștere un al doilea "personaj": inconștientul. Dar, cât de productiv se dovedește complexul oedipian în cărțile și amănuntele biografice ale lui Camil Petrescu? La prima vedere, răspunsul e mai degrabă dezamăgitor. Simpla constatare ca asemenea nefericitului rege, din mitologia greacă, și scriitorul român are un statut de copil orfan și, ulterior, înfiat, o considerăm restrictivă. Întreaga operă se situează, mai curând, la antipodul mitului, pentru că o constantă a personajelor rezidă în privirea lor pătrunzătoare, capabilă să surprindă cele mai
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
antropologul francez mitocritică: "În sfârșit, într-o a treia parte, voi arăta că psihocritica cere o amplificare ultimă ce regăsește textul operei ca pe un univers ordonator de valori "numinoase" și, prin aceasta, ordonat față de marile mituri pasibile de o mitologie, întemeind o "mitocritică"."73 Cum poate fi însă, definit, numinosul? Este un termen utilizat pentru componentele iraționale ale sacralității din care se exclude conținutul moral sau, conform lui Rudolf Otto, "sacrul minus elementul lui moral."74 Aprofundând noțiunea, Jung conchide
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
calitatea numinoasă" și, din acest considerent, sunt zdruncinate din temelii convingerile ortodoxe ale poetului. Numinozitatea textului, imbricată peste deziluziile iubirii, îl împing inevitabil spre suicid. În fine, dacă potrivit lui Durand, numinozitatea relevă atributul unei opere de a recupera o întreagă mitologie (și, deopotrivă, universaliile culturale), atunci ne explicăm mai ușor de ce scrierile lui Camil Petrescu se pretează la comparații cu textele altor scriitori, fie ei autohtoni sau europeni. Originile numinosului se găsesc tot în categoria Sinelui. Lucru explicabil, de altfel, fiindcă
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
face pe Maria Vodă Căpușan să se gândească la Ochiul lui Siva și în contextul romanului european, la un alt parvenit Rastignac: ("Inedită formulare a unui topos, descins poate din străvechea privire divină ce pătrunde pretutindeni, prezentă în mai toate mitologiile lumii, cel de-al treilea ochi al lui Siva, ochiul înțelepciunii la budiști, ce atinge perfecțiunea prin clarviziune, sau privirea ce urmărește pretutindeni vina lui Cain. În veacurile moderne ea devine atribut al unui personaj situat la o înălțime privilegiată
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
pe autor) văd în aviator pe exponentul propriilor vise de putere și probitate morală: Pentru conștiința colectivă, aviatorul Mermoz sau Guynemer e un "arhanghel" înzestrat cu puteri la fel de naturale ca șamanul siberian. Ar fi interesant de întreprins un studiu asupra mitologiei aeronautice care se dezvoltă în societățile industrializate: zborul cu pânze, aero-modelajul, parașutismul par să exprime într-adevăr defularea unui vechi vis de putere și puritate."101 (s. n.) O puritate care la Fred Vasilescu merge până la extrem, una din revendicările sale
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
de impresie, încât nici nu se gândește să păstreze visul pentru sine, simte nevoia să îl povestească, plecând de la presupunerea corectă din punct de vedere psihologic, că el este relevant pentru toți."105 Visul ofidian necesită o atenție specială. În mitologia popoarelor, șarpele și calul sunt animalele cele mai des invocate, le întâlnim pe o arie geografică extrem de extinsă și explicația constă în aceea că primele forme de civilizație economică au fost agricultura și păstoritul. Dicționarele de simboluri, ca și tratatele
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
Bachelard, G., Apa și visele, Editura Univers, București, 1997; 7. Bachelard, G., Pământul și reveriile odihnei, Editura Univers, București, 1999; 8. Bachelard, G., Psihanaliza focului, Editura Univers, București, 1989; 9. Baltruisaitis, J., Anamorfoze, Editura Meridiane, București, 1975; 10. Bataglia, S., Mitologia personajului, Editura Univers, București, 1976; 11. Blaga, L., Trilogia culturii, în Opere, vol. al IX-lea, Editura Minerva, București, 1985; 12. Bot, I., Mihai Eminescu, poet național, în România literară, nr. 22/an XXXIII/2000; 13. Buffiere, F., Miturile lui
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
p. 20 156 Mircea Eliade, Aspecte ale mitului, ediția citată, p. 98; relevantă este, de asemenea, distincția violență vs. sacru vezi: G. Girard, La Violence et le Sacré, Grasset, Paris, 1978: autorul demonstrează, făcând apel la cercetări antropologice și la mitologia greacă, că "Violența constituie inima adevărată și sufletul secret al sacrului" (p. 52), religiile urmărind oprirea marilor violențe (calamități, războaie etc.) tot prin violență sacrificiul ritual. 157 D. Stăniloaie, Iisus Hristos sau restaurarea Omului, Editura Omniscop, București, 1993, p. 101
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
nu produc, în condiții normale, dizabilități care să împiedice o viață normală 73. Preocuparea pentru modul cum reacționează individul om (lipsit de unul sau mai multe simțuri) nu sunt noi. Și sentimentul de compasiune și ajutorare vine de demult. În mitologie, cunoaștem zei specializați în ocrotirea anumitor bolnavi și deficienți, în religie au fost adorați sfinți care puteau readuce speranțele orbilor, ale surdomuților, ale schilozilor etc., iar numeroase ordine monahale, precum și călugări acționând în mod individual, și-au dedicat viața unor
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
fie preocupați de adolescentul modern, prezentând prin portretisticile psihice sondate un aspect important și anume diversitatea foarte mare a tipologiilor adolescenților. St. Hall a considerat că adolescentul trăiește intens cel putin 12 contradicții după iesirea din starea de copil supus mitologiei psihologice. Enumerăm câteva dintre ele: conflictul dintre dorința de independență și aceea de dependență, conflictul dintre starea de implicație socială În responsabilități ( ca aceea de activitați școlareă și starea de delăsare, conflictul dintre atenție și bunavoință față de cei din jur
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]