3,463 matches
-
mulți pot să aibă idei bune. Problema nu este ce idei ai, ci cine poate să le realizeze. Și de realizat, această idee a Alianței a fost realizată de Traian Băsescu și de Theodor Stolojan. R.T. Înseamnă că pe asta mizați acum, ca unitatea dreptei să fie realizată tot de Stolojan? V.S. Vă răspund și la întrebarea asta. Mai întâi, în momentul în care s-a făcut Alianța, s-a creat șansa răsturnării PSD de la guvernare. Dacă această idee a răsturnat
Istorie recentă 100% by Robert Turcescu/Valeriu Stoica () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1377_a_2886]
-
a PNL încearcă să iasă de aici, să fugă. R.T. Am înțeles. V.S. Or noi dorim să nu se fugă de aici, pentru că, dacă PNL iese din această unitate, s-ar putea să aibă o soartă tristă. R.T. Deci dumneavoastră mizați pe faptul că, în cele din urmă, eventual, grupul oligarhic din PNL o să devină o minoritate, iese cumva din PNL, Stolojan și cu Stoica recuperează PNL-ul, refac povestea Alianței împreună cu Traian Băsescu și Partidul Democrat. V.S. Da, da, da
Istorie recentă 100% by Robert Turcescu/Valeriu Stoica () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1377_a_2886]
-
atunci „unificarea dreptei“ și ea nu s-a produs nici până azi. Eu joc rolul scepticului în acest dialog și cred că vor mai trece, probabil, cel puțin alți șase ani până să se întâmple „minunea“. Vă asumați postura optimistului? Mizați pe un termen mai scurt? V.S. Nu sunt de acord cu dumneavoastră când afirmați că unificarea dreptei nu s-a produs nici până azi. Forțele politice care și-au asumat o identitate de dreapta nu numai în România, ci și
Istorie recentă 100% by Robert Turcescu/Valeriu Stoica () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1377_a_2886]
-
pe deplin, deoarece nu explică întreaga cazuistică și toate detaliile acesteia. Capitolul IV CONDENSAREA CA MECANISM DE MODIFICARE SEMANTICĂ Mai mulți cercetători care s-au referit la fenomenul pe care îl studiem au scos în relief latura semantică a acestuia, mizând pe faptul că elementul constituent care se menține în urma condensării are o altă semnificație decât cea inițială. Avem a face, în opinia acestor lingviști, cu unul dintre mecanismele de modificare a sensului cuvintelor, eventual accentuată prin faptul că unele dintre
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
cu elevii, asumându-și singur responsabilitatea pentru deciziile privitoare la clasă ca întreg, la fiecare elev în parte. Elevii sunt supuși unui control strict, impus rapid și brutal, având drept suport frica. Profesorul poate recurge la umilirea elevului în fața clasei, mizând pe efectul de undă, în ideea că îi va determina și pe ceilalți elevi la o ascultare necondiționată. Efectele stilului autoritar sunt și ele subliniate de către Kenneth Moore: Cercetările [...] sugerează că acest stil de conducere are adesea ca rezultat o
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
AGRESIVITATEA UMANĂ ÎNNĂSCUTĂ. Chiar dacă destui reprezentanți ai domeniului științelor socio-umane neagă încă existența ei, noi considerăm că ea trebuie luată în considerare. Se preferă ipoteza rolului hotărâtor al mediului social în provocarea și potențarea agresivității umane, deoarece adepții acestei teorii mizează pe educație, uitând însă că fondul genetic al individului îl pregătește pe acesta pentru competiție în lupta pentru supremație. Irenäus Eibl-Eibesfeldt consideră că a recunoaște inerența agresivității umane în raport cu individul nu înseamnă și a accepta ineducabilitatea acesteia. Pe de altă
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
cazul elevilor cooperanți este mustrarea verbală; profesorul îl mustră pe elev, acesta acceptă mustrarea și problema se încheie atunci și acolo. Motivul pentru care mustrarea verbală este atât de eficientă îl reprezintă faptul că elevul are nevoie de aprobarea adultului; mizând pe faptul că primește deja o atenție adecvată din partea acestuia, el cere acum ca atenția să fie aprobatoare; acest lucru este legat probabil de nevoia lui de afiliere, la care se adaugă aceea de respect de sine180. Elevii se simt
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
atractivă”, care vrea mai mult decât poate duce deoarece i s-a indus ideea că discursul bine ticluit, ceva mai bun decât cel al corifeilor limbajului de lemn, poate agonisi adeziune și simpatii. Veșnic absent de la ore, de aceea ”chiulangiu”, mizează pe trecerea pe care o au ”băieții buni, săraci și frumușei”, dar și pe impactul discursurilor rotunde, netede, rostite într-o limbă română alertă, curată, care place auditoriului. Până la un punct. Tipul e doar... VORBĂ. Adevărul rostirilor sale este în
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
proiect al angajării de sine și sfârșește prin a prelua condiționalul (fie că el e de natură fundamentală sau de expresie aptitudinală) într-o dinamică a cunoașterii care îl valorifică, oferindu-i oportunități integrative și spațiu de desfășurare. De aceea, miza oricărei formări este posibilitatea intervenției conștiente asupra aluatului individual și orice model educativ invită la exersarea înstăpânirii de factură cognitivă pe sine însuși. O filosofie a devenirii ascendente a ființei umane aruncă în joc facultatea mediatoare între o instanță emitentă
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
automată. În replică, o prea liberă repliere pe sine, care ar progresa actul reprezentării până la abuz auto-analitic și modelator, este benefic îngrădită de un set de însușiri cu funcție daimonică, al căror ecou limitativ reverberează până la granițele cuprinderii conștiente. Educația mizează în parte pe aportul conștiinței de sine, iar aceasta din urmă poate fi expresia sugestivă a desăvârșirii ei (în manierism și în metodă integrativă). Așadar, reflexivitatea este o parte a educației progresive (cea care susține dezvoltarea abilităților autonomiei); ea dublează
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
și modifică această interioritate după necesități pragmatice, în măsura în care își modelează personalitatea astfel încât ea să facă față exigențelor situaționale practice. Orice competență este construită după calapodul potențialelor ei aplicări și presupune o corectă orientare a elementului teoretic în funcție de omologul său operațional, mizând pe o descifrare anticipată a etapelor de act traductibilă în canon aptitudinal. O primă etapă de construcție este chemată să rezume condițional și metodologic succesiunea procedurală care va fi specifică apoi derulării actului. Această remodelare îl determină pe subiectul actant
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
guvernează tot ce înseamnă înțelegere inteligentă a datului vital. Stăpânirea unui limbaj al interiorității, stăpânirea de sine ca summum voluntar al tuturor actelor noetice reflexive și validarea permanentă prin intermediul alterului asemănător sunt arme ale conștiinței în lupta unei vieți care mizează pe progres și pe diversitate interindividuală. Experiența înțelepciunii prilejuită de confruntarea cu sine însuși poate fi de neînlocuit în momente în care provocările existențiale impun decizie rapidă sau reclamă responsabilitate. Atingerea optimului individual strânge laolaltă factori de autocunoaștere pe care
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
să le dăm ceea ce merită. Nu cu multă vreme în urmă, în cadrul unui seminar la Facultatea de Litere din Cluj-Napoca am analizat piesa Ploșnița de Maiakovski. Numisem ca moderatoare a seminarului o studentă inteligentă și serioasă, pe a cărei prestație mizam. Or, în primele zece minute am rămas stupefiată când respectiva studentă a început să laude așa-numitele virtuți ale comunismului: egalitatea între oameni, accesul săracilor la progres, remunerarea după muncă, spații de muncă și de locuit asigurate de stat etc.
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
m-a stimulat și ea în sensul asimilării unei noi paradigme culturale. Recapitulând deci: viabilitatea unor modele depinde nu doar de corpusurile de idei pe care le reprezintă, ci și de structura interioară a receptorilor, a celor asupra cărora se mizează ca impact prin modelul respectiv. * * * Ca infrastructură intelectuală, nici o carte nu m-a ajutat atât de mult să mă dezvolt, în adolescență și în prima mea tinerețe, precum Structurile antropologice ale imaginarului de Gilbert Durand și, apoi, Structura liricii moderne
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
un model după care să se desfășoare privatizarea). Coerența și promptitudinea documentului făceau din el un program concret pentru noua societate românească. Proclamația avea, în mod firesc și previzibil, și un caracter justițiar, însă doar în sens normativ; nu se miza în nici un caz pe „țapi ispășitori”, ci doar pe un stâlp simbolic al infamiei. George Șerban (dar și alții) introduce o nuanță esențială în definiția Proclamației de la Timișoara și, implicit, a revoluției din decembrie 1989 (atât cât a fost ea
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
ortodocși sunt și ei oameni supuși greșelilor, cu defecte, slăbiciuni, ambiguități, poate chiar ipocrizii - fapt nu neapărat inedit și ieșit din comun pentru carnavalul decăzut al României (fie ea comunistă sau postcomunistă). Tensionați din pricina imaginii șifonate a BOR, ierarhii au mizat cu chiu, cu vai pe un armistițiu: se cuvine subliniat însă că nu eventuala nemulțumire ori dezamăgire a credincioșilor a catalizat armistițiul cu pricina, ci tocmai dorința de a sublima imaginea ofilită și coclită a instituției Bisericii, în urma scandalului declanșat
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
dar o minimă implicare în sancționarea comunismului, moral vorbind, de la nivelul celei mai înalte funcții în stat, nu i-ar prisosi ca imagine, ci l-ar propulsa, cred, și mai tare. Fie președintele Băsescu nu știe acest lucru, fie nu mizează pe un câștig de imagine în cazul în care ar sancționa, fie și numai simbolic sau metaforic, comunismul. Lacrimile sale în legătură cu Holocaustul dovedesc, însă, fie că președintele Băsescu nu este insensibil la suferință și oroare (și la memorie, implicit), fie
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
decât moral, oprobriul public și propria lor conștiință constituind un tribunal destul de însemnat și pregnant în ceea ce-i privește. Amestecul acesta de vinovății și nuanțe prea rar diferențiate în mass-media (din pricina spectaculosului pripit și a picanteriilor politice pe care se mizează) a făcut, în ultima vreme, ca aerul Dosariadei să fie mai degrabă unul sulfuros și aburitor. Bănuieli și suspiciuni neavenite (pe lângă unele deconspirări reale și tranșante) au lansat în agora noi nume de marcă doar pentru a le murdări calomnios
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
Cum avea să se comporte respectiva instituție în postcomunismul românesc? La 22 decembrie 1989, Securitatea avea 15.312 angajați (inclusiv civili); trupele de Securitate cuprindeau 23.370 de membri; iar numărul informatorilor era de 400.000. Demonstrația lui Marius Oprea mizează pe ideea că tranziția și presupusa democrație au cosmetizat Securitatea, dar fără a-i schimba metodele și strategia. S-a schimbat doar agenda de lucru. De aceea, un segment central al cărții lui Marius Oprea îl reprezintă prezentarea detaliată a
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
avut parte de o mediatizare specială, în care retorica presei comuniste, axată pe înfierare, miza pe tehnica bestializării adversarilor politici înfățișați ca „șerpi”, „ploșnițe”, „hiene”, ori pe aceea a infracționalității confecționate: sabotori, trădători, jefuitori, complotiști, spioni, bandiți; dar s-a mizat și pe registrul subuman, cei incriminați fiind catalogați drept lachei și slugoi (ai imperialismului), epave, pleavă, putregai. Această mediatizare a fost îngroșată ritualic de telegramele așa-zișilor oameni ai muncii și de moțiunile prin care aceștia manifestau un sadism lingvistic
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
trecutul recent (în conștiința tinerilor) este adeseori discutată și de analiștii Gulagului românesc, în special de istorici. Care ar fi modalitatea cea mai adecvată pentru a avea un fel de recuperare, chiar și terapeutică, a istoriei recente românești? Majoritatea istoricilor mizează pe explicitarea unei memorii a suferinței. Și eu mizez tot pe o asemenea memorie (vezi Gulagul în conștiința românească. Memorialistica și literatura închisorilor și lagărelor comuniste, Polirom, Iași, 2005). Există, însă, și alte perspective sau opțiuni. Mă refer, de pildă
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
de analiștii Gulagului românesc, în special de istorici. Care ar fi modalitatea cea mai adecvată pentru a avea un fel de recuperare, chiar și terapeutică, a istoriei recente românești? Majoritatea istoricilor mizează pe explicitarea unei memorii a suferinței. Și eu mizez tot pe o asemenea memorie (vezi Gulagul în conștiința românească. Memorialistica și literatura închisorilor și lagărelor comuniste, Polirom, Iași, 2005). Există, însă, și alte perspective sau opțiuni. Mă refer, de pildă, la cei patru autori (este vorba despre Paul Cernat
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
cei patru autori (este vorba despre Paul Cernat, Ion Manolescu, Angelo Mitchievici, Ioan Stanomir) ai volumelor Explorări în comunismul românesc (2 vol., Polirom, Iași, 2004-2005), dar mai ales ai cărții O lume dispărută (Polirom, Iași, 2004). Dacă în Explorări... aceștia mizează pe o memorie ironică, dar informațională (deconstruind comunismul prin intermediul miturilor și submiturilor sale), în volumul experimental O lume dispărută ei mizează pe o memorie îmblânzită. Și, trebuie să recunosc, cei patru autori au succes la tineri cu această soluție a
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
vol., Polirom, Iași, 2004-2005), dar mai ales ai cărții O lume dispărută (Polirom, Iași, 2004). Dacă în Explorări... aceștia mizează pe o memorie ironică, dar informațională (deconstruind comunismul prin intermediul miturilor și submiturilor sale), în volumul experimental O lume dispărută ei mizează pe o memorie îmblânzită. Și, trebuie să recunosc, cei patru autori au succes la tineri cu această soluție a lor, a memoriei îmblânzite legate de comunism. Ștefan Borbély - despre care am vorbit la începutul acestui text și care a propus
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
fi fost excesiv de nepoliticos să o înjure pe românește. Al doilea titlu îi aparține unui cântăreț din Valencia, DJ Syto, și este în „limba-mumă”, adică în spaniolă; cel din urmă a preferat să înjure neaoș, fiindcă nu avea de ce să mizeze pe vreun efect internațional. Caramba! ar putea comenta cineva la spusele mele. Dincolo de faptul că ambele titluri sunt niște înjurături cu sens libidinal, respectiv excremențial-libidinal la nivelul receptării imediate, există un conținut mult mai dens: Fuck you România! și Me
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]