3,297 matches
-
precum futurismul, expresionismul, dadaismul și suprarealismul întrunesc toate aceste criterii, în aceeași măsură în care și operele lui Brecht și Lee le întrunesc, deși aș spune că filmele lui Lee conțin un amestec unic de forme culturale populare americane și modernism, trecute prin prisma experienței tipic afro-americane a lui Lee9. Astfel, susțin că sub aspect formal, opera lui Spike Lee este în acord cu aceste criterii moderniste și că strategiile sale estetice sînt apropiate mai ales de cele ale lui Brecht
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
decît printr-o creație cu origine unică" (ibid.: 614). Dimpotrivă, eu am susținut permanent că muzica rap este adesea foarte originală, exprimînd mesaje distincte și structuri narative coerente, proliferînd sensuri noi, solicitînd un public activ, în acest sens împărtășind cu modernismul trăsături cheie. Voi concluziona deci susținînd că rapul se situează undeva între modern și postmodern folosind atît strategii estetice moderniste cît și postmoderniste. Descrierea acestor categorii estetice este, desigur, contestată, însă aș aminti faptul că rapul nu este o formă
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
prezentare mai pe larg a opiniilor estetice și politice ale lui Brecht, vezi Kellner, 1981. 8 Vezi Barthes (1975) în legătură cu textul modernist care necesită un cititor activ. 9 Jameson (1990 și 1991) accentuează asupra rolului viziunii și stilului personal în modernism, în timp ce Bürger (1984) analizează "avangarda istorică", ce încearcă să schimbe arta și viața, ca fiind opuse artei moderne, de orientare mai formalistă. 10 Această interpretare mi-a fost sugerată într-o discuție cu Zygmunt Bauman, după ce vizionasem un serial pe
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
anumite schimbări interesante în producția de imagini contemporană. Împreună, aceste studii ar trebui să facă lumină în privința dinamicii identității în așa-numita societate postmodernă. Televiziunea și postmodernitatea În vreme ce intervenția postmodernă în domeniul artelor este adesea interpretată drept o reacție împotriva modernismului 4, împotriva canonizării elitiste sufocante a operelor modernității, intervenția postmodernistă în domeniul televiziunii este o reacție împotriva realismului și a unui sistem de genuri codificate (Sitcom, telenovele, filme de acțiune etc.) care caracterizează sistemul televiziunilor comerciale din Statele Unite. În acest
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
reacție împotriva realismului și a unui sistem de genuri codificate (Sitcom, telenovele, filme de acțiune etc.) care caracterizează sistemul televiziunilor comerciale din Statele Unite. În acest sens, intervențiile postmoderne din televiziune reiau atacul la adresa realismului și a genului pe care și modernismul le-a atacat la rîndul său. Modernismul însă nu a pus niciodată stăpînire cu adevărat pe televiziune, în special pe forma comercială produsă în Statele Unite formă care are caracter de hegemonie culturală în multe părți ale lumii. Televiziunea comercială este
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
de genuri codificate (Sitcom, telenovele, filme de acțiune etc.) care caracterizează sistemul televiziunilor comerciale din Statele Unite. În acest sens, intervențiile postmoderne din televiziune reiau atacul la adresa realismului și a genului pe care și modernismul le-a atacat la rîndul său. Modernismul însă nu a pus niciodată stăpînire cu adevărat pe televiziune, în special pe forma comercială produsă în Statele Unite formă care are caracter de hegemonie culturală în multe părți ale lumii. Televiziunea comercială este guvernată în mod predominant de estetica realismului
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
al cuvîntului reprezentînd poate caracteristica formală supremă a tuturor tipurilor de postmodernism" (1984: 60). După Jameson, "atenuarea afectului" în cultura postmodernă a imaginii este reluată de eurile postmoderne care sînt, se spune, lipsite de energiile expresive și de individualitățile caracteristice modernismului și eului modern. Atît eul, cît și textul postmodern sînt plate și lipsite de profunzime, superficiale și pierdute în intensitățile și vacuitățile momentului, lipsite de substanță și semnificație, ca și de legături cu trecutul. Asemenea texte și existențe postmoderne unidimensionale
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
mai degrabă că ar fi mai rațional să se interpreteze multiplele fațete ale postmodernismului ca ținînd de un curent cultural pe cale de apariție și care se află în contrast cu valorile și practicile tradiționale reziduale care încă mai operează și domină în modernismul capitalist, definit ca proiect de hegemonie a capitalului în care bunurile de consum, individualismul, fragmentarea, reificarea și cultura de consum sînt încă constituienți principali ai epocii moderne 13. Pe de altă parte, această coexistență a stilurilor, acest amestec de forme
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
scop, responsabilitatea și așa mai departe; sau, ar fi de dorit o reconstituire a acestor concepte, așa cum a încercat Habermas să facă în cazul raționalității. În orice caz, identitatea continuă să rămînă o problemă la fel de mare ca și în perioada modernismului, deși a fost din nou problematizată în această orgie actuală a consumatorismului, a fragmentării, a producției de imagini și a transformărilor sociale, politice și culturale care sînt efectele capitalismului de consum. Căutarea identității este într-adevăr mai intensă în prezent
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
unică în fiecare caz. Oricum, chestiunea identității este mai presantă și mai contestată decît în orice altă perioadă. Ca reacție la globalizarea culturii, se fac eforturi puternice pentru păstrarea și întărirea identității naționale; ca reacție la identitățile naționale forțate din modernism (adesea produse ale imperialismului), indivizii și grupurile își construiesc identitățile în termenii religiei, grupului etnic, regiunii din care provin, opunîndu-se astfel fostelor identități naționale; ca răspuns la toate aceste identități colective, unii indivizi încearcă să-și construiască o identitate personală
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
articolele din Journal of Communication Inquiry, vol. 10, No 1 (1986) și vol. 10, No 2 (1986); Screen, vol. 28, No 2 (1987); Kaplan, 1987; Ross, 1988; Connor, 1989, cu bibliografie: 263 ff și Hutcheon, 1989: 107 f. 4 Cu privire la modernismul în artă, vezi discuția din capitolul 4. Folosesc termenul de "modernism" aici pentru a marca o serie de practici artistice care încearcă să producă o inovație în arte din punctul de vedere al formei, stilului și conținutului, care a început
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
și vol. 10, No 2 (1986); Screen, vol. 28, No 2 (1987); Kaplan, 1987; Ross, 1988; Connor, 1989, cu bibliografie: 263 ff și Hutcheon, 1989: 107 f. 4 Cu privire la modernismul în artă, vezi discuția din capitolul 4. Folosesc termenul de "modernism" aici pentru a marca o serie de practici artistice care încearcă să producă o inovație în arte din punctul de vedere al formei, stilului și conținutului, care a început cu Baudelaire, la mijlocul secolului al XIX-lea și continuă pînă la
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
de la postura de "jucărie a bărbaților", "material girl" și blondă ambițioasă, la cea de artistă în videoclipuri muzicale, în filme și în concerte. Muzica sa a trecut de la disco și rock superficial la afirmarea unui stil personal și exploziv, la modernismul pop (cu ajutorul videoclipurilor). Culoarea părului ei a trecut de la blond murdar la blond platinat, apoi la genul brunet, roșcat și nenumărate alte variante. Corpul său a trecut de la genul molatic și senzual la cel zvelt și fascinant, la cel dur
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
În acest sens, presupusa latură postmodernă a Madonei pune în mișcare o estetică pop modernistă. Căci o evaluare mai bine documentată din punct de vedere teoretic a fenomenului Madona ar putea pune sub semnul întrebării sau demonta anumite distincții între modernism și postmodernism. Adeseori, discursul academic nu reușește să conceptualizeze în mod adecvat modernismul și descriu drept "postmoderniste" anumite strategii, obiective și practici estetice tipic moderniste sau le teoretizează în mod neadecvat drept "postmoderne". Madona a fost privită, din punct de
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
pop modernistă. Căci o evaluare mai bine documentată din punct de vedere teoretic a fenomenului Madona ar putea pune sub semnul întrebării sau demonta anumite distincții între modernism și postmodernism. Adeseori, discursul academic nu reușește să conceptualizeze în mod adecvat modernismul și descriu drept "postmoderniste" anumite strategii, obiective și practici estetice tipic moderniste sau le teoretizează în mod neadecvat drept "postmoderne". Madona a fost privită, din punct de vedere teoretic, drept "postmodernă" datorită utilizării unor strategii de simulare, pastișare sau impunere
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
tipuri diferite de cultură. O asemenea comparație însă descoperă limitele elementului novator adus de Madona și ale creativității sale, cît și diferențele dintre două strategii estetice opuse. Cu atît mai curios este faptul că nu se conturează nici o diferență între modernismul robust și creativ și postmodernismul plat și tern, așa cum susțin unii. Ci, mai degrabă, este discutabil faptul că strategiile Madonei sînt strict moderniste, în vreme ce Laurie Anderson utilizează strategii postmoderniste în unele din creațiile sale, precum Home of the Brave. Madona
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
său, "Like a Prayer", conținea informații cu privire la SIDA/ HIV și sfaturi în favoarea sexului protejat. În orice caz, în deceniul 9 ea a început să militeze deschis pentru multe cauze și a început să se considere o "revoluționară". 13 Folosesc termenul "modernism" în sensul tradițional, al unor practici culturale care sfarmă reguli stabilite, încearcă să creeze forme noi, generează texte polisemice cu sensuri multiple și care necesită un interpret/spectator activ care să producă semnificații din materialul textului. O abordare mai recentă
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
unor practici culturale care sfarmă reguli stabilite, încearcă să creeze forme noi, generează texte polisemice cu sensuri multiple și care necesită un interpret/spectator activ care să producă semnificații din materialul textului. O abordare mai recentă, de nuanță "postmodernă", a modernismului limitează tradiția și practicile moderniste la un puternic elitism cultural, păstrat în texte canonice în care revoltele moderniste se transformă în noi norme academice și culturale. În opoziție cu canoanele moderniste, textele și practicile postmoderniste subminează disocierea modernistă între cultură
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
ca pe un artist "postmodern" (vezi Kaplan, 1987, Fiske, 1989a, Bordo, 1992 și alți colaboratori, la Schwichtenberg, 1992), probabil datorită faptului că operele ei aparțin domeniului culturii media, dar prefer să interpretez multe dintre practicile sale semnificative ca aparținînd unui "modernism pop" care face uz de strategii estetice moderniste în domeniul videoclipului și al concertului. Am mai sugerat și altă dată că ea face în plus uz de strategii narative tradiționale și realiste, dar am descoperit și un exemplu de strategie
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
ea face în plus uz de strategii narative tradiționale și realiste, dar am descoperit și un exemplu de strategie evident postmodernistă, pe care îl voi discuta mai jos. Aș ezita să consider fenomenul Madona ca "postmodernist" deși prefer să interpretez modernismul și postmodernismul ca practici și strategii estetice pe care artiști precum Madona le pot utiliza. 14 În privința "bășcăliei", vezi Susan Sontog care o definește ca "de netăgăduit modernă" (notă: nu "postmodernă") și ca dedată, de preferință, spre nenatural, artificial, exagerare
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
cîntecelor. Turneul poartă titlul de "Natural History", însă nu pare să transmită un mesaj semnificativ, iar cîntecele nu reușesc decît să redea binecunoscuta aură andersoniană." (John Rockwell, New York Times, 4 martie, 1986, C-13) Criticul, desigur, nu înțelege că de la modernismul și critica socială prezentate în "United States", Anderson se îndreptă către postmodernismul din Home of the Brave. Un recenzent al filmului scria: "Mă așteptam ca Anderson să continue să prezinte aspectele mult mai serioase din "United States", adîncindu-și comentariile pe
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
în 1991, ea a făcut eforturi pentru a-și exprima dezaprobarea față de Războiul din Golf. Anderson își continuă experimentele postmoderniste în videoclipurile din colecția din 1990, dar revine și la critica și la elementul social modernist. Așadar, în cazul său, modernismul și postmodernismul sînt strategii estetice distincte ce pot fi utilizate în scopuri diferite sau combinate după dorință. 21 Revista Entertainment într-un număr special din 4 septembrie 1992, număr dedicat modei, a estimat că pentru a obține și cultiva o
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
parte pe filmele de groază și că a fost influențat de pelicula Blade Runner 14 . Neuromancer mai păstrează și procedeul tradițional al dezvăluirii în final a tuturor misterelor, deși sfîrșitul rămîne încă învăluit în mister, în spiritul celui mai veritabil modernism, ambiguitățile rămase fiind greu de interpretat. Asemenea tuturor textelor moderniste, Neuromancer necesită contribuția unui lector foarte activ deși, așa cum am mai sugerat, romanul este postmodernist ca formă și tematică; fuziunea de forme ficționale complexe, moderniste, cu motive provenite din proza
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
și a fost respinsă de majoritatea teoriilor postmodene, ca și de practică, poziționîndu-l pe Baudrillard ca victimă a prejudecăților moderniste elitiste ale Europei. Cyberpunk, pe de altă parte, nu are nici o reținere, nici față de formele artei populare și nici față de modernism. În cea mai mare parte a călătoriei sale, Baudrillard are de-a face cu America jumătății superioare, a clasei de mijloc sau a păturii superioare, care trăiește în lux și pe care el le descrie cu termenul "utopie devenită realitate
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
culturală și a aforismului. El face însă adesea afirmația că, în fapt, oferă o mai bună înțelegere a situației prezente, marcîndu-i noutățile și diferențele față de trecut, proclamînd "moartea" fenomenului modern și nevoia unor noi strategii și răspunsuri teoretice la dispariția modernismului. Deși Baudrillard oferă cîteva instrumente esențiale pentru analiza culturii media care ne aparține, nu există încă o analiză serioasă a mecanismului care produce hiperrealitatea, implozia, simularea și proliferarea imaginilor, a informațiilor și extazul produs de comunicare și care determină ruptura
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]